Draft strategy
Yüklə 4,63 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- III.3 Obiective specifice
- III.4 Priorităţi III.4.1 Axa prioritară 1: Competitivitate
- Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea competitivităţii şi inovării Domeniul Major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi diversificării economiei rurale
- III.4.2 Axa prioritară 2: Resurse umane
- Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii resurselor umane în sectorul industrial
- III.4.3 Axa Prioritară 3: Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială
- Domeniul Major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport în mediul urban şi rural Domeniul Major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea infrastructurii ICT
- III.4.4 Axa Prioritară 4: Mediu şi Energie
- Domeniul Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor în mediul urban şi rural
- Domeniul Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural şi cultural-istoric
III.2 Obiectiv general Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi promovarea dezvoltării durabile în judeţul Dolj, astfel încât acesta să devină un judeţ cu o economie dinamică şi diversificată şi cu resurse umane superior calificate, iar PIB-ul judeţului să crească până în anul 2013 până la 90% din media naţională. III.3 Obiective specifice Obiectiv specific 1: Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea disparităţilor economice şi sociale intra şi inter-regionale prin stimularea dezvoltării întreprinderilor şi sprijinirea creşterii economice a sectoarelor cu valoare adăugată ridicată, promovarea diversificării economiei rurale, consolidarea reţelei de aşezări urbane, precum şi prin promovarea turistică a judeţului. Obiectiv specific 2: Crearea condiţiilor necesare pentru promovarea unor măsuri menite să genereze tendinţe demografice favorabile dezvoltării economico-sociale şi pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a resurselor umane prin creşterea competenţelor şi adaptabilităţii forţei de muncă, cu deosebire în zonele rurale. Obiectiv specific 3: Creşterea accesibilităţii şi conectivităţii judeţului Dolj prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport a comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, cu accent deosebit pentru racordarea optimă a judeţului la sisteme teritoriale învecinate (de acelaşi rang sau de rang superior) prin infrastructuri conectate la marile coridoare de transport şi pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, persoanelor şi informaţiilor, asigurând un standard european al infrastructurilor. Obiectiv specific 4: Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural şi construit, în habitatul urban şi rural, pentru asigurarea cererii de consum şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin crearea / modernizarea infrastructurilor necesare, precum şi prin implementarea unor măsuri de protecţie a mediului şi de prevenire a riscurilor de mediu. Obiectiv specific 5: Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea resurselor umane în administraţia publică, prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi prin promovarea parteneriatelor la nivelul local. III.4 Priorităţi III.4.1 Axa prioritară 1: Competitivitate Economia judeţului Dolj este caracterizată de o industrie şi agricultură puternic consolidate în teritoriu, precum şi de un sector de servicii în curs de dezvoltare, care înregistrează o tendinţă susţinută de creştere. Sectorul agricol este relevant în primul rând în ceea ce priveşte numărul persoanelor ocupate, ţinând seama de faptul că ocupă 44,24% din populaţia ocupată civilă. În ciuda vocaţiei naturale a teritoriului, a cărui morfologie este prielnică pentru activităţile agricole, şi în pofida procentului mare a persoanelor angajate în sectorul agricol, contribuţia sectorului la PIB-ul judeţului, era, în 2004, de 19,2%. Mai mult, analiza raportului dintre suprafaţa agricolă utilizată (SAU) şi numărul unităţilor agricole relevă o diferenţa substanţială între exploatăţii cu sau fără personalitate juridică: SAU ce revine exploataţiilor agricole individuale este de 2,14 ha în timp ce SAU a terenurilor folosite de unităţile cu personalitate juridică este de 342,24 ha. Productivitatea foarte scăzută, care rezultă din exploatarea ineficientă a terenurilor, este legată de natura duală a sectorului agricol, unde 99% dintre unităţi, sunt de dimensiuni mici şi caracterizate de un nivel scăzut de mecanizare şi cultivă o parte redusă a terenurilor, în timp ce foarte puţine întreprinderi mijlocii sau mari şi moderne cultivă 37% din teren. Deşi investiţiile brute în domeniul agriculturii rămân la un nivel modest (doar 4,08% din totalul investiţiilor din Dolj), tendinţa lor este remarcabil pozitivă, înregistrând o creştere de aproape 9 ori mai mult în 2001-2005. În aceeaşi perioadă, numărul unităţilor active s-au redus cu 5,46%. Descreşterea numărului de unităţi active trebuie văzută ca şi o tendinţă pozitivă, care ar putea fi pusă în legătură cu expansiunea întreprinderilor mari care absorb micii producători, astfel punându-se bazele unei agriculturi moderne şi eficiente. Activităţile agricole din Dolj sunt caracterizate printr-o pondere relevantă a producţiei de cereale (80% din producţia totală), urmată de legume, plante oleaginoase şi fructe. Datele producţiei arată fluctuaţii mari care sugerează o sensibilitate puternică a recoltelor agricole faţă de factorii externi. În pofida folosirii îngrăşămintelor, în general producţia medie la hectar este sub nivelul naţional pentru toate tipologiile de culturi (exceptând cerealele), fapt ce poate fi corelat şi cu nivelul scăzut al mecanizării din sector (cu toate ca Judeţul Dolj absorbă mare parte din maşinile folosite în domeniul agricol în regiunea Oltenia).
Reprezentând o oportunitate cheie pentru diversificarea economiei rurale, turismul ar putea să fie considerat un motor al dezvoltării judeţului Dolj; din păcate, până în prezent, valorizarea slabă a potenţialului existent şi capacitatea redusă de cazare (concentrată cu precădere în Craiova) pot fi identificate ca obstacole în dezvoltarea turismului. In pofida punctelor slabe menţionate mai sus, sectorul turismului capătă tendinţe pozitive: în 2006 numărul turiştilor străini care au vizitat judeţul a fost mai mult decât dublu faţă de anul 2003, iar durata medie a înnoptăriilor a crescut. Segmentarea pieţei turistice va permite dezvoltarea turismului în mod raţional şi coerent cu potenţialul teritoriului. În aceasta privinţă, Asociaţia de Turism Oltenia (ATO)25 a identificat, în cadrul pieţei turistice din Regiunea Sud Vest, următoarele segmente: turism istoric, turism de afaceri, turism de tranzit, turism rural/agroturism, ecoturism, turism cultural, turism Dunărean, turism vitivinicol, turism de vănâtore şi pescuit, turism baleo-climateric, turism de divertisment, turism educaţional. Promovarea intervenţiilor pentru dezvoltarea turismului va ţine cont de segmentele identificate.
Acest factor, împreună cu condiţiile slabe de accesibilitate, poate afecta grav zonele rurale reducând mult posibilităţile de a găsi un loc de muncă şi astfel cauzând migraţia internă sau externă a forţei de muncă. Există infrastructuri de afaceri pe raza judeţului Dolj: Parcul Industrial Craiova şi incubatorul de afaceri IPA CIFATT care operează în Craiova. În Dolj, operează de asemenea un număr de institute de cercetare, judeţul fiind al 6-lea din România în ceea ce priveşte cheltuileile în activităţi de cercetare şi dezvoltare. În particular, Universitatea din Craiova reprezintă un pol de cercetare de o importanţă deosebită. Principalele domenii de cercetare sunt ingineria mecanică şi electrică, automatizări, chimia şi agricultura. In ciuda infrastructurilor de transfer tehnologic disponibile şi numărului de institute de cercetare care funcţionează pe teritoriu, IMM-urile din regiunea Sud Vest apar slab orientate spre inovare: de fapt, ponderea întreprinderilor care şi-au prezentat produsele inovatoare, procesele şi noile tehnologii în Judeţul Dolj a fost cea mai scăzută din România.
La nivel regional, Judeţul Dolj deţine o bună capacitate de atragere a investiţiilor străine: în perioada 01.01-31.05.2007, 98% din valoarea totală a capitalului subscris cu participare străină la societăţile comerciale nou înmatriculate înregistrate în Regiunea Sud Vest Oltenia au fost concentrate în judeţul Dolj. În acest context, modalităţiile de creştere sau, cel puţin, de menţinerea potenţialului de atracţie a Judeţului Dolj pe pieţele străine ar trebui analizate, ţinând cont de precondiţiile necesare, cum ar fi promovarea inovării în întreprinderi, îmbunătăţirea infrastructurilor existente, păstrarea condiţiilor de mediu. Fiind cel mai mare oraş şi centrul cultutal cel mai important din Sud Vestul României, Municipiul Craiova joacă şi un rol incontestabil de motor în economia judeţului şi întregii regiuni. Un număr relevant de localităţi din perimetrul urban sunt situate de-a lungul rutelor principale de transport, şi contribuie la creşterea incidenţei traficului rutier de la şi spre Craiova, precum şi creşterea numărului clădirilor oraşului în direcţia itinerariilor principale de transport, lăsând o porţiune importantă complet nedezvoltată. Infrastructura de transport, utilităţile şi serviciile publice sunt insuficient dezvoltate în apropierea imediată a Craiovei. Infrastructura transportului urban din toate zonele urbane ale judeţului Dolj sunt inegal dezvoltate, iar în general se relevă un nivel scăzut de modernizare a drumurilor (10% în Bechet, Dăbuleni şi Segarcea ajungând la aprox. 30 % în Craiova, Băileşti şi Calafat). Sistemul transportului public urban există doar în cadrul Municipiului Craiova. În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoarele domenii majore de intervenţie:
III.4.2 Axa prioritară 2: Resurse umane Buna performanţă a sistemului de învăţământ şi, în strânsă corelare, disponibilitatea pe piaţa muncii a unor resurse umane calificate corespunzător sunt două dimensiuni cheie ale competitivităţii dintr-un teritoriu. Din acest punct de vedere, de o mare importanţă pentru judeţul Dolj este Universitatea din Craiova, ce reprezintă al cincilea pol universitar la nivel naţional, oferă o mare varietate de oportunităţi educaţionale şi asigură disponibilitatea unei forţe de muncă cu bune calificări în judeţ, cel puţin în zonele urbane. Nivelul ridicat de pregătire al absolvenţilor Universităţii din Craiova, în special ieşiţi din facultăţile tehnice, este apreciat la nivel internaţional. Deşi evoluţia numărului de studenţi rămâne sub nivelul naţional, începând cu anul 2001 Universitatea din Craiova a înregistrat o continuă creştere în ceea ce priveşte numărul studenţilor, preferinţa manifestându-se către facultatea de agricultură precum şi către disciplinele tehnice şi ştiinţifice. In ceea ce priveşte sectorul pre-universitar, o reducere drastică a numărului de unităţi de învăţământ a caracterizat perioada 2001-2006: în special, acest fenomen a afectat zonele rurale, în care numărul de structuri dedicate a scăzut cu 70%, de la 392 la 122. Numărul de elevi înscrişi, în aceeaşi perioadă, a înregistrat o scădere de 9,82%, în strânsă legătură cu scăderea ponderii grupului de persoane cu vârstă cuprinsă între 0-14 ani. În plus, în zonele rurale, în situaţia în care infrastructurile de transport sunt limitate sau necesită adesea reparaţii şi modernizări, reducerea dramatică a unităţilor de învăţământ constituie un factor care accentuează probleme privind accesul la şcoală afectând astfel dreptul la educaţie al elevilor din zonele rurale. Totuşi, trebuie remarcat faptul că în ultimii ani reţeaua unităţilor de învăţământ din Judeţ Dolj a fost reorganizată şi reabilitată sub coordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, prin aplicarea prevederilor legii nr 354/2004 pentru modificarea şi completarea legii învăţământului nr 84/1995 şi a nominalizării judeţului Dolj (conform H.G. nr 1942/2004) ca Judeţ PILOT în aplicarea sistemului de finanţare prevăzut în Legea nr 84/1995. Mai în detaliu, în 2005, au fost reabilitate un număr de 19 unităţi de învăţământ (dintre care 6 din mediul urban, pe Programul de Relansare a Infrastructurii Şcolare – PRIS şi 13 din mediul rural, pe Proiectul pentru Învăţământul Rural – PIR). Piaţa muncii din Dolj este caracterizată printr-o rată de şomaj scăzută de – 6,3% în 2005 – care se află sub media regională şi naţională. Pe de altă parte, rata ocupării a înregistrat o reducere progresivă dar continuă, diminuându-se cu 5 puncte procentuale în decurs de 5 ani şi ajungând, în 2005, la 60,6%. Analiza datelor în funcţie de gen relevă deosebiri: rata şomajului pentru bărbaţi depăşeşte nivelul ratei şomajului la femei cu 2,6 puncte procentuale şi, în mod similar, rata de ocupare a bărbaţiilor este mai scăzută decât cea a femeilor cu 2,5 puncte procentuale. Cele mai vulnerabile categorii profesionale pe piaţa muncii, care înregistrează cele mai mari nivele de şomaj şi beneficiază de drepturi băneşti, cuprind persoanele cu un nivel scăzut de educaţie şi studii vocaţionale, în timp ce, în ceea ce priveşte grupurile de vârstă, cei mai afectaţi sunt tinerii (sub 25) şi adulţii între 30 şi 49 de ani. De asemenea putem menţiona persoanele cu o incapacitate permanentă de muncă, care reprezintă 7% dintre persoanele în vârstă de muncă, numărul lor înregistrând o creştere atipică de aproximativ 21% în 2001-2005. În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoarele domenii majore de intervenţie:
III.4.3 Axa Prioritară 3: Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială Accesibilitatea unui teritoriu, mişcarea liberă şi simplă a oamenilor şi bunurilor, este o condiţie preliminară de bază pentru dezvoltarea socio-economică a teritoriului. Mai mult, în contextul procesului de globalizare şi extinderii societăţii bazate pe cunoaştere, accesibilitatea spaţială la nivelul teritoriului nu mai este suficientă pentru a asigura integrarea economiei şi societăţii în comunitatea mondială: dotarea cu o infrastructură de conectivitate, ce include infrastructura de sprijin în domeniul telecomunicaţiilor şi IT, reprezintă un element cheie pentru menţinerea şi creşterea competitivităţii economice, şi promovarea dezvoltării resurselor umane. Judeţul Dolj este localizat într-o poziţie bună în comparaţie cu rutele europene principale, fiind traversat de două Coridoare Pan - Europene, Coridorul Pan - European IV (cale ferată şi drum) şi Coridor Pan - European VII (Fluviul Dunărea). Totuşi, infrastructura de transport prezintă câteva neajunsuri majore, inclusiv: - un nivel scăzut de modernizare atât a drumurilor cât şi a reţelei de cale ferată, ce afectează în principal accesibilitatea la multe zone rurale; - o slabă utilizare a infrastructurii aeriene existente (Aeroportul Craiova); - o folosire limitată a Fluviului Dunărea ca şi rută/ cale navigabilă, porturile Dunării fiind slab dotate; - o disponibilitate limitată a structurilor intermodale şi logistice.
Pe de altă parte, infrastructura de cale ferată nu este dotată cu o conexiune de mare viteză, doar 37% din totalul liniilor de cale ferată este electrificat iar densitatea căilor ferate pe suprafaţa teritoriului (30 km/1,000 km2) este mult sub media naţională (45,9 km/km2). In ceea ce priveşte infrastructura de transport aerian, aeroportul Craiova ar putea să fie consolidat, efectuând lucrării de modernizare şi mărind numărul de curse regulate, ce includ, în momentul de faţă, atât zboruri din/spre Italia, Germania şi Ucraina cât şi zboruri interne, iar numărul de pasageri este încă redus faţă de volum total de pasageri înregistrat în România, care este în principal realizat de către aeroporturile din Bucureşti. In ceea ce priveşte infrastructura de transport maritim, porturile nu sunt de asemenea pe deplin dezvoltate şi valorificate. In judeţul Dolj, localităţile Calafat şi Bechet găzduiesc două dintre cele 19 porturi localizate pe Dunăre; totuşi, trecerea de la cele 2 porturi din judeţul Dolj către Bulgaria este realizată acum cu bacul. Trebuie totuşi menţionat ca modernizarea portului Calafat este citată în Legea Nr. 203/2003 ca unul dintre proiectele prioritare în domeniul transportului spre a fi implementat până în 2015. Mai mult, în cadrul Programului Phare CBC 2004/ Cooperare Transfrontalieră se află în curs de implementare Proiectul de “Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în punctul de trecere a frontierei Rast - Lom”, promovat de către Consiliul Judeţean Dolj şi având ca termen de finalizare data de 30 noiembrie 2008. Luând în considerare perspectiva de creştere a traficului comercial între România şi alte ţări din UE (în special Bulgaria) în următorii ani după aderare, pe lângă îmbunătăţirea şi modernizarea reţelei de căi ferate şi valorificarea rolului aeroportului din Craiova în sudul României, dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie de asemenea să includă crearea de poli de depozitare si logistică. Pe de altă parte, infrastructura de conectivitate trebuie ulterior dezvoltată şi îmbunătăţită, chiar dacă nivelul de dezvoltare al acesteia este mai ridicat decât cel regional, (de ex. abonaţii telefonici la fiecare 100 de locuitori). Datele privind conexiunile de Internet disponibile evidenţiază ca în 2005, 1,5% dintre cererile de Acces la Internet din România au fost înregistrate în judeţul Dolj, ceea ce reprezintă un nivel foarte scăzut considerând faptul că judeţul cuprinde cca. 3% din populaţia la nivel naţional. Accesul redus la societatea şi economia informaţiei este de asemenea dezvăluit de date referitoare la nivelul de computerizare al întreprinderilor din regiunea Sud-Vest Oltenia 26(2003): în cadrul întreprinderilor, doar 6% din acestea erau conectate la Internet, în timp ce doar 7,2 calculatoare erau disponibile la 100 de angajaţi. Totuşi, trebuie remarcat faptul că, datorită evoluţiilor rapide ce caracterizează sectorul telecomunicaţiilor, datele privind anul 2005, furnizate de către Institutul Naţional de Statistică şi disponibile în momentul de faţă, ar putea să nu mai fie de actualitate, iar numărul utilizatorilor de internet şi servicii de telefonie în cadrul Judeţului Dolj să fie mult mai mare. În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse urmãtoarele domenii majore de intervenţie:
III.4.4 Axa Prioritară 4: Mediu şi Energie Conservarea resurselor naturale este un element esenţial pentru promovarea unei dezvoltări socio-economice sustenabile precum şi pentru menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei. De fapt, un mediu poluat reduce atractivitatea teritoriului pentru afaceri, compromiţând perspectiva dezvoltării pentru generaţiile viitoare, şi afectează sănătatea populaţiei de asemenea. Judeţul Dolj are un teren fertil şi un patrimoniu natural bogat. Totuşi, activităţile umane (în special activităţile industriale tradiţionale, precum industria chimică şi sectorul energiei), şi o gestiune a resurselor care nu respectă întotdeauna standardul cerut, a compromis parţial calitatea mediului. Mai mult, trebuie să menţionăm că judeţul este grav expus procesului de deşertificare (65% din terenurile forestiere sunt afectate) şi este caracterizat printr-o incidenţa relevantă a riscurilor de mediu, care sunt legate nu doar de activităţile umane (cum ar fi în cazul riscurilor tehnologice ce derivă din activităţi industriale şi transporturi) dar şi de condiţiile naturale atmosferice (de ex. inundaţii si alunecări de teren), şi ar putea fi prevenite prin măsuri adecvate. Judeţul Dolj este traversat de două cursuri de apă principale, Dunărea (150 km) şi Jiul (140 km), în timp ce râurile minore aparţin fie primului sau celui de-al doilea bazin hidrografic, cu excepţia râului Teslui, care traversează judeţul pe o lungime de 73 km şi este un afluent al râului Olt. Judeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa câtorva habitate naturale tipice mediului de stepă şi silvo-stepă, inclusiv 19 tipuri de habitate naturale introduse în baza de date NATURA 2000 si câteva specii sălbatice de floră şi faună. Judeţul include de asemenea propuneri de site-uri NATURA 2000, din care, 5 sunt Zone de Protecţie Speciale avifaunistice (SPA) şi 3 sunt Site-uri de Importanţă Comunitară (SCI), conform Directivelor 92/43/CEE si 79/409/CEE. Acest patrimoniu natural trebuie să fie mai bine protejat şi valorificat printr-un sistem de gestiune corespunzător. Apa pentru uz casnic şi consum industrial din judeţul Dolj este extrasă atât din râul Jiu cât şi din fluviul Dunărea şi este în principal destinată alimentării unităţilor termice, utilităţilor publice precum şi unităţilor industriale. In 2005, caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei de suprafaţă din judeţul Dolj au fost monitorizate în 11 secţiuni ale râului Jiu şi 14 secţiuni ale Dunãrii. Toate secţiunile analizate arată nivelele de calitate generală I şi II, exceptând 50 km în secţiunile râului Balasan şi în jos spre Baileşti, la confluenţa cu Dunãrea, unde calitatea generală a apei rezultă deteriorată. Calitatea apei de suprafaţă si a apei subterane este grav afectată de evacuarea directă a apelor uzate din principalele unităţi industriale, precum şi de la populaţie27, acolo unde staţiile de epurare lipsesc sau necesită modernizare (în municipiul Craiova este în construcţie o staţie de epurare). Calitatea vieţii în judeţul Dolj este afectată de dotarea redusă a infrastructurilor, în special în zonele rurale. Din acest punct de vedere, ar trebui menţionat faptul că în 2005 peste 91% din lungimea simplă a conductelor de distribuire a apei potabile se află în oraşe şi municipalităţi (54,79% la nivel naţional), cea ce înseamnă că o mare parte din zona rurală din Judeţul Dolj nu este deservită. Trebuie, totuşi, menţionat faptul ca echiparea teritoriului cu infrastructura de gospodărire a apelor este în curs de realizare şi în ultimi doi ani procesul a fost accelerat. Mai în detaliu, în 2007 un număr de 31 de proiecte privind lucrări de conectare la sistemul de gospodărire a apelor (din care 27 de alimentare cu apa şi 4 de canalizare) au fost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de finalizare şi încă 17 sunt în curs de execuţie Pe de altă parte, poluarea aerului nu pare a fi o problemă majoră în judeţ, exceptând principalele centre urbane şi în apropierea marilor complexe industriale. Cele mai relevante surse de substanţe poluante sunt: combustiile din sectorul energetic, industria de procesare şi combustiile non-industriale, Centralele Termice din Craiova, traficul rutier şi Complexul Chimic Doljchim. În judeţul Dolj se înregistrează de asemenea unele valori de prafuri suspendate şi depozitate care depăşesc nivelul maxim admis. Gestionarea deşeurilor în cadrul judeţului Dolj este asigurată de un operator autorizaţ care activează în municipiul Craiova, şi un serviciu specializat în primăriile oraşelor Filiaşi, Calafat, Băileşti şi Segarcea. Cantitatea de deşeuri urbane colectate anual (2005) în municipiile Craiova (440,8 kg/locuitor) şi Băileşti (408,58 kg/locuitor) este aproape comparabilă cu cantitatea colectată în principalele capitale europene. Colectarea sistematică a deşeurilor nu se realizează în zonele rurale. Deşeurile din mediul urban nu sunt tratate înainte de a fi depozitate într-una dintre cele 5 gropi de gunoi existente în judeţ. Gropile de gunoi existente se vor închide până în 2009. Sistemul de gestionare a deşeurilor trebuie îmbunătăţit şi extins pentru a evita contaminarea solului în viitor şi deteriorarea sănătăţii populaţiei. De aceea ar trebui promovate sisteme inovatoare, inclusiv de colectare selectivă a deşeurilor, şi ar trebui desfăşurate campanii de informare. Planul pentru Analiza si Acoperirea Riscurilor in Judeţul Dolj, aprobat în octombrie 2007 de către Consiliul Judeţean Dolj, stabileşte cadrul instituţional şi operaţional pentru gestiunea riscurilor în judeţul Dolj; 44 de instituţii si operatori sunt implicaţi în acest proces. Cele mai relevante riscuri naturale in Dolj sunt inundaţiile, alunecările de teren şi cutremurele, judeţul fiind localizat în zona de seismicitate medie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani. Există 19 amenajări hidroameliorative cu o suprafaţă de desecare de 115.000 ha, având rol de desecare şi drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate de pe terenurile agricole. În scopul de a prevenii inundaţiile, s-au realizat lucrări de îndiguire, s-a regularizat cursul râurilor şi s-au amenajat lacuri de acumulare, pentru 390 km lungime totală de diguri, 223 km cursuri de apă regularizate şi 4 lacuri de acumulare, în împrejurimile principalelor cursuri de apă. Cu toate că îndiguirea şi sistemele de drenaj acoperă 70.567 ha de teren agricol (12% din totalul terenurilor agricole) peste 70% din localităţile din judeţul Dolj au fost afectate de inundaţii. Judeţul Dolj, a fost grav afectat de inundaţiile din primăvara anului 2006 înregistrând peste 53% din totalul persoanelor evacuate din toată ţara. Pe de altă parte, riscurile tehnologice derivă, în principal, din: accidente cu substanţe periculoase, (inclusiv din industria chimică / petrochimică şi sectorul energetic); activităţile industriale, care afectează calitatea apei de suprafaţă şi subterane în special în zonele urbane; accidentele rutiere care implică operatori care transportă substanţe periculoase (precum clorul, metanolul, uleiul uzat, substanţe explozive). Riscul de mediu ridicat este de asemenea generat de transportul de deşeuri nucleare pe ruta Dunării Bechet-Izmail-Tulcea precum şi de eventualele accidente ce ar putea avea loc la Centrala electrică nucleară Kozlodui (Bulgaria). În conformitate cu cele menţionate mai sus, sistemele şi măsurile de prevenire şi intervenţie în situaţii de urgenţă ce derivă atât din riscuri naturale (in special inundaţii, dar şi cutremure şi alunecări de teren) cât şi tehnologice, trebuie întărite. În ceea ce priveşte infrastructura energetică, extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale este relativ redusă; totuşi, în ultimii ani se înregistrează o tendinţă de creştere. Mai în detaliu, doar 6 localităţi, inclusiv două oraşe, sunt conectate la reţea de distribuţie a gazelor naturale. În ceea ce priveşte consumul de energie, este de remarcat faptul că, în perioada 2001-2005, consumul de gaz, pe total, a înregistrat o creştere remarcabilă (+ 66,41%), în timp ce cantitatea de gaz distribuită pentru uz casnic a înregistrat, în aceeaşi perioadă, o scădere substanţială (- 27,25%). Descreşterea volumului gazelor distribuite pentru uz casnic poate fi datorată atât îmbunătăţirii condiţiilor de izolare termică a locuinţelor cât şi creşterii eficienţei sistemelor de instalaţii termice, dar ar mai putea fi legată şi de descreşterea populaţiei. Chiar dacă consumul de gaze naturale este în creştere, cantitatea de gaze naturale consumată în judeţul Dolj rămâne scăzută, în comparaţie cu datele la nivel naţional: în 2005, au fost distribuiţi 331,2 mii mc de gaz natural la 1.000 locuitori (2005), ceea ce reprezintă 55% din nivelul naţional în acelaşi an (599,5 mii mc/1000 locuitori). Pentru a asigura o mai bună calitate a vieţii pentru toată populaţia din judeţ, în special din zonele rurale, precum şi pentru a reduce pierderile de energie, reţeaua de distribuţie a gazului natural trebuie să fie extinsă şi modernizată. În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoare domenii majore de intervenţie:
Yüklə 4,63 Mb. Dostları ilə paylaş:
|