Draft strategy
Yüklə 4,63 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Activităţi de sprijin pentru afaceri
- Harta 9: Parcul Industrial Craiova
- I.5.3 Comunicare şi relaţii publice
- I.6 Sistemul de educaţie şi Învăţământ. Cultura I.6.1 Educaţie şi Învăţământ
- Tabel 74: Date generale cu privire la sistemul şcolar (2001/2002-2005/2006)
- Populaţia totală înscrisă, din care
- Personalul didactic, din care
- Diagrama 37: Populaţia şcolară înscrisă în mediul urban (2001-2005)
- Tabel 75: Indicatorii principali pe nivele de educaţie (2005/2006)
- Unităţi (nr) Înscrişi (nr persoane) Populaţie înscrisă in %
- Tabel 76: Numărul de studenţi înscrişi la Facultate, pe profiluri (2001-2005)
- Facultăţi 2001/2002 2002/2003
- Nr. Total studenţi, din care: 28,779 28.197
|
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2005 şi 2006 Pe baza datelor furnizate în cadrul Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud Vest Oltenia, judeţul Dolj deţine 16 institute de cercetare, reprezentând peste jumătate din entităţile dedicate cercetării in regiunea Sud - Vest Oltenia. Tradiţia agricolă şi industrială din Dolj este reflectată în domeniile de cercetare în care operează aceste entităţi. In primul rând, Universitatea din Craiova reprezintă un pol de cercetare de importanţă regională; un număr relevant de centre de cercetare existente aflându-se în cadrul facultăţilor din această instituţie şi se concentrează asupra domeniului tehnic, cum ar fi inginerie electrică, chimie şi mecanică (de ex. Centrul de analiză Non-lineară şi aplicarea sa – Facultatea de Matematică şi Informatică; Centrul de Cercetare în Chimie Analitică şi Centrul de Cercetare în Chimie Aplicată – Facultatea de Chimie; Centrul de Cercetare SEMEQ – Facultatea de Electromecanică; Centrul de Cercetare în Automatică Non-lineară, Stabilitate si Oscilaţii şi Centrul de Cercetare în Mecatronică şi Robotică – Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică; Grupul Biomecanic de Calculator – Facultatea de Inginerie şi Management al Sistemelor Tehnologice). In plus, un centru specializat de importanţă naţională este dedicat cercetării şi verificării în domeniul aeronavelor. In cadrul Judeţului Dolj mai sunt şi 6 staţii de cercetare, ce operează în domeniul agricol, dezvoltând cercetarea pentru selectarea si îmbunătăţirea culturilor si plantelor specifice. Activităţi de inovare În 2006, Consiliul Naţional pentru IMM-uri a realizat o anchetă privind dezvoltarea şi performanţa IMM-urilor. Ancheta s-a bazat pe un eşantion reprezentativ de 1.306 IMM-uri din toate sectoarele economice de activitate şi regiunile de dezvoltare. Mai în detaliu, 3,83% din întreprinderile analizate erau din Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (SV), 5,67% din Regiunea Vest (V), 9,80% din Regiunea Centru (C), 11,64% din Regiunea Nord Vest (NV), 15,24% din Regiunea Sud Est (SE), 16,23% din Regiunea Sud Muntenia (S), 17,53% din Regiunea Bucureşti-Ilfov şi 20,06% din Regiunea Nord Est (NE). În ceea ce priveşte sectoarele economice de activitate, eşantionul de IMM-uri era constituit după cum urmează: 44,78% comerţ; 21,59% alte servicii; 17,50% industrie; 6,66% construcţii, 6,66% transporturi; 2,81% turism. Aşa cum arată tabelul de mai jos, rezultatele anchetei au relevat că Regiunea SV deţine cel mai mic procent (24%) de IMM-uri care introduc produse inovatoare şi utilizează noi tehnologii (12%) (cel mai ridicat scor fiind înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia). Pe de altă parte, Regiunea SV deţine cel mai ridicat procent (42%) de IMM-uri care introduc un nou management şi metodologii de marketing, şi este cea de-a doua regiune în ceea ce priveşte utilizarea de sisteme inovatoare informatice (2% din IMM-uri). 22% din IMM-urile din Regiunea SV au declarat că aveau activităţi inovatoare. În ceea ce priveşte ponderea investiţiilor destinate inovării de către IMM-uri, Regiunea SV apare ca şi regiunea cu cea mai ridicată pondere de întreprinderi (54,55% din total) care alocă mai puţin de 5%; în timp ce doar 6,82% din întreprinderi alocă peste 50%. Activităţi de sprijin pentru afaceri În Regiunea SV Oltenia există două parcuri industriale active (din cele 30 existente la nivel naţional, în 2004), dintre care, unul localizat în judeţul Dolj (Craiova) şi unul în judeţul Gorj (Bumbesti Jiu), un parc industrial tip Greenfield în judeţul Olt (Corabia) şi 5 incubatoare de afaceri. Parcul Industrial Craiova este o infrastructură de afaceri creată în 2004 şi gestionată de către o companie privată, SC Parc Industrial Craiova SA, având ca acţionar majoritar Consiliul Judeţean Dolj, alături de comunele Gherceşti, Pieleşti, Cârcea şi Coşoveni. Parcul Industrial Craiova deţine o suprafaţă de 10,03 ha, subdivizată în 25 parcele (300-16.000 m2 fiecare). Suprafaţa de teren ocupată de către Parcul Industrial este aproape de Aeroportul Internaţional din Craiova, de Metro Craiova, precum şi de sediul celor mai importante companii producătoare de maşini (Iveco, Skoda, Peugeot, Mercedes, Wolksvagen). Zona este de asemenea aproape (la o distanţă de 100 m) de şoseaua de centură din Craiova, în partea estică a municipiului Craiova la circa 6 km de centrul oraşului, pe Drumul European E574, şi este localizată într-o poziţie strategică în raport cu următoarele puncte de graniţă: - 87 km de Calafat-Vidin (România-Bulgaria) (Portul Dunării) E79; - 66 km DE Bechet-Oreahovo (România-Bulgaria) (Portul Dunării), DN55; - 120 km de Dobreta Turnu-Severin-Kladovo (România-Serbia Muntenegru) (Portul Dunării), E70. Harta 9: Parcul Industrial Craiova 
Sursa: www.parcindustrialcraiova.ro Obiectivele generale ale Parcului Industrial Craiova includ următoarele:
Parcul Industrial Craiova furnizează, pe bază contractuală, o gamă amplă de servicii, inclusiv:
Potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Dolj nr.156/25.10.04, tarifele minime pentru închirierea spaţiului din cadrul parcului industrial sunt următoarele: - Minim 0.9 euro/m2/lună pentru închirierea spaţiilor de producţie şi a celor administrative - Minim 0.05 euro/m2/lună pentru închirierea de teren. În cadrul Judeţului Dolj activează şi SC IPA CIFATT Craiova, instituită în 1980 ca şi filială a SC IPA SA19 cu sediul în Bucureşti, fiind specializată în cercetare - dezvoltare, proiectare şi construire sisteme şi echipamente de automatizare, inclusiv sisteme IT ca “turn-key solutions”. IPA CIFATT, certificată ISO 9001, furnizează servicii pentru IMM-uri, unităţi de C&D, de sprijin pentru afaceri şi inovare. I.5.3 Comunicare şi relaţii publice Cele trei instituţii principale din Judeţul Dolj au un website activ, după cum urmează: Consiliul Judeţean Dolj http://www.cjdolj.ro Primăria Craiova http://www.primariacraiova.ro Prefectura Dolj http://www.prefecturadj.ro Website-ul Consiliului Judeţean Dolj este organizat în 6 sub-secţiuni furnizând informaţii despre judeţ, Consiliul Judeţean şi activităţile sale instituţionale, detalii despre evenimente, articole de presă şi date utile de la toate primăriile din Dolj. Website-ul include de asemenea o secţiune de “Servicii online” care este conceput ca un instrument informativ pentru cetăţeni. În această secţiune utilizatorul poate găsi:
Website-ul Primăriei Craiova este bine structurat şi foarte bogat în informaţii, de la atribuţii şi activităţile Primăriei la date despre Craiova şi facilităţile disponibile. Site-ul furnizează şi detalii şi despre alte instituţii din teritoriu şi funcţiile lor. O secţiune specială este dedicată la “participare cetăţenească”, furnizând informaţii despre rolul şi activitatea Consiliului pentru transparenţă locală cât şi despre Comitetul Consultativ Cetăţenesc, rolul şi componenţa sa. Website-ul include o secţiune interactivă “Servicii online” unde cetăţenii pot să:
Un număr relevant de primării din cadrul Judeţului Dolj, altele decât Primăria Craiova, sunt dotate cu site-uri web, iar detalierea informaţiilor şi serviciilor oferite on line variază substanţial după caz. Website-ul Prefecturii este furnizează detalii despre activităţile instituţionale, şi legislaţia relevantă dar şi informaţii detaliate destinate cetăţenilor, cu referire la procedura de eliberare a paşapoartelor şi permiselor de conducere şi la documentele necesare înregistrării vehiculelor. De pe website-ul Prefecturii pot fi descărcate şi modele relevante care trebuie completate şi depuse pentru eliberarea documentelor. Din Octombrie 2005 instituţiile publice din judeţul Dolj sunt interconectate printr-o reţea de tip intranet. Reţeaua susţine 132 utilizatori, incluzând Consiliul Judeţean, Prefectura şi 20 de instituţii subordonate precum şi 112 comune şi oraşe. Lărgimea benzii variază de la 2Mb pentru Consiliul Judeţean şi Prefectură, la 256Kb pentru instituţiile subordonate şi 128Kb pentru celelalte instituţii din teritoriu. Toate entităţile conectate la Intranet au internet, e-mail şi facilităţi ftp. Consiliul Judeţean Dolj, Prefectura şi cele 20 de instituţii subordonate beneficiază şi de posibilitatea de comunicare prin videoconferinţă. I.6 Sistemul de educaţie şi Învăţământ. Cultura I.6.1 Educaţie şi Învăţământ In perioada 2001-2006, numărul unităţilor şcolare a scăzut semnificativ (-45%), în principal datorită scăderii numărului de unităţi din mediul rural, care a trecut de la 395 la 122 unităţi, scăzând astfel ponderea numărului total al unităţilor şcolare din mediul rural de la peste 70% la mai puţin de 50%. În aceeaşi perioadă, numărul populaţiei înscrise a scăzut cu aproximativ 4%, datorită scăderii semnificative (-9,82%) a elevilor înscrişi, în special în mediul urban (-11,35%). Pe de altă parte, numărul copiilor din grădiniţe a crescut cu 16,26%, de asemenea, în acest caz concentraţi în mediul urban, unde numărul copiilor înscrişi la grădiniţa a crescut cu peste 29%, în timp ce în zona rurală creşterea a fost de 6,39%. În perioada de referinţă, numărul studenţilor a crescut şi el (+6,68%), întrucât Universitatea din Craiova atrage din ce în ce mai mulţi studenţi, fiind un centru universitar de importanţă regională. Personalul didactic a scăzut în aceeaşi perioadă cu aproximativ 8%, atât în mediul urban cât şi în mediul rural. Tabel 74: Date generale cu privire la sistemul şcolar (2001/2002-2005/2006)
Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Diagrama 37: Populaţia şcolară înscrisă în mediul urban (2001-2005) 
Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006 Diagrama 38: Populaţia şcolară înscrisă în mediul rural (2001-2005) 
Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006 În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei înscrise pe nivele de educaţie, peste 41% din numărul total al populaţiei înscrise este concentrat în învăţământul primar şi gimnazial, urmat de învăţământul liceal (incluzând Şcolile de Arte şi Meserii şi de Ucenicii) (peste 22%), învăţământ superior (20%), învăţământ preşcolar (14,13%) şi învăţământ post-universitar (1,33%). Raportul dintre personalul didactic şi populaţia înscrisă arată că Învăţământul primar şi gimnazial şi cel liceal deţin numărul cel mai mare de cadre didactice / 1.000 persoane înscrise, reprezentând 77,56 şi respectiv 75,02 (în anul şcolar 2005/2006), în timp ce învăţământul post-universitar şi de perfecţionare deţine proporţie cea mai scăzută, în jur de 13 cadre didactice/ 1.000 persoane înscrise. Cu 53,39 şi 45,90 cadre didactice / 1.000 persoane înscrise, învăţământul preşcolar şi respectiv învăţământul superior se situează sub media de cadre didactice / 1.000 persoane înscrise la toate nivele de învăţământ 66,20 la nivelul judeţului Dolj. Tabel 75: Indicatorii principali pe nivele de educaţie (2005/2006)
Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006 Trebuie remarcat faptul că reţeaua unităţilor şcolare din judeţul Dolj a fost reorganizată şi reabilitată sub coordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, prin aplicarea prevederilor legii nr 354/2004 pentru modificarea şi completarea legii învăţământului nr 84/1995 şi a nominalizării judeţului Dolj (conform H.G. nr 1942/2004) ca Judeţ PILOT în aplicarea sistemului de finanţare prevăzut în Legea nr 84/1995. Mai în detaliu, în 2005, au fost reabilitate un număr de 19 unităţi de învăţământ (dintre care 6 din mediul urban, pe Programul de Relansare a Infrastructurii Şcolare – PRIS şi 13 din mediul rural, pe Proiectul pentru Învăţământul Rural – PIR). În ceea ce priveşte accesul la programe internaţionale, în 2005 au fost aprobate şi s-au desfăşurat următoarele proiecte:
EDUCAŢIA ADULŢILOR
În ceea ce priveşte învăţământul superior, în perioada 2001-2005, numărul total de studenţi înscrişi a crescut cu 6,7% (mult sub media naţională de +34,4%). În perioada de referinţă, Craiova s-a menţinut pe poziţia cinci ca centru universitar la nivel naţional (după Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara) şi în 2005/2006 deţinea 4,3% din numărul total de studenţi din învăţământul superior din România. În ceea ce priveşte distribuţia studenţilor la nivelul Facultăţilor (pe specializării), în perioada 2001-2005, această a avut o evoluţie relativ de stabilă, în timp ce s-a înregistrat o creştere importantă a numărului de studenţi la următoarele profiluri: Agricol (+ 74%), Tehnic (+ 21%) şi Economic (+ 16%). Pe de altă parte, numărul de studenţi ce au urmat cursurile unui Colegiu Universitar a scăzut cu peste 50%. Tabel 76: Numărul de studenţi înscrişi la Facultate, pe profiluri (2001-2005)
Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006 Yüklə 4,63 Mb. Dostları ilə paylaş:
|