Draft strategy
I.8 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit
Yüklə 4,63 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Tabel 80: Volum total de apă extrasă din Râul Jiu şi din Fluviul Dunăre
- TOTAL VOLUM surse directe
- Tabel 81: Volum total de apă folosit în funcţie de destinaţie
- Nr. Crt. Localitatea Nr. Fântâni analizate
- Neconforme chimic %
I.8 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit I.8.1 Calitatea mediului Calitatea apei Apa de suprafaţă In anul 2006, un volum de 199.016 mc a fost utilizat pentru alimentarea cu apă a unităţilor industriale, publice şi private din judeţul Dolj. Râul Jiu a contribuit cu peste 90% din sursele de apă de suprafaţă şi subterană, în timp ce Dunărea a fost in special folosită pentru pescuit (64,2% din totalul apei utilizate din această Sursa). Peste 52,2 % din volumul total de apă extrasă din Jiu şi Dunăre a fost folosită pentru alimentarea unităţilor termice, în timp ce 22,8% a fost folosit de utilităţile publice destinate populaţiei, 16,6% a fost destinat activităţilor industriale (inclusiv utilităţi publice pentru industrie, construcţii şi unităţi de asamblare) şi 2,1% unităţilor agro-zootechnice şi irigaţiilor. In special, apa pentru irigaţii a fost extrasă doar din surse subterane ale râului Dunării. Tabel 80: Volum total de apă extrasă din Râul Jiu şi din Fluviul Dunăre
Sursa: Calculele noastre din: Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului a Judeţului Dolj, Starea Mediului în 2006 Tabel 81: Volum total de apă folosit în funcţie de destinaţie
Sursa: Calculele noastre din: Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului a Judeţului Dolj, Starea Mediului în 2006 Calitatea apei de suprafaţă este monitorizată conform Legii Apelor nr. 107/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006, şi conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 161/2006 de aprobare a Normelor privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea apei de suprafaţă (care abrogă Ordinul Ministerului Mediului nr. 1146/2002). In anul 2005, caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei de suprafaţă din judeţul Dolj au fost monitorizate în 11 secţiuni ale Râului Jiu şi în 14 secţiuni ale Dunării. Toate secţiunile analizate relevă nivelele de calitate I şi II, cu excepţia a 50 km în secţiunile Râului Balasan şi în aval de Băileşti, la intersectarea cu Dunărea, acolo unde calitatea generală a apei este deteriorată. Analiza caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale Lacului Işalniţa ce deserveşte SC TERMOEL Işalniţa, TERMORL SE Craiova, Doljchim Craiova, precum şi municipiul Craiova, relevă nivele scăzute şi medii de troficitate, ce determină considerarea Lacului Işalniţa ca şi lac “oligotrofic”. Calitatea ambelor tipuri de ape de suprafaţă şi subterane este în mod grav afectată de evacuarea directă a apei uzate din principalele unităţi industriale, precum şi de la populaţie, acolo unde nu sunt staţii de epurare. Zonele critice in ceea ce priveşte poluarea apei de suprafaţă Zonele critice in ceea ce priveşte poluarea apei de suprafaţă sunt următoarele:
În 2006, Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului Dolj a identificat 106 surse de poluare care evacuează apa uzată direct în Bazinul Râului Jiu. Printre acestea trebuie menţionate următoarele:
In special, Doljchim Craiova şi RA Apa Craiova sunt două dintre principalele surse de poluare ale Râului Jiu cu ape reziduale. Apa subterană In partea de nord a judeţului Dolj pânza freatică se găseşte la 15-22 m adâncime şi alimentează râurile la poalele dealurilor, inclusiv afluenţii râului Jiu, în timp ce în zona cea mai înaltă de câmpie, la estul râului Desnăţui şi râului Jiu, acestea se află la 20-30 m. Pe Terasele şi În Lunca Dunării, apa freatică se găseşte la 5-10 m şi respectiv 2-5 m. In zonele Urzicuţa şi Gighera, în partea de sud a judeţului, apa subterană are un caracter mineralizat, cu conţinut clorosodic şi sulfuros, şi este astfel folosită de populaţia locală in scop terapeutic. În condiţiile unor amenajări corespunzătoare sub raportul igienico-sanitar şi a altor dotări, pot deveni locuri importante pentru localnici în scopul tratamentului balnear. In ultimi decenii, calitatea apei subterane a fost alterată, în special în zonele din jurul complexului chimic Doljchim Craiova (alterarea compoziţiei chimice a apei), CET II Craiova (cantitatea excesivă de reziduuri fixe, depuneri de fier, pulberi suspendate, sulfaţi) şi în zona Filiaşi-Işalniţa şi Valea Stanciu-Zaval (concentraţie de azot). Mai mult, unele straturi de apă supra-freatică, care sunt folosite de populaţie ca sursă de apă, înregistrează un conţinut de nitraţi peste Concentraţia Maximă Admisă (CMA), conform Legii privind apa potabilă nr. 458/2002. Fântânile publice afectate cuprind, printre altele, următoarele: Bratovoiesti, Breasta, Celaru, Dranic, Racari, Grecesti, Melinesti, Malu Mare, Negoesti, Podari, Cernatesti, Cosoveni, Danesti, Dabuleni, Desa, Rojiste, Simnic si Sadova.
- peste 421 fântâni contaminate cu nitraţi - peste 40 fântâni contaminate cu amoniu - peste 5 fântâni contaminate cu nitriţi Consiliul Judeţean Dolj a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Dolj situaţia privind rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de apă recoltate din fântânile publice din 98 de localităţi din judeţ, iar rezultatul este următorul: din totalul de 551 fântâni analizate,242 sunt neconforme chimic având o concentraţie a nitraţilor peste limita admisă. Tabel 82: Calitatea apelor din Fântânile publice
Yüklə 4,63 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||