Sursa: Direcţia de sănătate Publică Dolj
Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apei subterane
Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apei subterane sunt următoarele:
-
Platforma Industrială din Nordul Craiovei şi partea de nord a judeţului Dolj (SPP Craiova şi SPP Stoina);
-
Işalniţa zona industrială Simnic – SNP Petrom – Doljchim Craiova şi Termoelectrica Bucureşti – SE Craiova şi UE Craiova, prelucrarea primară şi transportul petrolului Bradeşti-Gherceşti, Melineşti, Circea;
-
SC CONPET SA Ploieşti, Compania Regională Craiova ( colector transport de produse petroliere);
-
Sisteme de îmbunătăţire a performanţei agronomice teritoriale: Calafat (Basarabi) – Băileşti; Cetate – Galicea Mare; Sadova – Corabia.
Calitatea aerului
Monitorizarea calităţii aerului
Principalele surse ale poluării aerului sunt localizate în sectoarele industriale şi urbane. Monitorizarea zilnică a emisiilor poluante produse în zona urbană Craiova şi în jurul platformei industriale Işalniţa, este realizată printr-o reţea de 6 staţii fixe care înregistrează concentraţiile zilnice ale substanţelor poluante (timp de 24 ore) şi de un echipament mobil care detectează concentraţia de substanţe poluante pe termen mediu, în zonele afectate de aglomerarea traficului rutier. Distribuirea staţiilor fixe a luat în considerare locaţia celor mai relevante surse de poluare din interiorul judeţului, inclusiv următoarele:
-
Zona nord-vest: Zona industrială Işalniţa (2 staţii de monitorizare)
-
Zona nord: Căile ferate (CFR) Depozit – Rocada – Şimnic (1 staţie de monitorizare)
-
Zona industrială orientală – Electroputere SA (1 staţie de monitorizare)
-
Zona rezidenţială a Municipiului Craiova (2 staţii de monitorizare, în perimetrul rezidenţial urban şi în zona de circulaţie intensă a traficului rutier).
In 2005, au fost prelevate 5.053 mostre pentru monitorizarea concentraţiei principalilor agenţi de poluare a aerului, din care, 93% privesc SO2, NO2 şi NH3 (în jur de 31% din totalul mostrelor pentru fiecare substanţă), 5,1% privesc pulberile în suspensie şi 1,4% pulberile sedimentate.
In ceea ce priveşte SO2, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 19.045,98 t, concentraţia zilnică cea mai ridicată fiind înregistrată la SCPL Işalniţa (67,25 µg/mc). Sursele cele mai relevante ale poluării cu SO2 provin din combustiile din sectorul energetic, precum şi din industria prelucrării şi din combustiile neindustriale.
In ceea ce priveşte NO2, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 6.896,36 t, cele mai ridicate valori zilnice fiind înregistrate la staţia situată în regiunea Gării (35-40 µg/mc). Sursele cele mai relevante ale poluării cu NO2 provin de la Centralele Electrice din Craiova, de la traficul rutier şi de la Complexul Chimic Doljchim, care produce acid azotic şi îngrăşăminte pe bază de azot.
In ceea ce priveşte NH3, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 5.003,85 t, concentraţia zilnică cea mai ridicată fiind înregistrată la staţiile de monitorizare de la Craiova şi Işalniţa (25-33 µg/mc), ce depăşeşte CMA. Sursele cele mai relevante ale poluării cu NH3 provin de la Complexul Chimic Doljchim.
Datorită caracteristicilor specifice ale teritoriului şi solului judeţului Dolj, fiind localizat în câmpia aluvionară a Bazinului Fluviului Dunărea, concentraţia pulberilor suspendate şi a celor sedimentate prezintă câteva particularităţi şi a înregistrat unele valori depăşind CMA. Mai în detaliu, solul fărâmicios şi nisipos, în special din zonele sudice şi centrale ale judeţului, favorizează transportarea pulberilor, prin curenţi de aer, în direcţia Est Vest – Nord Est, acest proces fiind sporit de defrişările masive ale barierelor naturale. Mai mult, depozitarea necorespunzătoare de cenuşă şi reziduuri provenind din centralele de energie de la Işalniţa şi Simnic determină poluarea cu pulberi suspendate în zonele învecinate. In consecinţă, s-au observat, pe bază lunară, concentraţii ale pulberilor suspendate şi a celor sedimentate care depăşesc CMA (2.763 mg/m3 în primul caz şi 19,84 g/m2/lună în cel de al doilea caz ), în jurul centralelor energetice de la Işalniţa şi Şimnic (CET I şi CET II).
Harta 10: Reţeaua de monitorizare a aerului
Sursa: Agenţia Locală de Protecţie a Mediului Dolj, Planul de Acţiune Local pentru Protecţia Mediului 2006 (Proiect)
Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea aerului
Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea aerului cuprind următoarele:
-
Zona industrială Nord Vest - SNP Petrom Doljchim Craiova: producţia de îngrăşăminte chimice pe baza de azot, substanţe organice (metanol, polimeri etc), substanţe anorganice (amoniu, acid azotic); Termoelectrica Bucureşti FE Craiova: producţia de energie electrică şi termică pe bază de cărbune; traficul rutier şi feroviar (DE 70 şi linia feroviară Craiova-Timisoara).
-
Platforma industrială la Nordul Craiovei – Termoelectrica Bucureşti şi CET Craiova II: producţia de energie electrică şi termică (destinată Craiovei) folosind cărbune, huilă şi CLU; şosea (şoseaua principală nord-sud Craiova) şi traficul feroviar (Compania Română de Căi ferate, CFR, şi depozitele CFR Craiova); SPP Craiova: prelucrarea primară a ţiţeiului Ghercesti.
-
Platforma industrială de Est a Craiovei – SC BERE SA: industria alimentară; SE ELPRECO SA: produse prefabricate din ciment, ţigle, materiale pentru construcţii, construcţii; trafic rutier şi feroviar pe DE70 Craiova-Filiaşi şi linia feroviară Craiova-Timişoara.
-
Platforma industrială Podari – SC OLPO SA PODARI, SC ZAHARUL PODARI, SC REGINA SA, SC WIMAR SA: industria alimentară.
-
Platforma industrială Calafat – SC ZAHARUL SC AMIDON GLUCOZA SA, SC BIOSIN SA, SC EXTENSIVE SA: industria alimentară (zahăr, amidon, alcool etc); CET Calafat: energie electrică şi termică.
Calitatea solului
Poluarea solului este produsă de următoarele surse:
-
Depozitele de cenuşă şi de reziduuri (462 ha) de la SC Complex Energetic Craiova S.E. Craiova II, SC Complex Energetic Craiova S.E. Isalnita şi SC Uzina Termică S.A. Calafat;
-
Depozitele de deşeuri urbane neecologice (49,72ha) în Mofleni, Calafat, Filiaşi, Segarcea şi Băileşti;
-
Depozitele de şlam (0,1320 ha) în Comuna Varteju, Satul Putinei, provenind din activitatea SC Petrom SA (OMV Group, Sucursala Craiova);
-
Depozite de apă care conţine fosfat de amoniu (3,750 ha) provenind de la Complexul Chimic Doljchim;
-
Depozite de la crescătoria de păsări SC Bioferm SRL (0,05 ha).
Sectoarele critice în ceea ce priveşte poluarea solului sunt următoarele:
-
Zona de sud a judeţului Dolj (activităţi industriale);
-
Zona de nord a Brădeştiului, Melineştiului, Talpasu-Farcasu (îngrăşăminte);
-
Depozitele de deşeuri industriale şi urbane din împrejurimile Craiovei.
Situri contaminate
Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj a identificat următoarele 12 aşezări contaminate (pe sursă de poluare):
-
Mofleni, 2 km sud de Râul Jiu (depozit de deşeuri urbane);
-
D.J. 605A Filiaşi-Melineşti (depozit de deşeuri urbane);
-
Sud-estul zonei Calafat (depozit de deşeuri urbane);
-
Transilvania, Dealul Viilor, CAP Unirea şi depozitele din jurul Floricăi în Segarcea (depozit de deşeuri urbane);
-
Băileşti (depozit de deşeuri urbane);
-
Platforma industrială Complexul Doljchim din Işalniţa (industria chimică);
-
4023 Cratere de forare Varteju localizate în localităţile Mofleşti şi Talpasu (industria uleiului);
-
Valea Mănăstirii (sector de energie);
-
Platformele industriale Işalniţa I şi II (sector de energie);
-
Depozitele de reziduuri de ulei din Comuna Varteju , Satul Putinei (industria uleiului);
-
SC Uzina Termica Calafat SA (industria energiei);
-
SC Cargill Oils SA, Comuna Podari (industria alimentară).
I.8.2 Măsuri de protecţie a mediului
Conform Documentului de Poziţie, Capitolul 22, România trebuie să se alinieze la legislaţia UE privind protecţia mediului şi domeniile corelate, inclusiv la cele aproape 300 de acte legislative (directive, regulamente, decizii şi recomandări), dintre care aproape 70 de Directive şi 21 Regulamente. Legislaţia UE privind protecţia mediului se referă la următoarele domenii:
-
Protecţia mediului prezentă în toate politicile şi strategiile naţionale şi locale;
-
Calitatea aerului şi schimbările climatice;
-
Gestionarea deşeurilor;
-
Calitatea apei;
-
Protecţia Naturii şi biodiversitate;
-
Controlul poluări industriale şi managementul riscului;
-
Substanţe chimice şi organisme modificate genetic;
-
Poluarea fonică;
-
Protecţia civilă;
-
Siguranţa activităţilor nucleare şi protecţia împotriva radiaţiilor.
Pentru finalizarea acestui proces de aliniere la legislaţie in toate domeniile, Guvernul Român :
- va adopta sau va modifica legislaţia naţională şi procedurile in vigoare, pentru a transpune legislaţia UE relevantă şi pentru a permite intrarea sa directă în vigoare;
- va stabili sistemul de implementare (inclusiv crearea structurilor specifice şi alocarea bugetului dedicat) necesar pentru gestionarea efectivă a legislaţiei privind protecţia mediului;
- va verifica dacă prevederile legislative sunt respectate în mod corespunzător.
In acest context, Guvernul Român a adoptat OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului (modificată şi completată prin Legea nr. 265/2006), stabilind procedurile de bază pentru gestionarea tuturor domeniilor legate de protecţia mediului. Mai în detaliu, în ceea ce priveşte responsabilităţile delegate autorităţilor naţionale şi locale, OUG nr. 195/2005 stabileşte (art.80) ca acestea să includă măsurile de protecţie a mediului în toate politicile şi strategiile din domeniul lor de activitate elaborând planurile şi programele de sector conform prevederilor legale privind protecţia mediului.
Gestionarea deşeurilor
În judeţul Dolj există cinci operatori de salubrizare, dintre care doi operatori autorizaţi după cum urmează:
-
Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Craiova are licenţă clasa I aprobată prin Ordinul nr. 511/17.08.2005 emis de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală;
-
Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Calafat;
-
Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public al Municipiului Băileşti;
-
Direcţia de Servicii Comunitare Segarcea;
-
S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. – Punct de lucru Filiaşi autorizaţi:
-
ANRSC nr. 726/2005 şi Autorizaţia de mediu nr. 10/10.01.2007
-
ACT AD 9560/09.08.:2006:40-3/57797
Deşeurile urbane colectate prin operatori specializaţi în 2006 s-au ridicat la 160.467 t, din care, peste 82,5% au fost colectate în Municipiul Craiova, aproximativ 9% în Calafat, 5,3% în Bailesti, 2,5% în Filiaşi şi 0,86% în Segarcea.
Cantitatea de deşeuri urbane colectate în Craiova (440,8 kg/locuitor) şi în Municipiul Băileşti (408,58 kg/locuitor) este aproape comparabilă cu cantitatea colectată în principalele capitale europene, cum ar fi Varşovia (410 kg/an/ locuitor), Budapesta (500 kg/an/ locuitor) şi Roma (570 kg/an/locuitor). Mai mult, trebuie subliniat faptul că volumul deşeurilor urbane colectate în Municipiul Calafat, cu peste 781 kg/locuitor, depăşeşte în mod remarcabil valorile înregistrate în municipiul Bucureşti (620 kg/locuitor, în 2004) sau Viena (640 kg/ an/locuitor.).
Nu se realizează o colectare sistematică a deşeurilor în mediul rural.
Tabel 83: Deşeurile Urbane colectate în judeţul Dolj în 2006 (t)
|
Tone
|
%
|
Locuitori
|
kg/ locuitor
|
Craiova
|
132.500
|
82,57
|
300.587
|
440,80
|
Calafat
|
14.364
|
8,95
|
18.380
|
781,50
|
Băileşti
|
8.230
|
5,13
|
20.143
|
408,58
|
Filiaşi
|
3.991
|
2,49
|
19.001
|
210,04
|
Segarcea
|
1.382
|
0,86
|
8.230
|
167,92
|
Total
|
160.467
|
100,00
|
366.341
|
438,03
|
Sursa: Agenţia Locală de Protecţie a Mediului Dolj, Planul de Acţiune Local pentru Protecţia Mediului 2006
Deşeurile urbane nu sunt tratate înainte de a fi depozitate în oricare dintre cele 6 gropi de gunoi care se află în judeţ. Mai mult, una dintre gropile urbane de gunoi din Craiova va fi închisă, pe când celelalte patru se află într-o perioadă de tranziţie conform Hotărârii Guvernului (HG) nr. 349/2005 (vezi tabelul de mai jos).
Cu toate că 40% din deşeurile urbane care au fost colectate sunt compuse din materiale reciclabile şi 20% pot fi efectiv recuperate, deşeurile urbane nu sunt colectate în mod separat în vederea valorizării lor prin reutilizarea.
Trebuie remarcat faptul că în cadrul Judeţului Dolj există un depozit conform, ecologic, în Municipiul Craiova, având următoarele caracteristici:
-
Data punerii în funcţiune şi data estimată de închidere
Data punerii în funcţiune: 31.03.2006 pentru celula 1
Data estimată de închidere: 2046
-
Amplasamentul fiecărui depozit (distanţa faţă de aşezări umane)
-
Locaţia: Depozitul este situat în Municipiul Craiova, tarlaua 53, parcela 57, distanţa faţă de aşezările umane fiind de 1000 m.
-
Proprietarul(i) majoritar al fiecărui depozit existent sau planificat (proprietarul terenului, adresa, proprietarul infrastructurii (depozitul, clădirile administrative, echipamente, vehicule de exploatare a depozitului etc)
Proprietarul majoritar: Consiliul Local al Municipiului Craiova
Adresa: B-dul A.I. Cuza, nr.7, 200585, Craiova, judeţul Dolj
Proprietarul terenului: Consiliul Local al Municipiului Craiova
-
Operatorul (denumire, adresa);
SC ECO SUD SRL, care a proiectat, finanţat, executat şi exploatează Depozitul Ecologic de Deşeuri Solide Urbane în Municipiul Craiova.
Adresa: B-dul Octavian Goga, nr.6, bl.M25, et.6, sc. a, ap. 22, Bucureşti, sect.3
-
Tipul şi obiectul de activitate pentru care a fost autorizat, numărul autorizaţiei de mediu şi perioada de valabilitate, tipuri de deşeuri acceptate la depozitare conform autorizaţiei de mediu;
Obiect activitate: Depozite controlate de deşeuri care primesc mai mult de 10 t / zi conform anexei 1 OUG 152/2005
Numărul autorizaţiei de mediu: AIM nr.4/31.03.2006
AIM nr.29R/29.12.2006
Perioada de valabilitate: 28.12.2007
Tipuri de deşeuri acceptate: deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat şi deşeuri nepericuloase de altă origine, care îndeplinesc criteriile de acceptare stabilite prin anexa nr.3 a HG 349/2005
-
Capacitatea de depozitare a fiecărui depozit şi terenul disponibil (capacitatea disponibilă)
-
Totalul investiţiilor în depozit făcute în ultimii 5 ani: cca 5 mil EURO
-
Lista localităţilor deservite (urban şi rural)
Municipiul Craiova;
32 de localităţi din judeţul Dolj.
-
Numărul populaţiei deservite de depozit din mediul urban şi din mediul rural
-
Cantităţi de deşeuri acceptate la depozit în ultimii trei ani (pe coduri de deşeuri)
Pentru anul 2006: 905 586,73 t
Depozitul ecologic din cadrul Municipiului Craiova poate să preia deşeurile din tot judeţul fiind prevăzut cu 16 celule, având o capacitate liberă de 43 ha disponibilă pentru extindere.
In ceea ce priveşte deşeurile industriale, următoarele unităţi produc şi stochează deşeuri industriale periculoase şi/sau deţin echipament contaminat: SC Doljchim, CET I Işalniţa, CET II Şimnic, SC MAT SA, SC TUFON SA, SC Reloc SA, SC Electroputere SA, SC Daewoo SA, SC TMC SA Filiaşi. Eliminarea deşeurilor industriale periculoase este realizată de incineratoare autorizate: SC PRO AIR Clean Timişoara, SC Guardian SRL Craiova şi SC SETCAR SA Brăila. In 2006, au fost colectate 102.491 tone de ulei folosit.
Aşa cum este arătat în următorul tabel, un număr de 6 gropi de deşeuri industriale vor trebui să fie închise până în 2009. Alte 2 gropi de deşeuri industriale, depozitul pentru carbid SNP Petrom (36 ha) şi depozitul pentru carbonat de calciu SNP Petrom, vor fi desfiinţate, în timp ce alte două, depozitul pentru şlam SNP Petrom (0,305 ha) şi depozitul pentru apă care conţine fosfat de amoniu (4 ha), sunt încă în funcţiune.
Tabel 84: Gropi de gunoi în judeţul Dolj – HG nr 349/2005 Anexa 5 – Calendar
Nume / Localizare
|
Categoria gropii de gunoi
|
Date închiderii
|
Mofleni – Craiova
|
Deşeuri urbane – Neconform
|
2005
|
Băileşti 1
|
Deşeuri urbane – Neconform
|
2008
|
Calafat
|
Deşeuri urbane - Neconform
|
2010
|
Segarcea
|
Deşeuri urbane - Neconform
|
2015
|
Filiaşi
|
Deşeuri urbane - Neconform
|
2017
|
SC Celule Electrice SA
|
Deşeuri industriale nepericuloase
|
2007-2009
|
Petrom Craiova Doljchim
|
Deşeuri industriale nepericuloase
|
2007-2009
|
Petrom Craiova Doljchim
|
Deşeuri industriale nepericuloase
|
2007-2009
|
Complex energetic Craiova SE Craiova - Valea Mănăstirii
|
Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide
|
31.12.2009
|
Complex energetic Craiova SE Isalnita - Işalniţa II
|
Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide
|
31.12.2009
|
Complex energetic Craiova SE Isalnita - Işalniţa I
|
Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide
|
31.12.2009
|
Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj, Starea Mediului 2006
În cadrul judeţului Dolj următoarele autorităţi ale administraţiei publice locale au încheiat contracte pentru gestionarea deşeurilor:
-
Consiliul Local al Municipiului Craiova implementează proiectul „Construire depozit ecologic pentru tratarea deşeurilor urbane şi instalaţie de tratare deşeuri industriale pentru municipiul Craiova, printr-un parteneriat public privat prin care Consiliul Local al Municipiului Craiova se obligă să pună la dispoziţia partenerului, S.C. Systema Ecologic S.R.L., terenul situat în Municipiul Craiova cu o suprafaţă de 49,38 Ha. S.C. Systema Ecologic S.R.L. are obligaţia să finanţeze integral programul de investiţii, inclusiv proiectarea, construirea, schimbarea destinaţiei terenului şi gestiunea depozitului.
Valoarea totala a proiectului este de 70.000.000 Euro.
-
Consiliul Local al Municipiului Calafat implementează proiectul „Calafat Eco-Logic – Proiect pentru implementarea unui sistem eficient şi durabil de gestionare a deşeurilor în municipiul Calafat”, în cadrul „Schemei de granturi pentru sectorul public pentru pregătirea de proiecte în domeniul protecţiei mediului” – RO PHARE 2005/017-553.04.01.04.03. Rezultatul acestui proiect se va concretiza printr-un Studiu de fezabilitate, care va sta la baza realizării proiectului de investiţii.
Valoarea totala a proiectului este de 22.500 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local al Municipiului Calafat este de 2.250 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.
-
Consiliul Local al Municipiului Băileşti implementează proiectul „Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare şi transport deşeuri la nivelul municipiului Băileşti”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-772.04.01.01.
Valoarea totala a proiectului este de 659.000 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local al Municipiului Băileşti este de 66.000 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.
-
Consiliul Local Goicea implementează proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea, judeţul Dolj”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-772.04.01.01.
Proiectul este realizat în parteneriat cu: Consiliul Local Giurgiţa, Consiliul Local Măceşu de Sus, Consiliul Local Măceşu de Jos, Consiliul Local Catane, Consiliul Local Bârca, Consiliul Local Cârna, Consiliul Local Gighera şi Consiliul Local Bistreţ, constituite în „Asociaţia primăriilor din sudul Olteniei - APSO” şi cu Consiliul Judeţean Dolj.
Valoarea totala a proiectului este de 900.224,84 Euro
Cofinanţarea, în valoare de 100.090,67 Euro este asigurata din fondurile proprii ale solicitantului şi ale partenerilor, astfel:
-
Consiliului Local Goicea 18.045,33 Euro
-
Consiliului Judeţean Dolj 50.045,34 Euro
-
Consiliului Local Giurgiţa 4.000 Euro
-
Consiliului Local Măceşu de Sus 4.000 Euro
-
Consiliului Local Gighera 4.000 Euro
-
Consiliului Local Bistreţ 4.000 Euro
-
Consiliului Local Măceşul de Jos 4.000 Euro
-
Consiliului Local Bîrca 4.000 Euro
-
Consiliului Local Catane 4.000 Euro
-
Consiliului Local Cârna 4.000 Euro
-
Consiliul Local Poiana Mare implementează proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea depozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare” în cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-772.04.01.01.
Valoarea totala a proiectului este de 728.526,00 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local Poiana Mare este de 86.735,00 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.
-
Consiliul Local Cetate implementează proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor menajere”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritare de mediu” – PHARE 2005 CES RO 2005/017-553.04.01.04.01.
Valoarea totala a proiectului este de 1.073.927,40 Euro
Cofinanţarea Consiliului Local Cetate este de 107.392,75 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.
Contractul de Grant urmează să fie semnat de către MDLPL.
-
Consiliul Local Giurgita, pentru Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO, a semnat un contract de cooperare cu Comunitatea de Comune ROUILLAC, din Franţa în vederea realizării unor staţii de compost în cele 17 comune aparţinătoare APSO. Proiectul se află, spre aprobare, la Ministerul Afacerilor Externe Francez.
-
Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO implementează proiectul „Extindere staţie de transfer deşeuri Goicea”prin programul INTERREG IV B – Fonduri directe de la Comisia Europeană.
Mai mult, la nivelul judeţului Dolj sunt planificate investiţii noi în domeniul sistemului de colectare a deşeurilor, astfel:
-
Consiliul Local Goicea implementează în cadrul proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea, judeţul Dolj un sistem de colectare selectivă şi transport al deşeurilor în zonele rurale şi dezvoltarea unui model de valorificare la nivelul localităţilor: Goicea, Giurgiţa, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Catane, Bârca, Cârna, Gighera şi Bistreţ.
Proiectul va deservi un număr de 28.335 de locuitori.
Componenta de investiţii referitoare la procesul de colectare presupune achiziţionarea a 100 containere şi 300 pubele pentru colectarea deşeurilor reciclabile şi 101.024 saci menajeri pentru colectarea selectivă.
-
Consiliul Local al Municipiului Băileşti implementează în cadrul proiectul „Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare şi transport deşeuri la nivelul municipiului Băileşti.
Componenta de investiţii privitoare la procesul de colectare a deşeurilor cuprinde următoarele activităţi:
-
Construirea a 10 platforme pentru colectarea deşeurilor;
-
Achiziţionarea a 45 eurocontainere;
-
Consiliul Local Poiana Mare implementează proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea depozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare”.
Componenta de investiţii cuprinde următoarele activităţi:
-
Construirea unei platforme betonate de colectare selectare cu o suprafaţă de 500 m2;
-
Achiziţionarea a 4.000 europubele cu capacitatea de 120 l pentru fiecare gospodărie;
-
Achiziţionarea a 44 containere cu capacitatea de 1,1 m3, pentru instituţii;
-
Consiliul Local Cetate implementează proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor menajere”, proiect ce va avea ca rezultate:
-
Sistem eficient de gestionare al deşeurilor municipale;
-
Sistem de colectare selectivă şi transport în comuna Cetate;
-
Sistem de compostare a deşeurilor compostabile colectate;
-
Sistem de compactare şi transfer aferent deşeurilor necompostabile;
-
Campanie de promovare şi publicitate a sistemului implementat;
-
Instruirea personalului care va poera sistemul.
Pentru implementarea eficienta a procesului de colectare a deşeurilor, investiţia presupune achiziţionarea următoarelor: recipiente de colectare: 3438 europubele, 1851 recipiente speciale pentru procesul de compostare la sursa si 22 containere.
În ceea ce priveşte sistemul de transport al deşeurilor, trebuie menţionate următoarele:
-
Consiliul Local Goicea prin proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea, pentru componenta ce priveşte realizarea unui sistem de transport al deşeurilor are prevăzuta achiziţionarea a două autogunoiere (cu o capacitate de 8 mc, respectiv 14 mc) si a unei autospeciale pentru transportul containerelor autocompactoare.
-
Consiliul Local al Municipiului Băileşti are proiectată achiziţionarea a două autogunoiere cu compactare pentru realizarea transportului deşeurilor la nivelul municipiului Băilesti.
-
Consiliul Local Poiana Mare prin proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea depozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare” a prevăzut achiziţionarea a trei autogunoiere, dintre care două pentru transportul deşeurilor la platforma de gunoi şi o autogunoieră dotată cu un container de 23 m3
-
Consiliul Local Cetate, prin proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru implementarea unui sitem eficient de gestionare a deşeurilor menajere” îşi propune realizarea unei staţie de compactare si transfer pentru care sunt proiectate următoarele investiţii:
-
platforma betonata de 500 mp
-
semiremorca compactoare si cap tractor
-
rampă de încărcare
-
2 autogunoiere
-
încarcator frontal pentru manipularea deşeurilor în staţie
-
autocamion pentru colectarea gunoiului menajer cu încărcare in spate.
Mai mult, Consiliul Local Goicea prin proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comuna Goicea, judeţul Dolj”, îşi propune construirea unei Staţii de Sortare şi Transfer cu o capacitate maximă de procesare de 52 t/zi, dotată cu: cântar, hală procesare deşeuri, echipamente de sortare şi compactare, două containere de compactare pentru biodegradabile şi alte deşeuri cu o capacitate de 24 m3 şi utilităţile necesare.
De asemenea Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO, din care face parte şi Consiliul Local Goicea implementează proiectul „Extindere staţie de transfer deşeuri Goicea”prin programul INTERREG IV B – Fonduri directe de la Comisia Europeană, proiect care va asigura extinderea staţiei de transfer de la Goicea pentru toate cel 17 comune ale APSO.
Dostları ilə paylaş: |
