Draft strategy

Tabel 60: Nivelul de modernizare al drumurilor (2005)

Regiunea de dezvoltare/ Judeţ	Din totalul drumurilor publice (% din total):		Din drumurile Nationale (% din total):		Din Drumurile Judeţene şi Comunale (% din total):
	Modernizate	Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere	Modernizate	Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere	Modernizate	Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere
Total	26,47	26,18	90,21	7,96	10,59	30,74
1. Nord – Est	25,08	20,90	88,74	9,71	9,32	23,67
2. Sud – Est	19,42	36,99	89,15	8,41	2,41	43,97
3. Sud – Muntenia	29,29	29,29	95,42	3,41	9,60	37,00
4. Sud - Vest Oltenia	32,35	22,48	81,50	13,02	20,42	24,77
Dolj	22,67	31,41	88,42	11,58	6,99	36,13
Gorj	32,33	23,97	89,04	4,78	21,38	27,67
Mehedinţi	21,86	27,19	67,74	26,04	7,87	27,55
Olt	55,64	1,91	87,04	12,96	50,20	…
Vâlcea	29,26	27,23	79,02	9,07	13,19	33,09
5. Vest	26,00	23,73	92,72	6,37	11,06	27,61
6. Nord – Vest	27,18	23,40	86,86	12,37	15,39	25,58
7. Centru	23,84	27,41	94,06	4,23	4,22	33,89
8. Bucureşti – Ilfov	52,64	26,15	100,00	….	28,92	39,24

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic 2006
Densitatea drumurilor publice per 100 km² de teritoriu, atingând 29,6 km / 100 km² sugerează ca Judeţul Dolj deţine o infrastructură rutieră mai puţin dezvoltată atât decât nivelul naţional cât şi de cel regional (33,5 şi respectiv 35,8 km / km²). Mai mult, o privire asupra hărţii drumurilor din judeţul Dolj sugerează că axa infrastructurii drumurilor este dezvoltată în principal în direcţia nord-est/sud-vest, cu o concentraţie ridicată de rute în partea de nord-est a judeţului, unde este localizat oraşul principal, în timp ce zonele de sud-est şi de vest/nord-vest ale judeţului sunt relativ izolate de rutele de transport principale. Mai mult, luând în considerare densitatea populaţiei, este posibilă identificarea în Regiunea Sud Vest Oltenia, a trei mari zone caracterizate de sate mici localizate la o distanţă relevantă unul de celălalt şi la 30 km de cel mai apropiat oraş. Două dintre aceste zone sunt localizate la nord de Bulgaria şi la sud de Craiova, în timp ce cealaltă se găseşte pe axa Craiova - Râmnicu Vâlcea; toate aceste zone sunt afectate de un deficit substanţial de infrastructură, în comparaţie cu restul regiunii.

Tabel 61: Densitatea drumurilor publice per 100 km² teritoriu,

pe Regiuni de Dezvoltare (2005)

Regiunea de dezvoltare/Judeţ	Densitatea drumurilor publice
Total	33,5
Nord Est	36,3
Sud Est	30,4
Sud Muntenia	34,8
Sud Vest Oltenia	35,8
Dolj	29,6
Gorj	39,3
Mehedinţi	37,6
Olt	37,1
Vâlcea	37,6
Vest	32,1
Nord Vest	34,7
Centru	29,9
Bucureşti-Ilfov	47,9

Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006

Harta 5: Harta Drumurilor Judeţului Dolj



Sursa: http://dolj.einformatii.ro/poze_judete/harta_j_Dolj.jpg
La nivelul graniţei, infrastructura rutieră este la fel de deficitară în tot sudul ţării, Bulgaria şi România fiind legate printr-un singur pod peste Dunăre, între oraşele porturi Ruse şi Giurgiu (Judeţul Giurgiu, Regiune de Dezvoltare Sud Muntenia), în timp ce porturile din Judeţul Dolj comunică cu porturile bulgăreşti doar prin feribot.

Din bugetul prevăzut pe anul 2007, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a alocat 7 milioane RON (circa 2,3 milioane Euro) pentru construcţia podului care va face legătura între oraşul bulgăresc Vidin şi oraşul Calafat.

România şi Bulgaria au semnat, la Sofia, la 31 iulie 2006, acordul privind trecerea frontierei a persoanelor, mijloacelor de transport, echipamentelor şi materialelor, în procesul de construcţie şi dare în exploatare a noului pod mixt (rutier şi feroviar) de frontieră, între cele două ţări, peste fluviul Dunărea.

Construcţia podului, cu un cost total de peste 234 milioane euro, urmează să fie co-finanţată de către Comisia Europeană cu un grant ISPA în valoare de 70 de milioane de euro şi de către Bulgaria prin: un împrumut de 70 de milioane de euro obţinut de la Banca Europeană de Investiţii; un grant de 2,045 milioane de euro şi un împrumut de 18 milioane de euro obţinute de la Banca Germană pentru Dezvoltare (KFW); un grant de cinci milioane de euro obţinut de la Agenţia Franceză pentru Dezvoltare (ADF) precum şi cu suma de 60,76 de milioane de euro alocată de către Guvernul Bulgariei din bugetul de stat. 10 milioane de euro necesare pentru cercetare, design şi consultanţă sunt asigurate prin granturi de la AFD şi KFW şi de la Comisia Europeană prin programele PHARE şi ISPA precum şi de la bugetul de stat bulgar.

Infrastructura de acces la pod, de pe teritoriul romanesc, va însemna construirea a 8,7 km de drum, din care 3 km de autostradă cu două benzi până la drumul naţional Craiova-Calafat. Calea ferată se va întinde pe 3,3 km de la capătul podului până la calea ferată existentă Golenti-Calafat. Termenul de finalizare a lucrărilor este 2009.

Podul ar trebui să fie finalizat în 2010, iar până în 2030 se estimează o capacitate de transport de 8.400 vehicule şi de 30 de trenuri zilnic.

Infrastructura căilor ferate
În judeţul Dolj este localizat Coridorul de Cale ferată IV, cu proiectul prioritar TEN-T 22, Axa de cale ferată Atena – Sofia – Budapesta – Viena – Praga - Numberg/Dresden. În România, Coridorul Pan-European IV se împarte în două ramuri, o ramură (în direcţia vest-est) care pune în legătură Arad, Alba Iulia, Braşov, Ploieşti, Bucureşti şi Constanţa, şi cealaltă ramură (în direcţia sud-est, Sofia-Salonic, Sofia-Istanbul) care pune în legătură Arad, Timşoara, Craiova şi Calafat. In contextul extinderii Uniunii Europene, importanţa transportului rapid şi în siguranţă a pasagerilor şi bunurilor este în creştere continuă şi, în consecinţă, sunt analizate tot mai multe proiecte vizând dezvoltarea rolului căilor ferate în sistemul de transport de mare viteză (spre exemplu, există o dezbatere importantă legată de fezabilitatea transportului feroviar de mare viteză pe ruta Berlin-Budapesta)¹⁶.

Mai mult, articolul 19a din Linilor Directoare pentru TEN - Transport, propune ca bugetul TEN, Fondul de Coeziune, ISPA şi Fondurile Structurale să se concentreze pe proiecte declarate de Interes European, după ce Statele Membre au fost invitate să specifice gradul de prioritate adecvată în cererile lor pentru fonduri. În această privinţă, Guvernul României a adoptat Legea nr. 203/2003, cu privire la realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, care identifică ruta de cale ferată Arad – Timişoara – Caransebeş – Drobeta-Turnu Severin – Strehaia – Craiova - Calafat ca un proiect prioritar pentru România şi care va fi implementat până în 2015.

Harta 6: Coridorul feroviar Pan-European IV


Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RailCorrIV.pdf
In perioada 2001-2005, starea infrastructurii feroviare a judeţului Dolj a rămas aproape aceeaşi, doar cu o mică creştere a ponderii liniilor de cale ferată electrificate (+ 6%), ceea ce încă reprezintă doar aproximativ 37% din totalul liniilor căilor ferate în funcţiune (puţin peste media naţională, dar mult sub media regională de peste 50%), precum şi o uşoară creştere în ceea ce priveşte densitatea căilor ferate per 1.000 km² de teritoriu, de la 29,8 in 2001 la 30,5 in 2005 (încă sub media naţională de 45,9 km/ km² şi cea regională de 34,4 km/ km²). Pe de altă parte, teritoriul judeţului Dolj găzduieşte în jur de 22,5% din căilor ferate existente la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia.
Tabel 62: Căi ferate în funcţiune în judeţul Dolj (2001-2005) (km)

	2001	2002	2003	2004	2005
Căi ferate – lungime totală, din care:	221	221	221	220	226
Electrificate	79	79	79	79	84
Cu o singură linie	140	140	140	139	145
Densitatea căilor ferate pe 1.000 km	29,8	29,8	29,8	29,7	30,5

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006
Tabel 63: Căi ferate în funcţiune în România pe regiuni de dezvoltare (2005) (km)

Regiune de Dezvoltare / Judeţ	Total	Din care (in %):			Densitatea căilor ferate / 1000 km2
		Electrificate	Cu o linie	Cu două linii
Total	10.948	36,53	71,30	27,49	45,9
1. Nord – Est	1.634	37,39	64,81	34,52	44,3
2. Sud – Est	1.750	27,26	70,34	28,91	48,9
3. Sud – Muntenia	1.255	36,25	50,92	49,08	36,4
4. Sud - Vest Oltenia	1.006	50,89	75,35	24,65	34,4
Dolj	226	37,17	64,16	35,84	30,5
Gorj	252	94,84	76,19	23,81	45,0
Mehedinţi	128	100,00	82,03	17,97	25,9
Olt	237	25,74	75,53	24,47	43,1
Vâlcea	163	….	84,05	15,95	28,3
5. Vest	1.904	34,56	83,46	16,54	59,4
6. Nord – Vest	1.678	18,65	79,98	18,06	49,1
7. Centru	1.420	47,46	72,18	22,54	41,6
8. Bucureşti – Ilfov	301	99,34	54,15	45,85	165,3

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic 2006

In primele trei luni ale anului 2007, Regiunea Sud Vest Oltenia a înregistrat 736.421 t de bunuri venite din alte regiuni, plasând-se pe poziţia a treia dintre cele opt regiuni de dezvoltare, în timp ce în aceeaşi perioadă, 464.800 t de bunuri direcţionate către alte regiuni au fost încărcate pe teritoriul regiunii SV Oltenia. Produse chimice, combustibili solizi, minerale şi fertilizatori au reprezentat categoriile cele mai importante de bunuri transportate.

Infrastructura aeriană
Aeroportul Craiova este singura infrastructură aeriană localizată în Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia. Aeroportul Craiova se află la 7 km de centrul Municipiului Craiova, pe ruta Craiova-Bucureşti, într-o zonă de câmpie potrivită în special pentru extinderea către est şi este administrat de către Consiliul Judeţean Dolj.

Infrastructura aeroportului include o suprafaţă de decolare/aterizare de 2.500 m x 60 m, similară infrastructurii celor din Bacău şi Baia Mare, în timp ce Aeroporturile din Bucureşti, Băneasa şi Henri Coandă, au o suprafaţă de decolare/aterizare cu o lungime de 3.200 m şi respectiv 3.500 m. Aeroportul este echipat adecvat şi deschis atât transportului intern cât şi celui internaţional. Zborurile derulate pe aeroportul din Craiova acoperă o paletă largă de destinaţii ce vizează în special Italia, dar şi aeroporturi din Grecia şi Germania, incluzând următoarele:

• 
  Italia: Ancona, Bari, Bergamo, Bologna, Florenţa, Roma, Torino, Veneţia, Verona
  
• 
  Grecia: Atena
  
• 
  Germania: Dusseldorf, Munchen, Stuttgart
  

La momentul actual, Aeroportul Craiova poate procesa un număr de cca. 600 pasageri/oră.
În vederea promovării ulteriore a aeroportului Craiova, sunt necesare următoarele intervenţii de modernizare a infrastructurilor aeroportuare:

• 
  repararea infrastructurii de mişcare aeroportuară - în principal pista de decolare/aterizare, calea de rulare precum şi platforma de îmbarcare / debarcare.
  
• 
  realizarea sistemului de balizaj cu grupuri electrogene pentru alimentare electrică de rezervă;
  
• 
  noi dotări tehnice strict necesare operării în traficul internaţional curent - două autospeciale PSI, vidanje pentru apa menajeră reziduală, toalete, un grup mobil de pornire avioane etc;
  
• 
  realizarea si dotarea unui spaţiu de cargo.
  

Harta 7: Porturi şi aeroporturi din Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia



Sursa: http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de%20oportunitate.pdf