Draft strategy

Porturi
Fluviul Dunărea se întinde pe o lungime totală de 2.845 km din Pădurea Neagră din Germania până la Marea Neagră. Coridorul Pan-European VII se referă la cursul inferior al Dunării şi cuprinde Canalul Dunăre - Marea Neagră, braţele Dunării Chitila şi Sulina, cursul interior care face legătura cu Marea Neagră, canalul Dunăre - Sava, canalul Dunăre -Tisa şi infrastructurile portuare relevante situate pe aceste cursuri.

Pe teritoriul României Dunărea reprezintă graniţa naturală sudică a ţării, de la Baziaş la Brăila şi Sulina, cu o lungime totală de 1.075 km, trecând prin 19 oraşe, dintre care, 5 porturi aparţinând Regiunii Sud Vest Oltenia, în oraşele Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet şi Corabia. Două dintre aceste porturi, Calafat şi Bechet, sunt localizate în judeţul Dolj.

În prezent, transportul pasagerilor de la Calafat la Vidin (Bulgaria) şi de la Bechet la Orehaovo şi retur este asigurat de companii de transport cu bac care circulă pe toată durata zilei atât la Calafat cât şi la Bechet.
Modernizarea portului Calafat este menţionată în Legea nr 203/2003 ca fiind unul dintre proiectele prioritare din domeniul transportului, şi va fi implementat până în 2015.
Mai mult, trebuie menţionat faptul că în cadrul Programului Phare CBC 2004/ Cooperare Transfrontalieră se află în curs de implementare Proiectul “Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în punctul de trecere a frontierei Rast - Lom”, promovat de către Consiliul Judeţean Dolj şi având ca termen de finalizare data de 30 noiembrie 2008. Finanţarea lui va fi asigurată din trei surse: 3,052 milioane euro de la UE, 1 milion de euro contribuţia Guvernului României (prin Fondul Naţional) şi 532.039 euro va trebui să suporte Consiliul Judeţean Dolj.

În cadrul acestui proiect sunt prevăzute mai multe investiţii, inclusiv reabilitarea drumului judeţean 561D Giubega – Rast, pe o lungime de 29 de km, a unui tronson de 3 km între comuna Rast şi portul Rast si a unui drum de legătură, de 300 de metri, între DJ 561D şi cheul de îmbarcare autoturisme, precum şi amenajarea punctului de trecere a frontierei la Rast pentru trafic uşor. Această ultimă lucrare presupune reamenajarea unei clădiri existente, amenajarea cheului de încărcare - descărcare pentru mărfuri şi pasageri, un punct de control pentru autoturisme, spaţii de aşteptare, parcaje şi platforme, iluminat exterior si împrejmuirea incintei.

Harta 8: Coridorul Pan-European VII – Dunărea



Sursa: http://www.corridor7.org/

I.4.2 Gospodărirea apelor şi echiparea hidroedilitară a localităţilor
În ceea ce priveşte utilităţile publice de gospodărire a apelor, în anul 2004 judeţul Dolj concentra 20,2% din lungimea simplă totală a reţelei de apă potabilă din regiunea SV Oltenia iar 38,4% din apa potabilă distribuită in SV Oltenia era destinată Judeţului Dolj. La nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, în acelaşi an, era concentrată 8,82% din lungimea simplă totală a reţelei de apă potabilă existentă la nivelul naţional iar 11,67% din apa potabilă distribuită la nivel naţional era destinată Regiunii Sud Vest Oltenia.

Mai în detaliu, se remarcă următoarele:

• 
  În 2004, peste 91,7% din lungimea simplă totală a reţelei de apă potabilă, existentă în cadrul Judeţului Dolj, era localizată în mediul urban (54,79% la nivel naţional şi 57.54% la nivelul regiunii SV Oltenia), în cele 7 oraşe şi municipii, ceea ce înseamnă că mare parte a mediului rural din judeţ era lipsit de infrastructura adecvată;
  
• 
  În 2004, din 104 comune, doar 5 (mai puţin de 5%) erau deservite cu apă potabilă.
  

In perioada 2004-2006, numărul de localităţi din judeţul Dolj deservite cu apă potabilă precum şi lungimea simplă a reţelei de apă au crescut relativ, de la 12 la 20 localităţi, respectiv, de la 803,6 km la 927,6 km de reţea în anul 2006. Totuşi, în 2006 judeţul Dolj era încă judeţul din regiunea SV Oltenia cu cel mai mic număr de localităţi legate la reţeaua de apă potabilă. În aceeaşi perioadă, volumul total de apă potabilă distribuit în judeţ a scăzut cu circa 23%, în timp ce la nivel regional a ramas aproape stabil.

Trebuie, totuşi, menţionat faptul că echiparea teritoriului cu infrastructura de gospodărire a apelor este în curs de realizare şi în ultimii doi ani procesul a fost accelerat. Mai în detaliu, în 2007 un număr de 31 de proiecte privind lucrări de conectare la sistemul de gospodărire a apelor (din care 27 de alimentare cu apa şi 4 de canalizare) au fost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de finalizare şi încă 17 sunt în curs de execuţie.

Tabel 64: Evoluţia infrastructurii apei potabile şi distribuirea în SV Oltenia şi judeţul Dolj 2003-2006

	2003		2004		2005		2006
	SV Oltenia	Judeţul Dolj	SV Oltenia	Judeţul Dolj	SV Oltenia	Judeţul Dolj	SV Oltenia	Judeţul Dolj
Lungimea simplă a reţelei de apă (km)	3.460	713,1	3.117,6	803,6	4.391,3	824,8	4.728,3	927,6
Apa potabilă distribuită (mii m3)	123.948	54.752	103.648	52.058	132.168	49.593	123.214	41.957

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006; INS, Regiunea Sud- Vest Oltenia in cifre 2003-2006
Lipsa staţiilor de epurare a apelor uzate afectează calitatea resurselor de apă subterane şi de suprafaţă, apele reziduale provenite din uz domestic şi industrial fiind deversate direct în râul Jiu.

O staţie de epurare a apelor uzate este în curs de realizare în Municipiul Craiova.

Mai mult, strategia privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice adoptată de către Consiliul Judeţean Dolj în 2007 prevede elaborarea şi realizarea unor proiecte de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare, dar şi de gestionare a deşeurilor şi de alimentare termică a localităţilor urbane şi rurale din întregul judeţ Dolj (a se vedea portofoliul de proiecte prezentat în cele ce urmează).

I.4.3 Amenajări hidroameliorative
În contextul marilor schimbării climatice ce au loc în ultimele decenii în întreaga lume, alternanţa între perioade de secetă şi de ploi abundente produce inundaţii însemnate datorită capacităţii reduse a terenurilor de a absorbi apa în exces, acest lucru conduce şi la reducerea calităţii culturilor agricole.

Experţii susţin că, în sudul Doljului, clima temperată va putea fi menţinută cel mult pentru încă 20 de ani, datorită incidenţei secetei şi condiţiilor pedoclimatice ce favorizează deşertificarea teritoriului.

Cea mai afectată zonă este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre, are o suprafaţă de 104.600 ha şi este caracterizată de prezenţa unor soluri nisipoase care nu reţin apa. În Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe şi foarte slabe, ca efect al secetelor, este cuprinsă între 36% şi 39%, iar datele furnizate de Agenţia de Mediu Craiova arată ca, în judeţul Dolj, in perioada 2000 - 2002, suprafaţa agricolă afectată de secetă a reprezentat între 79,6 si 87,8 % din totalul suprafeţei cultivate.
Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de împădurire sunt singurele măsuri posibile pentru a preîntâmpina seceta şi deşertificarea. Totuşi, un factor deosebit de agravant pentru modificarea climei în judeţul Dolj constă în defrişările masive din ultimele decenii (în 1970, pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, iar în prezent ele nu depăşesc 7%). Actual, terenurile împădurite de abia depăşesc 5.000 ha, iar suprafaţa puternic afectată de secetă şi deşertificare este de peste 104.000 ha.
În ultimul deceniu, agricultura românească a fost grav afectată de faptul că, după reforma agrară din 1991, prin care s-au retrocedat terenurile agricole foştilor proprietari, sistemele de irigaţii au fost distruse aproape complet.

Pe baza Recensământului Agricol General din 2002, la nivelul judeţului Dolj, suprafaţa irigată a unităţilor agricole a fost de 21.718,3 ha, reprezentând 25,1% din suprafaţa amenajată pentru irigaţii şi 3,8% din suprafaţa agricolă utilizată a judeţului. Suprafaţa irigată în judeţul Dolj reprezintă 5,4% din suprafaţa irigată la nivelul ţării şi 61,4% din suprafaţa irigată în Regiunea Sud Vest. În anul agricol 2001, unităţile cu personalitate juridică au irigat cea mai mare parte din suprafaţa agricolă, depăşind 66% din totalul suprafeţei irigate, în timp ce exploataţiilor individuale le-au revenit doar 33,7% din totalul suprafeţei irigate.

Guvernul României va implementa, cu sprijinul unui împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) în valoare de peste 100 milioane de dolari SUA, un program amplu pentru modernizarea sistemului de irigaţii. Principalul sistem de irigaţii din cadrul Judeţului Dolj care va suferi reparaţii majore va fi sistemul de la Sadova-Corabia, pentru care s-au alocat circa 23 milioane de dolari. Sistemul Sadova-Corabia se intinde pe o suprafaţa de peste 74.000 ha în judeţele Dolj şi Olt.
Îmbunătăţirea sistemului de irigaţii reprezintă o prioritate majoră nu numai pentru dezvoltarea unei agriculturi performante, care să nu mai fie dramatic dependentă de condiţiile atmosferice, dar şi pentru a preîntâmpina seceta şi deşertificarea ce afectează o pondere relevantă a terenurilor din sudul judeţului Dolj.

I.4.4 Echipare energetică
Termoficare
În Judeţul Dolj există doi operatori principali în domeniul serviciilor energetice, şi anume: RA Termoficare Craiova şi S.C. Uzina Termică S.A. Calafat.

Un număr de 71.499 apartamente sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare (septembrie 2007), din care 96% sunt deservite de către RA Termoficare Craiova şi restul de către S.C. Uzina Termică Calafat. Raportat la numărul total al locuinţelor existente în judeţul Dolj în 2005, numărul apartamentelor racordate reprezintă peste 26% din totalul locuinţelor din Judeţul Dolj.

Alimentare cu gaze naturale
În 2005, extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj era limitată la 6 localităţi, din care 2 oraşe, cu o lungime totală de 508,2 km. Tendinţa din ultimii 5 ani dezvăluie o dezvoltare progresivă a reţelei, a cărei lungime a crescut cu 78 km (18% din totalul reţelei existente în 2001) în perioada 2001-2005. Această tendinţă de dezvoltare reflectă situaţia la nivel naţional, unde lungimea reţelei a crescut cu aproape 21% în aceeaşi perioadă. În 2005, reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj, reprezenta 28,1% din reţeaua regională şi 1,8% din reţeaua naţională: ambele date sunt cele mai mici înregistrate în această perioadă, dovedind că nivelul de dezvoltare a reţelei la nivelul judeţului este mai mic decât nivelul înregistrat în regiunea SV Oltenia şi în restul României.


Tabel 65: Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj 2001-2005

	U.M.	2001	2002	2003	2004	2005
Localităţi conectate, din care:	Nr	4	4	5	5	6
Oraşe	Nr	2	2	2	2	2
Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale	Km	430,2	450,3	476,3	498,1	508,2
Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale în regiunea Sud Vest	Km	1.523,1	1.554,4	1.618	1.377,7	1.805,7
Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în Dolj din total regional	%	28,2	29	29,4	36,2	28,1
Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale în România	Km	22.612,7	24.067,8	23.916,6	25.879,0	27.496,0
Lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în Dolj din total naţional	%	1,9	1,9	2,0	1,9	1,8

Sursa: Calculele noastre de la INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia în cifre 2003-2006, INSSE Anuarul Statistic 2006
Datele despre volumul gazelor naturale distribuite subliniază tendinţe contrastante: în perioada 2001-2005, cantitatea totală a gazelor naturale distribuite înregistrează o creştere substanţială (+ 66,41%), în timp ce distribuţia gazelor naturale pentru uz casnic a scăzut cu 27,25%. Distribuţia gazelor naturale la nivelul naţional în aceeaşi perioadă a evoluat în aceeaşi direcţie, totuşi înregistrând o variaţie mai reţinută: totalul gazelor naturale distribuite a crescut cu 10,78% în timp ce volumul gazelor distribuite pentru uz casnic a scăzut cu 16,52%.
Descreşterea volumului gazelor distribuite pentru uz casnic poate fi datorată atât îmbunătăţirii condiţiilor de izolare termică a locuinţelor cât şi creşterii eficienţei sistemelor de instalaţii termice, dar ar mai putea fi legată şi de descreşterea populaţiei (ceea ce ar putea determina o scădere a consumului de energie din cadrul gospodăriilor).

Gazele naturale distribuite în judeţul Dolj reprezintă 33,6% din totalul gazelor naturale distribuite în regiunea Sud Vest

Tabel 66: Volumul gazelor naturale distribuite în Judeţul Dolj (2001-2005)

	U.M.	2001	2002	2003	2004	2005	∆ (2005/ 2001) in %
Gaze naturale distribuite, din care:	mii mc	143.059	122.891	138.860	212.312	238.067	66,41
Pentru uz casnic	mii mc	75.383	50.767	55.655	52.135	54.466	-27,25
Gazele naturale distribuite în regiunea Sud Vest, din care:	mii mc	782.126	619.995	626.901	619.995	708.637	-9,4
Pentru uz casnic	mii mc	207.971	159.203	158.780	159.203	159.598	-23,2
Gazele naturale distribuite în Dolj din total regional	%	18,29	19,82	22,15	34,24	33,60
Gazele naturale distribuite pentru uz casnic în Dolj din total regional	%	36,25	31,89	35,05	32,75	34,13
Gazele naturale distribuite în România, din care:	mii mc	11.701.222	10.017.637	10.294.577	12.733.986	12.963.000	10,78
Pentru uz casnic	mii mc	3.387.543	3.085.561	3.476.292	2.744.664	2.828.000	-16,52

Sursa: Calculele noastre de la INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia în cifre 2003-2006, INSSE Anuarul Statistic 2006
Datele despre distribuţia gazelor naturale subliniază disparităţi remarcabile între judeţul Dolj şi nivelul naţional. În 2005, 331,2 mii mc de gaze naturale au fost distribuite la 1.000 locuitori în Dolj: datele la nivel naţional au fost aproape duble, însumând 599,5 mii mc. Consumul de gaze naturale pentru uz casnic la 1.000 locuitori este de 75,8 mii mc, aproape 57% din valoarea corespondentă la nivel naţional (130,8 mii mc/1.000 locuitori).
Tabel 67: Distribuţia gazelor naturale/1000 locuitori

	M.U.	2001	2002	2003	2004	2005
Total Dolj County, of which:	thou mc	192,8	168,3	191,4	294,7	331,2
for domestic use	thou mc	101,6	69,5	76,7	72,4	75,8
South-West Region, of which:	thou mc	……….	.……..	269,1	267,5	307,2
for domestic use	thou mc	………	….…..	68,2	68,7	69,2
Romania, of which:	thou mc	522,2	459,6	473,7	587,5	599,5
for domestic use	thou mc	151,2	141,6	160,0	126,6	130,8

Sursa: Calculele noastre de la INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia în cifre 2003-2006, INSSE Anuarul Statistic 2006