Draft strategy

II.1.2 Cooperare internaţională
Relaţiile Consiliului Judeţean Dolj cu instituţii, organisme şi organizaţii internaţionale

• 
  Bulgaria- Cooperare transfrontalieră - Consiliul Judeţean Dolj a intensificat relaţiile de colaborare cu districtele transfrontaliere de la sud de Dunăre, Vidin, Vratsa şi Montana. În acest sens, la data de 20 aprilie 2007 s-a semnat cu Administraţia Districtului Vratsa din Bulgaria un Acord de parteneriat pentru cooperare interregională prin care să se intensifice relaţiile economice şi culturale. Cu această ocazie, primarii municipalităţilor din Vratsa şi judeţul Dolj au lansat mai multe idei de proiecte în comun care să permită o cât mai bună absorbţie a fondurilor europene. Acţiunile comune pot să susţină financiar eforturile celor două ţări, România şi Bulgaria, de a implementa cu succes proiectele din cadrul strategiei de post-aderare. De asemenea, în cadrul unui proiect transfrontalier a fost elaborată Strategia comună de dezvoltare regională trasfrontalieră Dolj – Vidin – Montana – Vratsa, însotiţă de un portofoliu de 76 de proiecte comune pentru implementare, majoritatea vizând ca sursă de finanţare Programul Operaţional pentru Cooperare Transfrontalieră România –Bulgaria 2007-2013.
  
• 
  Spania- Consiliul Judeţean Dolj a manifestat o deschidere deosebită la iniţiativele lansate de către Camera de Comerţ din Navarra în vederea stabilirii unui cadru de colaborare care să dea rezultate în privinţa dezvoltării socio-economice a judeţului Dolj şi a regiunii Navarra. Consiliul Judeţean a intermediat dezvoltarea relaţiilor economice între Camera de Comerţ Navarra şi Camera de Comerţ şi Industrie Oltenia, care au debutat prin semnarea unui protocol de colaborare.
  
• 
  China- Consiliul Judeţean Dolj şi Ambasada Republicii Populare Chineze au iniţiat un dialog instituţional al cărui scop principal a fost ideea unei colaborări de perspectivă între Consiliul Judeţean Dolj şi Provincia Anhui din China. Acest dialog se doreşte a fi materializat în promovarea contactelor între persoane, dezvoltarea schimburilor şi a cooperării în diverse domenii. Consiliul Judeţean Dolj din România şi Provincia Anhui din Republica Populară Chineză au convenit în urma consultărilor asupra unui acord de parteneriat cu scopul de a dezvolta schimburile şi cooperarea între cele două regiuni. În urma semnării acestui acord, s-au stabilit diverse domenii în care se va acţiona în vederea dezvoltării ambelor regiuni : economie, comerţ, educaţie, ştiinţă şi tehnologie, cultură, protecţia mediului, transport, administraţie publică locală.
  
• 
  Marea Britanie – Consiliul Judeţean Dolj a stabilit relaţii de cooperare mijlocite de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord între reprezentanţii misiunii economice britanice conduse de către „first” - Agenţia de Dezvoltare Wakefield şi Regia Autonomă Aeroportul Craiova. Aceştia şi-au manifestat interesul iniţierii unui proiect care vizează susţinerea unor investiţii la Aeroportul din Craiova , aeroport regional de importanţă strategică pentru judeţul Dolj.
  
• 
  Italia- În cadrul relaţiilor instituţionale dintre administraţiile judeţelor membre ale Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi administraţia regiunii Lazio, au fost identificate oportunităţile de colaborare pentru sprijinirea acestora în realizarea obiectivelor de dezvoltare socio-economică. Consiliul Judeţean Dolj contează pe sprijinul autorităţilor şi investitorilor italieni pentru modernizarea Aeroportului Internaţional Craiova. O colaborare importantă este cea derulată cu Contact Point Regiunea Lazio-România-misiune permanentă la Bucureşti.
  

ADUNAREA REGIUNILOR EUROPEI

Fondată în 1985, Adunarea Regiunilor Europene, ARE, cu sediul la Strasbourg în Imobilul European, este purtătorul de cuvânt al politicilor regiunilor şi partenerul cheie al instituţiilor europene şi internaţionale asupra fiecărei probleme de natura competenţei regionale.

Începând cu anul 1997, Consiliul Judeţean Dolj, reprezentând regiunea DOLJ România este membru cu drepturi depline în acest organism.

ARE este promotorul subsidiarităţii şi al democraţiei regionale pentru a permite regiunilor sa constituie o veritabilă legatură între Uniune şi cetăţenii săi.

Recunoaşterea diversităţii regionale este fundamentul acţiunilor ARE, care transformă acest atribut într-un element de forţă şi de coeziune pentru regiuni.

ARE numără în momentul actual între membrii săi, mai mult de 250 regiuni din 33 ţări europene şi 14 organizaţii interregionale.

Viziunea ARE:

• 
  Regiunile sunt recunoscute ca piloni ai democraţiei şi parteneri cheie ai proiectului european;
  
• 
  Guvernarea regională trebuie sa ajungă la o cât mai mare autonomie, responsabilitate şi eficacitate în aşa fel încât să răspundă aşteptărilor reale ale cetăţenilor;
  
• 
  Schimbul de idei, de bune practici şi de experienţă între regiuni stimulează înţelegerile în avantaj reciproc şi îi apropie pe cetăţenii reprezentând toate popoarele Europei.
  
• 
  Uniunea Europeană trebuie să răspundă cu dinamism globalizării şi lărgirii astfel încât să atingă aşteptările cetăţenilor pe care îi reprezintă.
  
• 
  Europa este a popoarelor înrădăcinate în teritoriile lor. De aceea doar o Europă descentralizată poate dinamiza dezvoltarea economică, crearea de locuri de muncă, garanţia furnizării unor servicii publice eficace, susţinerea emergentei unei societăţi a cunoaşterii, a inovaţiei, a antreprenoriatului. Numai o cooperare puternică transnaţională, interregională şi transfrontalieră poate contribui la construirea unei Europe a cetăţenilor ei, puternice si eficace.
  

Activitatea acestei organizaţii se desfăşoară în cadrul Comisiilor permanente, în care, fiecare regiune membră îşi desemnează titulari de drept. De asemenea în cadrul alegerilor generale anuale, prin vot, Adunarea Generală desemnează membrii permanenţi şi supleanţi în organele de conducere, care sunt: Prezidiul (un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, un preşedinte trezorier), Biroul (organul executiv, din care face parte cel puţin un reprezentant regional din statele membre ARE), Preşedenţia Comisiilor.

Consiliul Judeţean Dolj a fost membru desemnat al Biroului de două ori pe un mandat de câte 2 ani, iar în prezent are în continuare calitatea de membru supleant. În cadrul acestor întâlniri se supun aprobării şi se adoptă documente de importanţă strategică pentru regiuni.

Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, ca reprezentant legal al regiunii membre a Biroului ARE participă la întrunirile biroului (cel puţin două pe an) iar consilierii judeţeni, desemnaţi ca membri ai Comisiilor permanente participă cel puţin la Sesiunile Plenare ale fiecărei Comisii (fiecare Comisie organizează câte 2 Sesiuni Plenare pe an).

De la inscrierea în ARE, Consiliul Judeţean Dolj a menţinut un contact permanent cu această organizaţie pe de o parte pentru a fi mereu la curent cu toate demersurile, schimbările şi noutăţile apărute din punct de vedere politic şi administrativ la nivelul regiunilor europene, iar pe de altă pentru a-şi asuma obligaţiile de membru în Birou şi Comisii, fiecare organism având rolul său bine definit prin statutul de fiinţare al Organizaţiei. Experienţa în cadrul ARE a constituit o veritabilă sursă de cunoaştere a realităţilor la nivel european şi global ca şi o practică „la faţa locului” pentru acţiuni administrative de succes împărtăşite de regiuni pe diverse domenii.

Delegaţii la întâlnirile ARE (care se ţin la invitaţia unei regiuni membre) întocmesc rapoarte şi informează Consiliul Judeţean cu privire la obiectivele şi rezultatele fiecărei întâlniri iar contactele permanente cu regiunile constituie baza de date a potenţialilor parteneri externi la care Consiliul Judeţean Dolj apelează ori de câte ori promovează un proiect propriu în parteneriat regional european.

• 
  ARGE Donaulander
  

Comunitatea de lucru a regiunilor dunărene ARGE DONAULANDER este o structură de cooperare regională a ţărilor riverane Dunării, un organism creat în cadrul Consiliului Puterilor Locale şi Regionale, care a luat fiinţă în anul 1990, şi cuprinde 23 de membri semnatari ai Declaraţiei comune de la Wachau, 17 mai 1990, Austria , la care a aderat şi Liga Judeţelor Dunărene din România. Obiectivul acestei comunităţi de lucru este acela de a stimula şi a-şi aduce contribuţia la cooperarea dintre membrii în vederea dezvoltării globale a zonei Danubiene în interesul locuitorilor acestora şi în spiritul cooperării pacifiste. În cadrul structurii de funcţionare a ARGE, se regăsesc : Conferinţa şefilor de guverne şi provincii din regiunile ţărilor care o compun prezidata de un preşedinte care se schimbă anual; grupurile de lucru ale înalţilor funcţionari al căror preşedinte permanent este directorul biroului guvernului Land de Basse, Austria, Biroul administrativ de pregătire al întâlnirilor şi 5 grupuri de lucru pe domenii de activitate : amenajare teritorială şi mediu inconjurator, cultura şi ştiinta, transporturi şi navigaţie, economie şi turism, tineret şi sport.

Judeţul Dolj, alături de celelalte 11 judeţe din România străbătute de Dunăre, face parte din Liga Judeţelor Dunărene, care la rândul său, este membră a ARGE şi participă la întâlnirile şi acţiunile ARGE, pe baza invitaţiei adresate prin intermediul Ministerului Român al Afacerilor Externe - Ambasadei României de la Viena. La fiecare Conferinţă a şefilor de guverne şi provincii din regiunile ţărilor dunărene, reprezentanţii statelor prezente la Conferinţă marchează dorinţa comună de a-şi intensifica şi uni forţele, în sprijinul cooperării şi colaborării, în privinţa dezvoltării durabile şi protejării întregului bazin dunărean şi al locuitorilor acestuia.

II.2 Analiza SWOT pe domenii
II.2.1 Economia
Activităţile productive (sectorul industrial, imm)

Puncte tari	Puncte slabe
T1.Numărul unităţilor active care operează în Judeţul Dolj este în creştere constantă. T2.Existenţa unui număr mare de microîntreprinderi şi întreprinderi mici. T.3 Atractivitate ridicată pentru investitorii străini în judeţul Dolj (şi în Regiunea Sud Vest Oltenia). T.4.Tendinţe pozitive de creştere a exporturilor. T5. Tradiţie industrială bine consolidată. T6.Sector de cercetare bine dezvoltat reflectat şi prin existenţa Universităţii din Craiova ca punct de cercetare de importanţă majoră.	S1.Nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor. S2.Densitate redusă a întreprinderilor/locuitor, accentuată în special în zona rurală. S3.Distribuţie inegală a întreprinderilor în teritoriu, concentrare în special în zonele urbane. S4.Creşterea mai rapidă a importurilor în comparaţie cu exporturile genereaza o balanţă comercială negativă. S5. Sector industrial orientat în principal pe industrii tradiţionale, valoare adăugată scăzută a producţiei. S6. Tendinţe negative a investiţiilor în sectorul industrial. S7. Investiţii modeste ale întreprinderilor în domeniul inovării la nivel regional.
Elemente Doveditoare
T1.În perioada 2001-2005 numărul de unităţi active a crescut cu 2.850 unităţi (+28,15%). T2. În 2005, 97,65% din totalul unităţiilor active existente erau microîntreprinderi şi întreprinderi mici. T3. În 2007 judeţul Dolj a absorbit peste 98% din valoarea totală a capitalului social subscris cu participarea străină la societaţi comerciale nou înmatriculate la nivel regional. T4. În perioada 2001-2006, exporturile FOB au crescut cu peste 64%. T5. Sectorul industrial contribuie cu circa 34,33% la formarea VAB-ului la nivelul Judeţului Dolj. T6. Judeţul Dolj totalizează 2.037 salariaţi în sectorul C&D, fîind printre primele şase judeţe ale României. Un număr relevant de centre de cercetare existente in judeţ se află în Universitatea din Craiova.	S1. PIB-ul Judeţului Dolj pe cap de locuitor s-a menţinut la aproximativ 80% din nivelul naţional în perioada 2002-2004. S2.Densitatea întreprinderilor în zonele rurale este doar de 4,97 întreprinderi/1000 loc. (27,51% din media judeţeană). S3. 86,9% din unitaţile active sunt localizate în zonele urbane. S4. În perioada 2001-2006 importurile CIF s-au dublat, faţă de o creştere a exporturilor de 64%. În consecinţă, balanţa comercială a atins un nivel de -108.549 Meuro. S5.Mare importanţă a industriei prelucratoare, şi în special a industriei alimentară şi textile, care se regasesc printre primele şase sectoare pentru numărul de unitaţi active, persoane ocupate, cifra de afaceri şi investiţii brute. S6. Volumul investiţiilor a scăzut cu peste 45% în 2001-2005. S7. Regiunea Sud-Vest^22 apare ca fiind regiunea cu cea mai ridicată pondere de întreprinderi – 54,55%- care alocă mai puţin de 5% investiţiilor în inovare în România.
Ameninţări	Oportunităţi
Creşterea progresivă a discrepanţelor între mediul urban şi rural. Pierderea puterii competitive a sectorului industrial datorită globalizării. Continuarea deteriorării balanţei comerciale.	Diversificarea şi încurajarea economiei rurale prin intervenţii cu finanţări guvernamentale şi de la Uniunea Europeană. Promovarea unui mediu inovativ şi dezvoltarea sectoarelor industriale cu conţinut tehnologic ridicat, încurajate de finanţările Uniunii Europene. Implementarea unor măsuri de promovare a investiţiilor şi de suport pentru afaceri în cadrul Judeţului Dolj creşte interesul investitorilor strâini. Îmbunătăţirea capacităţii judeţului Dolj de a concura la export pe pieţele internaţionale, prin intervenţii adecvate. Pozitia de frontieră favorabilă cooperării transfrontaliere Interes pentru extinderea parcurilor industriale şi înfiinţarea de parcuri tehnologice

Spaţiul rural (activităţi agricole, metode agricole tradiţionale, meşteşuguri, artizanat, activităţi nonagricole etc.)

Puncte tari	Puncte slabe
T1. Resurse naturale propice pentru lucrări agricole profitabile. T2.Tendinţe pozitive ale investiţiilor în sectorul agricol. T3.Activităţile agricole absorb un număr important de persoane angajate asigurând o sursă de venit. T4. Productivitatea cerealelor mai bună decât la nivelul naţional. T5. Tendinţe pozitive în sectorul creşterii animalelor. T6. Îmbunătăţirea nivelului de mecanizare a sectorului agricol. T7. Existenţa resurselor naturale în zonele rurale.	S1.Productivitate foarte scăzută a sectorului agricol. S2. Incidenţa mare a proprietăţilor mici şi foarte mici. S3. Nivel scăzut de mecanizare în exploataţiile agricole individuale. S4. Utilizarea scăzută a sistemului de irigaţie creşte dependenţa agriculturii de factori externi. S5. Volumul mare de îngraşăminte chimice utilizate creşte cheltuielile şi accentuează poluarea solului. S6. Folosirea unei cantităţi mari de îngrăşăminte. S7.Modernizarea modestă a infrastructurii de transport reduce calitatea vieţii în zonele rurale. S8.Diversificarea scăzută a producţiei agricole S9. Lipsa sistemelor de colectare a produselor agricole, a pieţelor de ‘’gros’’ S10.Lipsa unei burse a mărfurilor agro-alimentare care să ducă la existenţa unei pieţe libere în domeniu S11.Produse agricole neetichetate şi necertificate.
Elemente Doveditoare
T1. Judeţul Dolj este localizat în fertila Câmpie a Dunării şi este bogat în resurse hidrice, 83,53% din teritoriul său fîind suprafaţă arabilă. T2. În 2001-2005, investiţiile brute în sectorul agricol au crescut de aproape 9 ori. T3. 44,24% din populaţia ocupată civilă din judeţ lucrează în agricultură. T4.Producţia pe hectar la principalele culturi este mai bună decât media naţională. T5.Numărul total al animalelor deţinute a crescut cu 11,43% în perioada 2001-2005. T6. În perioada 2001-2005, parcul de tractoare a crescut uşor (+2,38%). Numărul de de cultivatoare precum şi de semănători mecanice a crescut, respectiv, cu 20% şi 25%. T7. În Judeţul Dolj există 37 zone protejate precum şi 8 propuneri de situri Natura 2000.	S1. Sectorul agricol contribuie la VAB a judeţului cu 19,03% (2004) ocupând totuşi 44,24% din populaţia ocupată civilă. S2. 99,63% din exploataţiile agricole din Judeţul Dolj nu au personalitate juridică şi deţin 63% din suprafaţa agricolă, suprafaţa medie fîind de 2,45 ha/exploataţie (medie naţională 4,75 ha). S3.Numărul de tractoare folosite în unitatea individuală fără personalitate juridică este 0,037. S4. În 2002, suprafaţa irigată de unităţile agricole a fost de 21.718,3 ha, reprezentând 25,1% din suprafaţa amenajată pentru irigaţii şi 3,8% din suprafaţa agricolă utilizată a judeţului. S5. Ponderea îngrăşămintelor chimice utilizate în Dolj este mult mai mare decât media naţională (20,91% din totalul îngrăşămintelor folosite în Dolj în comparaţie cu 2,75% în România). S6. Volumul total al îngrăşămintelor este dublu în comparaţie cu media naţională (2,16 q/ha în Dolj vs 1,14 q/ha). S7. Numai 6,99% din drumurile judeţeane şi naţionale sunt modernizate, Doljul fîind judeţul plasat pe ultimul loc în Regiunea Sud-Vest Oltenia, din acest punct de vedere. S8. Producţia cerealelor deţine aproape 80% din producţia vegetală totală.
Ameninţări	Oportunităţi
Depopularea continuă a zonelor rurale şi deteriorarea mediului. Deteriorarea calităţii vieţii şi creşterea fenomenului de săracie în special în zonele rurale. Abandonarea proprietăţilor marginale. Utilizarea insuficientă a fondurilor europene alocate pentru agricultură şi dezvoltare rurală.	Diversificarea şi încurajarea economiei rurale prin intervenţii cu finanţări guvernamentale şi de la Uniunea Europeană. Diversificarea veniturilor populaţiei în zonele rurale prin implementarea activităţilor non agricole poate conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. Crearea / Îmbunatăţirea relaţiei dintre turism, agricultură şi resurse naturale cu efecte pozitive în zonă. Îmbunătăţirea sectoarelor agro-alimentare şi agro-industriale prin intervenţii adecvate. Îmbunătăţirea sistemului de irigaţie. Posibilitatea de a realiza produse ecologice.

Turismul

Puncte tari	Puncte slabe
T1.Creşterea numărului de turişti, în special turişti străini. T2.Resurse naturale şi culturale. T3.Fluviul Dunărea, importanţa resursă pentru turism	S1. Capacitate mică de cazare. S2. Concentrarea facilităţilor de cazare în Craiova. S3. Valorificare şi promovare insuficientă a patrimoniului existent. S4.Competitivitate scăzută a ofertei turistice.
Elemente Doveditoare
T1. În perioada 2003-2006 numărul total de turişti cazaţi a crescut cu 19% şi numărul de turişti străini cazaţi a crescut cu peste 50%. T2.Judeţul Dolj are resurse naturale bogate - care includ zone protejate şi habitate naturale - precum şi un patrimoniu cultural remarcabil atât în zone rurale, cât şi în zone urbane.	S1. În Dolj există 19 unităţi de cazare, aproximativ 8% din unităţile de cazare din regiunea Sud-Vest. S2. 68% din unităţile de cazare ale judeţului se află in Craiova. S3. Majoritatea resurselor naturale şi culturale ale judeţului sunt promovate în mod insuficient şi ar putea să fie valorificate pentru dezvoltarea sectorului turistic.
Ameninţări	Oportunităţi
Degradarea patrimoniului cultural şi natural. Creşterea diferenţelor între mediul urban şi mediul rural in ceea ce priveşte calitatea vieţii a populaţiei şi dezvoltarea economică.	Crearea unor noi pachete turistice în funcţie de cerere (nişe turistice). Revitalizarea / Promovarea zonelor rurale (incluzând cultura tradiţională). Dezvoltare teritorială echilibrată. Promovarea turismului urban şi de afaceri. Interes crescut pentru agroturism Includerea unor porţiunii ale Dunării în circuitul turismului de croazieră

Serviciile şi comerţul

Puncte tari	Puncte slabe
T1.Dinamica pozitivă în sectorul serviciilor. T2.Tendinţe pozitive ale investiţiilor în sectorul serviciilor. T3. Creşterea sectorului de comerţ.	S1. Contribuţie redusă a sectorului serviciilor în economia judeţeană.
Elemente doveditoare
T1. În perioada 2001-2004, VAB a sectorului serviciilor a crescut cu peste 50%. Numărul de unităţi active din sectorul serviciilor a crescut cu 157% în 2001-2005. T2. Investiţiile brute în sector au crescut cu 60% în 2001-2005. T3. În 2001-2005, cifra de afaceri din sectorul comerţului a crescut de 2,3 ori. Investiţiile au crescut cu 153,58% în aceiaşi perioadă.	S1. Sectorul serviciilor contribuie cu 46,64% la formarea VAB-ului la nivelul judeţului (51% la nivel naţional şi 63% in EU25).
Ameninţări	Oportunităţi
Slaba calitate a serviciilor pentru populaţie şi agenţi economici. Scăderea calităţii vieţii. Competivitate redusă a sectorului serviciilor.	Creşterea ofertei serviciilor de bună calitate pentru populaţie şi agenţi economici. Calitatea vieţii îmbunătăţită şi mediu de afaceri mai atractiv şi eficient, prin intervenţii adecvate. Creşterea atractivităţii judeţului pentru investiţiile străine, prin intervenţii adecvate.