Draft strategy

Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj,

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007
Judeţul Dolj a fost unul dintre judeţele cele mai afectate de inundaţiile produse în România în primăvara anului 2006: în aprilie 2006, judeţul Dolj a înregistrat peste 53% din totalul persoanelor evacuate din toată ţara (8.787 persoane din 16.366)
Incendii de pădure
Pădurile şi terenurile cultivate cu cereale situate lângă păduri, sunt afectate de un mare risc de incendii, în principal datorită următorilor factori:

• 
  Densitate mare de combustibil solid (lemne, arbuşti etc.) şi extinderea relevantă a suprafeţei care poate fi afectată
  
• 
  Activităţi umane (inclusiv turism şi exploatarea lemnului dar şi activităţile de recoltare şi transport)
  
• 
  Accesibilitate limitată a localităţilor afectate (care întârzie sau împiedică intervenţiile în situaţiile de urgenţă)
  
• 
  Disponibilitate limitată a resurselor de apă în zonă
  
• 
  Capacitate de prognoză limitată
  

Cel mai mare risc de incendii este concentrat în decursul lunilor Februarie-Martie şi Iulie-August, atunci când este cel mai probabil să apară seceta.

În perioada 2001-2006 s-au produs 57 incendii de pădure în judeţul Dolj, care au afectat 313,68 ha teren împădurit; mare parte (82%) din aceste incendii au fost între anii 2001 şi 2002.
Cutremure
Judeţul Dolj are un risc seismic moderat, aflându-se în zona de seismicitate medie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani.

Cutremurul devastator întamplat în 4 Martie 1977 a afectat serios Craiova, Sadova, Ostroveni, Bucovăţ, Coşoveni şi Damian.

Harta 11: Harta seismicităţii din România (984-2004)



Sursa: http://www.infp.ro/projects/site_CORSEISTECT/ro/seismicitate.JPG

Alunecări de teren
Defrişările masive, procesul de deşertificare şi ploile abundente din ultimii ani au mărit incidenţa alunecărilor de teren în cadrul Judeţului Dolj, în special în zonele caracterizate de soluri preponderent argiloase, şi de aceea mai expuse la riscul producerii acestor calamităţi naturale.

Tabelul de mai jos arată localităţiile cele mai expuse la riscul alunecărilor de teren în cadrul Judeţului Dolj.

Tabel 86: Riscul alunecărilor de teren în judeţul Dolj

	Unitatea territorial-administrativă	Potenţialul de producere a alunecărilor	Tipul alunecărilor
			Primară	Reactivată
1	Breasta	mare	*	*
2	Bucovat	Mare	*
3	Bulzesti	Mare		*
4	Caraula	Mediu	*
5	Carpen	Mare	*
6	Dranic	Mic	*
7	Farcas	Mare	*
8	Grecesti	Mare		*
9	Secu	Mare	*
10	Tuglui	Mic	*
11	Valea Stanciului	Mic		*
12	Varvoru de Jos	Mare		*
13	Vela	Mare		*

Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj,

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007

B. Riscuri tehnologice
Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, sunt cinci operatori economici în judeţ care întră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care reprezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
Tabel 87: Operatori economici sub incidenţa H.G. 95/2003

	Operator Economic	Ramura indutriei	Profilul activităţii
1	PETROM SA DOLJCHIM	Industria chimică	Producţia de îngrăşăminte chimice şi produse organice
2	SC FIPROTRADE SRL	Industria chimică	Depozitarea şi comercializarea produselor chimice
3	SC ELECTROCENTRALE CRAIOVA II	Energie	Producţia de energie electrică şi termică
4	SC SPUMOFLEX SA	Mase plastice	Producţia de accesorii pentru autovehicule
5	SC ROM OIL SA (ROMPETROL RAFINARE SA)	Industria petrochimică	Depozitarea şi comercializarea produselor petroliere

Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj,

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007
Accidentele de pe principalele rute de transport sunt de asemenea un factor ce generează riscuri de mediu ridicate în judeţul Dolj, în special pe drumul europen E79. Tabelul de mai jos arată câtiva operatori economici şi instituţii ce folosesc frecvent reţeaua de drumuri pentru transportul materialelor periculoase.
Tabel 88: Operatori economici şi instituţii ce transportă materiale periculoase

	Operator economic/Instituţie	Substanţa periculoasă	Destinaţia
1	COMPANIA DE APA OLTENIA	Clor	Staţia de apă Şimnic
2	AQVATERM FILIAŞI	Clor	Staţia de apă
3	SC PREST SERV SRL	Clor	Staţia de apă
4	STAŢIA DE APĂ CALAFAT	Clor	Staţia de apă
5	DOLJCHIM CRAIOVA	Metanol	Ticleni Turburea
6	Unităţi ale Ministerului Apărării	Explozibil	Unităţi ale Ministerului Apărării
7	TRANSELECTRICA	Deşeuri de ulei uzat	Livrarea către unităţile de colectare
8	SC RHINO SRL IŞALNIŢA	Dinamite	Obţinute din Pades, judeţul Gorj
9	SC UZINA MECANICĂ FILIAŞI	Explozibil	Unităţi ale Ministerului Apărării

Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj,

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007
În perioada 2005-2006 au fost 273 de accidente grave, cea mai afectată zonă fiind Municipiul Craiova, care a înregistrat 108 din ele.
Substanţe periculoase sunt de asemenea transportate pe apă. Mai în detaliu, deşeurile combustibililor nucleari sunt transportate de SC GEPRO SRL Bucureşti pe Dunăre, ruta Bechet-Izmail-Tulcea.

Mai mult, partea de sud a judeţului Dolj poate fi afectată de un eventual accident nuclear produs la Centrala Nucleară Kozlodui din Bulgaria (la 13 km Vest-Sud-Vest de Bechet)

În conformitate cu Planul de analiză a riscurilor din judeţul Dolj, zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apelor din activităţile industriale, sunt următoarele:

• 
  Zona industrială Nord-Vest “punctul fierbinte” SNP PETROM – DOLJCHIM Craiova, SE Işalniţa (afectează râul Jiu);
  
• 
  Zona indistrială Podari (producţia agro-alimentară);
  
• 
  Platforma industrială –oraşul FIliaşi (utilităţi publice, servicii şi activităţi industriale) (afectează râul Jiu);
  
• 
  Zona industrială nordică – Municipiul Craiova (SPP Craiova, Brădeşti, petrol – partea de nord est a judeţului Dolj, SPP Stoina (afectează râurile Jiu şi Amaradia);
  
• 
  Municipiul Craiova, fiind o aglomerare urbană ce evacuează apă uzată direct în râul Jiu – zona Malu Mare
  
• 
  Zona industrială şi aglomerarea urbană Calafat (afectează Fluviul Dunărea)
  
• 
  Zona industrială şi aglomerarea urbană Băileşti (afectează râul Balasan)
  
• 
  Zona de confluenţa între Râul Amaradia şi Râul Jiu;
  
• 
  Zona de confluenţa între Râul Jiu şi Fluviul Dunărea.
  

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apelor subterane din activităţile industriale sunt următoarele:

• 
  Platforma Industrială nordică a Craiovei şi zona nordică a judeţului Dolj (SPP Craiova şi SPP Sloina)
  
• 
  Zonele industriale Işalniţa şi Şimnic - SNP PETROM – DOLJCHIM Craiova şi Termoelectrica Bucuresti – SE Craiova şi Craiova II, procesarea primară şi transportul petrolului Bradeşti-Gherceşti, Melineşti, Cârcea;
  
• 
  SC CONPET SA Ploieşti, Sucursala Craiova – depozitarea şi transportul produselor petrochimice;
  
• 
  Sistemele pentru îmbunătăţirea terenurilor agricole: Calafat (Basarabi) – Baileşti, Cetate – Galicea Mare, Sadova – Corabia;
  
• 
  Spargerile accidentale a conductelor de gaze şi petrol de la SNP PETROM, SC CONPET SA, ROMGAZ, DISTRIGAZ .
  

Zonele caracterizate de un risc de mediu ridicat

• 
  Zonele urbane: Craiova, Calafat, Băilesti, Filiaşi, Segarcea şi Bechet;
  

• 
  Zonele periurbane: Işalniţa, Almăj, Şimnicu de Sus, Pileleşti, Coşoveni, Breasta, Mihăiţa, Podari
  

• 
  Zonele rurale: Amărăştii de Jos, Bârca, Brădeşti, Bucovăţ, Călăraşi, Celaru, Cetate, Ciupercenii Noi, Daneţi, Desa, Galicea Mare, Leu, Maglavit, Mârşani, Melineşti, Moţăţei, Poiana Mare, Sadova.
  

II. ANALIZĂ DE POTENŢIAL A JUDEŢULUI DOLJ
II.1 Judeţul Dolj în contextul regional, naţional şi internaţional
II.1.1 Contextul regional, european şi naţional
Judeţul Dolj este unul dintre cele cinci judeţe componente ale Olteniei, care reprezintă una din cele 8 regiunii de dezvoltare (NUTS 2) înfiinţate pe baza Legii privind Dezvoltare Regională nr. 151/1998 (modificată prin Legea nr.315/2004), dar şi una dintre provinciile istorice ale României.
Reşedinţa de judeţ a judeţului Dolj, Municipiul Craiova, este capitala istorică a Olteniei şi sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Vest Oltenia, şi, de aceea, constituie atât centrul administrativ la nivelul judeţean cât şi la nivel regional. Poziţia relevantă deţinută de judeţul Dolj în calitate de centru administrativ şi cultural este dovedită de ponderea sectorului de servicii în cadrul economiei judeţene, care, contribuind cu peste 46% la formarea Valorii Adăugate Brute, depăşeşte media regională cu 3 puncte procentuale şi este, de asemenea, în continuă creştere. Mai mult, Municipiul Craiova, cu peste 300 mii de locuitori, este cea mai mare aglomerare urbană din sud vestul României şi un important pol de dezvoltare economică (orientat, în special, spre producţia de maşini şi mijloace de transport, dar şi spre industria textilă şi producţia de aparate electronice), ceea ce face ca Judeţul Dolj să atragă peste 98% din valoarea totală a capitalului social subscris cu participare străină la societăţii comerciale nou înmatriculate în regiune (primele cinci luni din 2007).
În contextul regional european, judeţul Dolj este amplasat în zona de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria, iar în 2002 Consiliul Judeţean Dolj şi Prefectura Judeţului Dolj au iniţiat, alaturi de parteneri bulgari învecinaţi (respectiv judeţul Vratsa, judeţul Vidin şi judeţul Montana), constituirea Euroregiunii „EURODUNĂREA”²¹. Statutul Euroregiunii EURODUNĂREA a fost adoptat prin Acordul de Parteneriat semnat în data de 17 decembrie 2002 la Craiova.

Sudul României şi Nordul Bulgariei sunt caracterizate prin indicatori economici şi sociali în general sub mediile naţionale, cu un grad ridicat de şomaj (în special în partea bulgară) şi de dependenţă de agricultura de subzistenţa, însoţit de un deficit infrastructural ce izolează porţiuni întregi ale teritoriului, acestea fiind izolate de axa rutieră şi feroviară europeană vest – est. Mai mult, datorită lipsei infrastructurilor portuare adecvate, Fluviul Dunărea (Coridor Paneuropean VII) a reprezentat până acum mai mult o barieră naturală decât o resursă pentru dezvoltarea teritoriului, iar construirea podului Vidin - Calafat deschide noi oportunităţi importante pentru întreagă zonă transfrontalieră.

În acest context, Judeţul Dolj, mai urbanizat şi mai bine echipat cu infrastructură, inclusiv cele educaţională şi de sprijin pentru afaceri, găzduind centrul universitar cel mai important din sud-vestul României, acţionează ca şi pol de dezvoltare la nivel regional inclusiv pentru ariile învecinate din Bulgaria.
Cu toate că înregistrează valori în general mai bune decât media regională, în contextul naţional, Judeţul Dolj se află la un nivel de dezvoltare socio-economică sub media naţională, regiunea Oltenia fiind, împreună cu Regiunile Sud Est, Nord Est şi Sud, printre regiunile României cu PIB-ul pe cap de locuitor sub 3.000 euro (media naţională fiind 3.500 euro / cap de locuitor, în 2005). Mai mult, PIB-ul pe cap de locuitor al judeţului Dolj reprezintă 80% din media naţională şi circa 27% din media UE 27, ceea ce evidenţiază o problemă de convergenţă în comparaţie cu restul Uniunii Europene.
Judeţul Dolj se află sub media europeană şi la nivelul principalilor indicatori sociali: spre exemplu, rata de ocupare, în descreştere în ultimii ani, reprezentând 60,6% în 2005 (60,1% la nivel regional) este sub media europeană de 67%, şi departe de obiectivul de la Lisabona de 70%. În ceea ce priveşte dezvoltarea C&D, cheltuielile pe activităţi de cercetare în judeţul Dolj, reprezentând 0,47% din PIB, cu toate că înregistrează o valoare peste media naţională (0,39% în 2004, potrivit datelor Eurostat) şi regională (0,23%), rămân departe de media EU 25 (1,86%, în 2004, potrivit datelor Eurostat) şi departe de obiectivul de la Lisabona de 3%.
În concluzie, se poate afirma că judeţul Dolj este afectat de probleme de competitivitate legate, pe de o parte, de poziţionarea sa geografică, în prezent caracterizată încă de o accesibilitate redusă, iar, pe de altă parte, de procese de industrializare şi dezvoltare relativ recentă a sectorului serviciilor (generată, după cel de al doilea război mondial, de procese exogene în cadrul economiei planificate), care trebuie ulterior sprijinite în scopul de a accelera inovarea, specializarea şi diversificarea economiei regionale. În ceea ce priveşte accesibilitatea, legătura rutieră cu Bulgaria va permite deschiderea unor noi fluxuri de trafic care, împreună cu progresele făcute în utilizarea efectivă a Dunării ca şi coridor de transport, ar trebui să genereze o îmbunătăţire remarcabilă a nivelului competitivităţii judeţului şi a regiunii în ansamblu. În ceea ce priveşte economia judeţului, politicile de convergenţă în sprijinul creşterii ratei de participare a populaţiei la sistemul învăţământului şi formării continue precum şi la piaţa muncii, împreuna cu investiţiile în domeniul inovării şi transferul tehnologic, trebuie oricum să fie adăugate în vederea unei dezvoltări endogene, a spiritului de a fi întreprinzător, precum şi la mobilizarea sinergetică a resurselor locale.
EUROREGIUNEA „EURODUNĂREA”
Euroregiunea „EURODUNĂREA” a fost înfiinţată în conformitate cu următoarele documente:

1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 120/1998 pentru ratificarea de către România a Convenţiei Cadru europene asupra cooperării transfrontaliere a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale, adoptată la Madrid, la 21 mai 1980 şi reprezentând cadrul legislativ de desfăşurare a acţiunilor de cooperare transfrontalieră de către autorităţi şi comunităţi locale din România;

2. Carta Europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg, la 15 octombrie 1985, şi ratificată de către România prin legea nr. 1999/1997.

3. Convenţia de la Madrid, privind cooperarea transfrontalieră, în baza căruia cooperarea transfrontalieră vizează întărirea şi dezvoltarea raporturilor de vecinătate între colectivităţi sau autorităţi teritoriale ce depind de două sau mai multe părţi contractante, precum şi încheierea de acorduri şi înţelegeri utile în acest scop.

Euroregiunea „EURODUNĂREA” nu are personalitate juridică şi nici patrimoniu. Mai mult, Euroregiunea nu reprezintă o structură suprastatală sau supranaţională, ci un parteneriat cadru pentru facilitarea colaborării inter-regionale transfrontaliere între membri săi.
Statutul Euroregiunii „EURODUNĂREA” Bulgaria - România, stabileşte următoarele obiective:
1. Sprijinirea şi dezvoltarea relaţiilor dintre membrii săi, entităţi locale/regionale bulgare şi române prin schimb de informaţii, coordonare şi consultare reciproce conform propriului statut şi în conformitate cu legislaţiile naţionale şi acordurile internaţionale;
2. Încurajarea colaborării transfrontaliere în domeniul administraţiei publice locale, infrastructurii, mediului înconjurător, în sfera economică şi socială şi în alte domenii convenite de părţi, care să contribuie la dezvoltarea durabilă in regiunea transfrontaliera;
3. Elaborarea unor programe şi iniţiative de cooperare transfrontalieră, şi colaborare în toate celelalte programe, la o bună dezvoltare socio-economică a zonei de frontieră şi a populaţiei locale.
4. Iniţierea unor cereri de aderare, cu scopul de a deveni membru, adresate unor organisme internaţionale care au ca scop derularea de activităţi similare sau complementare celor propuse de Euroregiunea „EURODUNĂREA”,
5. Medierea cooperării membrilor săi cu alte organisme internaţionale şi crearea de condiţii pentru schimburi de idei şi experienţă practică între specialişti în diverse domenii.
Pentru realizarea obiectivelor de cooperare transfrontalieră, membrii Euroregiunii propun cooperarea, prin elaborarea şi implementarea unor programe/proiecte comune, în următoarele sectoare de activitate: administraţie publică; mediu; economie; infrastructură de transport; telecomunicaţii, energie; resurse umane, social; ştiinţă, învăţământ, educaţie, cultură, cercetare, sănătate, sport; calamităţii naturale, combaterea criminalităţii.
În vederea asigurării unei bune coordonări şi funcţionări a Euroregiunii Statutul acesteia prevede şi o structură organizatorică, incluzând: Consiliul Euroregiunii;: Preşedintele Euroregiunii; Vicepreşedintele Euroregiunii; Comitetul Administrativ; Comisia de Cenzori; Grupurile de lucru specializate pe domenii de activitate; Secretariatul. Consiliul, Preşedintele şi Vicepreşedintele Euroregiunii reprezintă Euroregiunea în scopul promovării cooperării internaţionale. Deciziile acestora nu au caracterul actelor juridice sau normative, producând efecte numai în ce priveşte relaţiile de parteneriat între membrii Euroregiunii, fiind acte de recomandare ce vor fi duse la îndeplinire după adoptarea, înregistrarea şi comunicarea acestora părţilor interesate.
Bazându-se pe contactele stabilite cu administraţiile districtelor bulgare, în contextul oportunităţilor oferite în cadrul programului de preaderare Phare CBC, Consiliul Judeţean Dolj a depus şi a câştigat:
- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2000, un proiect intitulat “Centru regional de informare şi cooperare transfrontalieră”, a cărui implementare s-a desfăşurat pe bazele relaţiilor de colaborare transfrontalieră stabilite în cadrul Euroregiunii EURODUNAREA. Partenerii Consiliului Judeţean Dolj în acest proiect fiind primăriile din Vidin, Lom şi Montana, iar guvernatorii districtelor Montana şi Vidin au înaintat scrisori prin care îşi afirmau sprijinul pentru activităţile proiectului

- în cadrul Programului CBC proiecte mari 2004, proiectul "Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în Punctul de Trecere a Frontierei Rast-Lom",

- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2004, proiectul “Împreună în UE27 – priorităţi comune de dezvoltare”

- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2005, proiectul „Promovarea identităţii zonei transfrontaliere Dolj - Vidin, Montana, Vratsa”

- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2005, proiectul “Realizarea unui studiu în zona transfrontalieră romano-bulgară privind înfiinţarea unei reţele de centre de colectare, prelucrare şi distribuţie a legumelor şi fructelor şi a unei pieţe de gross”.