Draft strategy

Diagrama 39: Numărul de studenţi înscrişi la Facultate, pe specializări (in 2001 and 2005)



Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

I.6.2 Cultura

Potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului Naţional, în Judeţul Dolj următoarele locaţii prezintă o concentrare relevantă de patrimoniu construit care deţine o valoare culturală de interes naţional:

• 
  Municipiile Craiova şi Calafat
  
• 
  Comunele: Almăj, Brabova, Calopăr, Cernăteşti, Coţofenii din Dos, Podari, Simnicu de Sus, Sopot, Ţuglui.
  

Mai detaliat, următoarele obiective sunt înscrise în patrimoniul cultural naţional:

• 
  Castele şi palate: Conacul Coţofenilor Comuna Almăj, satul Coţofenii din Faţă;
  
• 
  Cule (case boiereşti, caracterizate prin forma de turn şi tipice Olteniei): Cula Izvoranu, Comuna Brabova, Satul Brabova; Cula Cernat, Comuna Cernăteşti, Satul Cernăteşti;
  
• 
  Clădiri urbane civile: Casa Glogovenilor, Municipiul Craiova; Casa Băniei, Municipiul Craiova; Clădirea Prefecturii, Municiupiul Craiova; Palatul Mihail, Municipiul Craiova;
  
• 
  Biserici şi mânăstiri : biserica Mânăstiri Jitianu, Comuna Podari, Satul Balta Verde; Mânăstirea Coşuna; Biserica „Sf Nicolae” Bistreţ; Mânăstirea Sadova.
  
• 
  Fortificaţii dacice: Comuna Coţofenii din Dos, Satul Coţofenii din Dos; Comuna Calopăr, Satul Bâzdana.
  

Patrimoniul cultural din mediul rural trebuie valorificat şi inclus în circuitul turistic rural şi cultural existent la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, care cuprinde o varietate de obiective, de la aşezări şi arhitectură rurală tradiţională, până la biserici de lemn şi aşezări preistorice. Din cele 7 muzee etnografice în aer liber existente la nivel naţional, 2 se află în Regiunea Sud Vest Oltenia: Muzeul Etnografic Curtisoara, Oraşul Bumbeşti-Jiu, Satul Curtisoara, Judeţul Gorj, Muzeul Etnografic Bujoreni, Comuna Bujoreni, Satul Bujoreni, Judeţul Vâlcea. Pe de altă parte în judeţul Dolj se află Muzeul Olteniei (Craiova), care deţine o importantă secţiune etnografică, precum şi Muzeul de Artă şi Etnografie de la Calafat. Integrarea lor în circuitul turistic regional ar permite o promovare mai eficientă a patrimoniului rural, în cadrul unui sistem judeţean şi regional al turismului rural, cultural şi religios.

Pe de altă parte, mediul urban găzduieşte importante elemente de patrimoniu cultural care ar putea fi valorificate pentru dezvoltarea turismului cultural în cadrul oraşelor.
În Municipiul Craiova trebuie menţionate următoarele:

Mănăstirea Cosuna (1572); Biserica Sfântul Dumitru, ctitorie a lui Matei Basarab; Casa Baniei, ridicată în 1699, unde se întrunea Divanul şi în care astăzi se află secţia de etnografie şi folclor a Muzeului Olteniei; Palatul Jean Mihail (1899-1907) opera arhitectului Paul Gottereau şi Casa Vorvorenilor, unde se află în prezent Mitropolia Olteniei. Gradina zoologică şi celebrul pod suspendat se găsesc în Parcul Romanescu, creaţie a arhitectului francez E. Redont care a primit în 1900 medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la Paris.

Mai mult, Muzeul de Artă, localizat în Palatul Mihail, dispune de un patrimoniu de peste 4000 de lucrări de artă, care cuprinde creaţii de excepţie semnate de Constantin Brâncuşi (operele lui Brâncuşi sunt prezentate într-un Cabinet dedicat), Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady. O altă instituţie reprezentativă este Muzeul Olteniei, care cuprinde o secţie de istorie şi arheologie, o secţie de etnografie precum şi o secţie de ştiinţele naturii. În Craiova funcţionează Teatrul Naţional, Filarmonica Oltenia, Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri şi Teatrul Liric „Elena Teodoroiu” care propun un repertoriu teatral şi muzical de înalt prestigiu.
Băileşti deţine obiective culturale de interes, cum ar fi Muzeul Câmpie Băileştilor, inaugurat în 1970, care are o bogată colecţie de etnografie, precum şi Casa de Cultură Amza Pelea.

În Bechet există numeroase obiective culturale şi folclorice şi sunt organizate sărbători tradiţionale. Muzeul Sătesc din Bechet, de exemplu, conţine o colecţie etnografică reprezentativă pentru partea de sud a judeţului Dolj, iar în apropierea oraşului Bechet se află Mănăstirea Sadova şi pădurea cu arbori seculari de la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminică a lunii august, se organizează un festival. Însă, cea mai cunoscută sărbătoare din localitate este cea dedicată Marinei, care se celebrează anual pe 15 august în Portul Bechet. În Zilele Marinei au loc diverse jocuri marinăreşti, plimbări pe Dunăre, precum şi serbări câmpeneşti.

La Calafat există următoarele obiective culturale: Muzeul de Arta şi Etnografie, Monumentul Independentei, bisericile Sfântul Nicolae şi Izvorul Tămăduirii. Calafat are şi de o Casă de Cultură cu 2 sălii de spectacole (600 locuri) şi o biblioteca cu 2 filiale (42.000 volume).
Cele mai importante edificii ale Oraşului Filiaşi, printre care se regăsesc Capela Filişanului (1906) şi Spitalul Filişanilor, sunt legate de numele familii de boieri, pe nume Filişanu, care a avut un rol cheie în viaţa oraşului. Un alt element de referinţă din istoria oraşului este Biblioteca Poporului, actualmente Biblioteca Orăşenească “Anton Pann”, construită in 1935.
În oraşul Segarcea există următoarele obiective culturale: Biserica "Adormirea Maicii Domnului", construită în anul 1547; Palatul Regal, construit în timpul Regelui Carol I şi destinat sejurului familiei regale, care în prezent funcţionează ca Spitalul Orăşenesc Segarcea; Şcoala veche, construită în anul 1886; Monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, opera a sculptorului C. Caranica şi edificată în anul 1920. Activitatea culturală este susţinută de către Biblioteca Orăşenească "Mircea Radina" şi Casa de Cultura Segarcea, care organizează manifestări culturale, precum şi festivaluri şi sărbători tradiţionale.

În ceea ce priveşte activităţile culturale desfăşurate în cadrul institutelor culturale şi de divertisment, datele legate de evoluţia numărului de unităţi şi de participanţi din perioada 2003-2006 arată o descreştere a iniţiativelor culturale şi a gradului de participare atât în judeţul Dolj, cât şi în Regiunea Sud-Vest Oltenia, în special în sectorul cinematografic, unde numărul de unităţi, numărul de evenimente şi audienţa au scăzut cu aprox. 50%.

Pe de altă parte, în timp ce în judeţul Dolj numărul de evenimente de divertisment şi participanţii aferenţi au crescut cu aprox. 3% şi respectiv 48%, la nivel regional ambele au scăzut (cu aprox 13% şi respectiv 70%).

În aceeaşi perioada, numărul bibliotecilor a scăzut cu aproape 15% în Judeţul Dolj şi cu 5% la nivelul Regiuni SV Oltenia, în timp ce vizitatorii la muzee au crescut în Judeţul Dolj cu aproape 9%.

Tabel 77: Activităţi culturale în Regiunea SV Oltenia şi Judeţul Dolj

	Unitatea de măsură	2003		2004		2005		2006
		SV Oltenia	Judeţul Dolj	SV Oltenia	Judeţul Dolj	SV Oltenia	Judeţul Dolj	SV Oltenia	Judeţul Dolj
Biblioteci	Nr	1.434	389	1.420	386	1.389	384	1.358	332
Instituţii de spectacol	Nr	11	5	11	5	11	5	12	5
spectacole şi concerte	Nr	1.422	631	1.139	637	1.028	632	1.231	649
Spectatori	Mii persoane	1.339	83	269	75	405	96	330	123
Cinematografe şi instalaţii cinematografice	Nr	20	5	14	3	4	2	6	2
Spectacole Evenimente de divertisment	Nr	10.572	4.391	7.075	3.385	3.625	2.172	2.767	2.303
Spectatori	Mii persoane	205	125	164	122	67	58	69	66
Muzee	Nr	58	20	57	20	68	20	68	20
Vizitatori	Mii persoane	2.748	955	2.108	917	2.190	943	2.388	1.040

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006

I.7 Sănătatea şi Asistenţa socială
I.7.1 Situaţia existentă în domeniul sanitar
În 2005, infrastructura sănătăţii era reprezentată de către următoarele unităţi:

- 14 spitale (85,7% în zona urbană);

- 7 unităţi medico-sociale (85,7% în zonele rurale);

- 1 Societate medicală civilă în zona rurală;

- 6 Dispensare medicale, 42 Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti, 18 Policlinici, 17 Ambulatorii de spital şi de specialitate;

- 52 Cabinete medicale de medicină generală (92,3% în zonele urbane) şi 225 Cabinete medicale de specialitate (97,8% în zonele urbane);

- 410 Cabinete medicale de familie (50,5% în zonele rurale);

- 173 Farmacii (72,8% în zonele urbane), 38 Puncte farmaceutice (55,3% în zonele urbane) şi 27 Depozite farmaceutice (toate localizate în zona urbană);

- 231 Cabinete stomatologice (82,7% în zonele urbane).
Din cele de mai sus, reiese că infrastructura sănătăţii, şi mai ales unităţile specializate şi punctele farmaceutice, sunt concentrate în principal în zonele urbane. Mai mult, se remarcă evoluţia cabinetelor stomatologice, care s-au dublat aproape, în perioada 2001-2005, şi cea a cabinetelor medicale de specialitate, care erau aproape absente în 2001 şi au ajuns la 255 de unităţi în 2005, pe când cabinetele de medicină generală au scăzut de 3 ori la număr datorită restructurării sistemului sanitar, prin care acestea s-au transformat în cabinete medicale de familie.
Tabel 78: Sănătatea – Număr de unităţi (2001-2005)

Anul	2001	2002	2003	2004	2005
Unităţi
Spitale	13	13	13	13	14
Cabinete medicale	536	553	834	911	960
Farmacii (inclusiv puncte şi depozite farmaceutice)	193	184	178	207	238
Altele	79	102	117	128	123

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006
În perioada 2001-2005, numărul personalului din sectorul de sănătate a crescut, mai ales stomatologi, farmacişti, personal sanitar mediu şi personal auxiliar, în timp ce numărul medicilor a scăzut. O comparaţie între zona urbană şi cea rurală în ceea ce priveşte distribuţia personalului din sectorul sanitar arată iar diferenţe importante şi evidenţiază o disponibilitate redusă, de servicii de sănătate, în zonele rurale. De exemplu, numărul de medici la 10.000 de locuitori era în 2005, de 44,5 şi 7,6 în zona urbană şi respectiv cea rurală. Dotarea slabă a infrastructurii de sănătate, într-un mediu deja afectat de mortalitate infantilă şi un proces accelerat de îmbătrânire al populaţiei, contribuie la reducerea calităţii vieţii în zonele rurale.

Cu toate acestea, trebuie menţionat că media numărului medicilor la 10.000 de locuitori (27,3) la nivelul judeţului Dolj, în 2005, era peste media naţională (21,9).

Totuşi, în 2004, în judeţul Dolj erau 6,45 paturi în spital / 1.000 locuitori, ceea ce reprezintă o cifră sub nivelul naţional (6,6 paturi în spital / 1.000 locuitori).
Tabel 79: Sănătate - Personal (2001-2005)

	2001	2002	2003	2004	2005
Medici (nr)	2.127	2.049	2.042	2.129	1.961
Medici la 10.000 de locuitori	28,7	28,1	28,2	29,5	27,3
Stomatologi (nr)	157	176	189	289	331
Stomatologi la 10.000 de locuitori (nr)	2,1	2,4	2,6	4	4,6
Farmacişti (nr)	218	215	230	259	439
Farmacişti la 10.000 de locuitori	2,9	2,9	3,2	3,6	6,1
Personal sanitar mediu (nr)	4.140	4.199	3.940	4.075	4.252
Personal sanitar mediu la 10.000 de locuitori	55,8	57,5	54,3	56,6	59,1
Personal mediu la un medic (nr)	1,9	2	1,9	1,9	2,2
Personal auxiliar (nr)	1.576	1.863	1.856	1.830	1.682

Sursa: INS, Anuar Statistic al Judeţului Dolj 2006.

I.7.2 Asistenţa socială
Judeţul Dolj se confruntă cu numeroase probleme de natură socială care se regăsesc şi la nivel naţional: problema abandonului familial, problema situaţiei precare a persoanelor vârstnice, rata crescută a delincvenţei juvenile, problema populaţiei de romi (având un nivel scăzut de alfabetizare, probleme în ceea ce priveşte integrarea pe piaţa muncii şi de multe ori victimă a discriminării), violenţa domestică, problema ,,copiilor străzii" şi a dependenţei de alcool şi droguri.

Segmente importante ale populaţiei riscă, datorită unui complex de factori economici şi sociali adverşi, să fie împinse la marginea societăţii, să fie caracterizate prin limitarea cronică a accesului la oportunităţile pe care societatea le-a creat pentru majoritatea membrilor săi.

Toate acestea conduc la o vulnerabilitate a populaţiei din punct de vedere social şi economic şi un risc ridicat de marginalizare socială, în special pentru anumite segmente ale populaţiei, cum sunt: persoane cu handicap, tineri care au părăsit centrele de ocrotire socială după împlinirea vârstei de 18 ani, persoane vârstnice, femei singure/ victime ale violenţei domestice / exploatării sexuale, familii în situaţii conflictuale/ sărăcie extremă, persoane toxico-dependente, şi în general populaţia de etnie roma.

La nivelul naţional, în perioada 1996-2000 rata sărăciei a crescut de la 19,9% la 44% în anul 2000. Acest procent include toate categoriile de persoane marginalizate enumerate mai sus.

La nivelul Judeţului Dolj, s-a înfiinţat conform HG 1434/2004 şi Hotărârii Consiliului Judeţean Dolj nr.180/2004 (prin comasarea Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi a Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului) Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj (D.G.A.S.P.C. Dolj).

În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de lege, D.G.A.S.P.C. Dolj îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii:

• 
  de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi a programelor de acţiune anti-sărăcie, pe care le supune spre aprobare consiliului judeţean;
  
• 
  de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului la nivelul judeţului;
  
• 
  de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie;
  
• 
  de colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale, cu serviciile publice locale de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu;
  
• 
  de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile anti-sărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul judeţului;
  
• 
  de reprezentare a consiliului judeţean pe plan intern şi extern, în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului.
  

În cadrul D.G.A.S.P.C. Dolj funcţionează următoarele servicii/compartimente specializate:

• 
  Serviciul Evaluare şi Monitorizare în Domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului;
  
• 
  Serviciul Îngrijire de Tip Familial;
  
• 
  Serviciul Evaluare Complexă pentru Copilul cu Dizabilităţi;
  
• 
  Serviciul Îngrijire de Tip Rezidenţial;
  
• 
  Serviciul Îngrijire de Tip Familial Adulţi;
  
• 
  Serviciul Îngrijire de Tip Rezidenţial Adulţi;
  
• 
  Compartimentul Intervenţie în regim de Urgenţa Adulţi;
  
• 
  Compartiment Anti-Sărăcie şi Prevenirea Marginalizării;
  
• 
  Serviciul Juridic şi Contencios;
  
• 
  Serviciul Resurse Umane;
  
• 
  Serviciul Economic şi Financiar-Contabil;
  
• 
  Serviciul Achiziţii Publice;
  
• 
  Serviciul Tehnic-Administrativ;
  
• 
  Compartiment Audit;
  
• 
  Biroul Relaţii cu Publicul;
  
• 
  Serviciul Strategii, Programe, Proiecte.
  

În subordinea Consiliului Judeţean mai funcţionează şi Comisia pentru protecţia Copilului, Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cu Handicap Adulte precum şi 28 centre de plasament.

În evidenţa D.G.A.S.P.C. Dolj se află ( 01.01.2005), 12.132 de persoane cu handicap în plată (1.925 copii şi 10.207 adulţi), dintre care: 1.272 cu handicap locomotor; 1.056 cu handicap somatic; 477 cu handicap auditiv; 3.439 cu handicap vizual; 3.506 cu handicap mintal; 1.473 cu handicap neuropsihic; 688 cu handicap asociat; 221 cu SIDA + HIV.

Mai mult, D.G.A.S.P.C. Dolj are în evidenţă 1.890 copii, din care: 450 copii în sistem rezidenţial, inclusiv copii în centre de plasament clasic pe lângă şcoli speciale, în centre pentru copilul cu handicap sever; 314 copii în alternative la protecţia de tip rezidenţial, inclusiv copii în case de tip familial, în Centrul de primire şi evaluare a copilului în regim de urgenţă, în Centrul de primire şi evaluare a copiilor străzii, în Centrul maternal pentru mama şi copil în situaţie de risc şi în centre de zi; 1.126 copii în alternative de tip familial. În plus, au beneficiat de sprijin material pentru menţinerea copilului în familie şi prevenirea abandonului, un număr de 890 copii.

În 2004 D.G.A.S.P.C. Dolj a realizat următoarele iniţiative²⁰:

• 
  închiderea Centrului de Plasament nr. 8 Segarcea ca urmare a strategiei de integrare a copiilor cu deficienţe medii în învăţământul public;
  
• 
  închiderea Centrului de Plasament nr. 9 şi înfiinţarea Casei de tip familial Regina Maria pentru copii care au împlinit vârsta de 18 ani şi care îşi continuă studiile;
  
• 
  în parteneriat cu SERA, în vederea oferirii unui mediu de îngrijiri de tip familial adecvat nevoilor speciale ale celor 66 de copii, s-au construit căsuţe prin programul de interes naţional ,,Închiderea instituţiilor de tip vechi" care nu pot fi restructurate, reabilitate;
  
• 
  schimbarea locaţiei Centrului Maternal şi organizarea lui după model familial, corespunzător standardelor minime obligatorii; s-a crescut astfel capacitatea Centrului de la 10 locuri la 12 locuri
  
• 
  înfiinţarea unui complex de servicii de sprijin pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie:
  
• 
  înfiinţarea a două centre de recuperare şi reintegrare a copilului cu handicap sever şi a unui centru de zi pentru această categorie de copii în locaţiile Craiova şi Dioşti;
  
• 
  a fost dat în funcţiune Centrul de Zi pentru recuperarea copilului mic cu handicap sever, adresat familiilor din comunitate;
  
• 
  îmbunătăţirea condiţiilor oferite copiilor protejaţi în regim de urgenţă la Centrul de primire a copilului peste 3 ani prin schimbarea locaţiei, modernizare şi dotare conform standardelor în vigoare;
  
• 
  organizarea şi dotarea unui Centru de Primire a copiilor repatriaţi:
  
• 
  identificarea si contactarea unor sponsori din comunitatea locală pentru rezolvarea unor situaţii de criză ale familiilor copiilor instituţionalizaţi;
  
• 
  organizarea de tabere şcolare pentru copii instituţionalizaţi;
  
• 
  derularea unor programe pentru petrecerea timpului liber în familii, comunitate cu ocazia sărbătorilor şi a vacanţelor;
  
• 
  s-a început restructurarea şi reamenajarea Centrului de Plasament nr.10 în Centru de Recuperare şi reintegrare pentru copii cu afecţiuni neuro - motorii;
  
• 
  a fost reorganizat Centru de plasament nr. 13 în Centru de Recuperare pentru copilul cu handicap sever;
  
• 
  s-a înfiinţat centrul pentru cuplul mamă - copil abuzat;
  
• 
  înfiinţarea centrului de zi pentru "Copiii Străzii ".
  

Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului 2007-2010 elaborată de către D.G.A.S.P.C. Dolj are scopul de a propune dezvoltarea sistemului actual de asistenţă socială, în special prin crearea şi diversificarea unor noi servicii sociale la nivelul judeţului Dolj. În cadrul acestei strategiei s-au avut în vedere următoarele priorităţi judeţene/regionale:

• 
  Prioritatea 1: Crearea unui sistem de sprijin pentru persoanele cu handicap care să corespundă standardelor de calitate în vigoare;
  
• 
  Prioritatea 2: Constituirea unui sistem de sprijin pentru persoanele vârstnice;
  
• 
  Prioritatea 3: Constituirea unui sistem de sprijin pentru familii în situaţii conflictuale/sărăcie severă;
  
• 
  Prioritatea 4: Constituirea unui sistem de protecţie pentru persoane toxico-dependente;
  
• 
  Prioritatea 5: Prevenirea abandonului şi instituţionalizării prin sprijinirea familiilor în vederea depăşirii momentelor critice;
  
• 
  Prioritatea 6: Înfiinţarea unor centre de tip familial în vederea asigurării unui mediu cât mai apropiat de cel familial pentru copiii aflaţi în instituţii;
  
• 
  Prioritatea 7: Sprijinirea tinerilor care părăsesc centrele de plasament în vederea integrării lor în familie şi în societate;
  
• 
  Prioritatea 8: Crearea de servicii destinate copiilor delincvenţi;
  
• 
  Prioritatea 9: Completarea serviciilor existente pentru copii cu handicap;
  
• 
  Prioritatea 10: Integrarea familiei în viaţa comunitară/combaterea formelor de discriminare în cadrul familiei (violenţa în familie).
  

Mai în detaliu, în vederea implementării priorităţilor din cadrul Strategiei Judeţene în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului, D.G.A.S.P.C. Dolj îşi propune pentru perioada 2007-2010 atingerea următoarelor obiective generale:

1. 
   Finalizarea, implementarea şi monitorizarea respectării standardelor de calitate.
   
2. 
   Implementarea legislaţiei privitoare la accesibilitatea mediului fizic; monitorizarea implementării.
   
3. 
   Organizarea de activităţi şi manifestări culturale şi sportive (în mediu adaptat) şi participarea la jocuri naţionale şi internaţionale.
   
4. 
   Dezvoltarea unui sistem eficient de orientare profesională, formare şi angajare în muncă a persoanelor aflate în dificultate.
   
5. 
   Dezvoltarea şi implementarea unui sistem judeţean de monitorizare a sistemului de protecţie a persoanelor aflate în dificultate.
   
6. 
   Dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme care să facă posibilă egalitatea şanselor, pentru combaterea discriminării şi a excluziunii sociale a persoanelor aflate în dificultate.
   
7. 
   Armonizarea cadrului legislativ din domeniul protecţiei persoanelor aflate în dificultate cu legislaţia europeană şi internaţională în materie.
   
8. 
   Restructurarea/închiderea instituţiilor clasice rezidenţiale şi dezvoltarea/ înfiinţarea de servicii comunitare alternative rezidenţiale şi nerezidenţiale.
   
9. 
   Crearea premiselor pentru prevenirea instituţionalizării şi dez-instituţionalizarea persoanelor cu handicap care, în urma evaluărilor şi a anchetelor sociale s-au dovedit a avea potenţial în acest sens.
   
10. 
    Dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale in funcţie de nevoile si priorităţile identificate la nivel judeţean, inclusiv:
    

- în domeniul protecţiei copilului

• 
  Centru de consiliere şi sprijin pentru parinţi si copii
  
• 
  Centru de consiliere şi sprijinire în vederea menţinerii sau reintegrării/integrării copilului în familie
  
• 
  Serviciul de sprijin pentru tinerele care părăsesc sistemul de protecţie a copilului
  
• 
  Echipa mobila – pentru deplasarea la domiciliul beneficiarilor şi acordarea de servicii de specialitate în vederea recuperării
  
• 
  Centru de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi (în localitatea Băileşti).
  

- în domeniul asistenţei sociale a persoanelor cu handicap adulte:

• 
  Centru de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu Filiaşi – amenajare şi dotare
  
• 
  Centru de deprinderi pentru o viaţă independenta Dioşti – amenajare şi dotare
  
• 
  Centru de recuperare şi reabilitare pentru persoane adulte cu handicap –Filiaşi – amenajare şi dotare
  
• 
  Centru de recuperare şi reabilitare pentru tineri cu handicap – Dioşti – amenajare şi dotare
  
• 
  Echipa mobilă de intervenţie în regim de urgenţa pentru persoana adultă aflată în dificultate.
  

Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului prevede şi următoarele obiective operaţionale judeţene / regionale:

• 
  Realizarea Planului de restructurarea/închiderea instituţiilor rezidenţiale vechi (C.I.T.O. Corlate, C.R.R.P.H., C.P. Dioşti, C.P.7, C.P.10);
  
• 
  Organizarea unui serviciu care să ofere protecţie specializată copilului delincvent;
  
• 
  Prevenirea/combaterea exploatării copilului prin muncă (încheierea unei convenţii de colaborare cu instituţii publice şi ONG-uri);
  
• 
  Construcţia de noi cămine precum şi modernizarea celor existente pentru crearea unor condiţii decente de trai acestor persoane;
  
• 
  Realizarea unor servicii integrate socio-medicale la domiciliu;
  
• 
  Sprijinirea instruirii şi formării personalului care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu;
  
• 
  Stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale sau organisme private autorizate pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare (colaborare cu Asociaţia de îngrijiri comunitare Helios);
  
• 
  Sprijinirea organizaţiilor civile şi a cultelor religioase furnizoare de servicii de asistenţă socială destinate persoanelor vârstnice, fără familie (colaborare cu Mitropolia Olteniei);
  

• 
  Formare continuă în scopul creşterii calităţii serviciilor prestate astfel încât personalul din sistem să fie pregătit şi specializat;
  
• 
  Acordarea de consultanţă consiliilor locale în vederea înfiinţării de servicii alternative cum ar fi: centre de zi, servicii de asistenţă maternală, servicii de consiliere, servicii de prevenire a abandonului şi de menţinere a copilului în propria familie etc.