Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)
Yüklə 0,75 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 1.2. Piaţa Internet pag. 8
- Capitolul II: FOLOSIREA WORLD WIDE WEB-ULUI - PUNCTUL DE PORNIRE A UNEI AFACERI VIRTUALE ÎN TURISM 2.1. WWW - Definire şi istoric pag. 24
- 2.2. Aspecte fundamentale ale Web-ului pag. 27
- 2.4. Realizarea site-urilor Web pag. 35
- 3.2. Dimensiunile fenomenului turistic pag. 45
- 3.3. Dezvoltarea turismului în România pag. 49
- 4.2. Potenţialul turistic natural al staţiunii Buşteni pag. 57
- Bibliografie pag. 70 Anexă : CD cu site-ul Web - Staţiunea Buşteni (Site-ul se află pe Internet la adresa http://www.bustenlgo.ro)
- Capitolul I: INTERNET - MEDIU INFORMATIV ŞI COMERCIAL SUPREM
- 1.1. Locul şi rolul Internet-ului în contextul societăţii informaţionale
- 1.1.1. Evoluţia Internet-ului - scurt istoric
- 1.1.2. Internet-ul astăzi
- 1.1.3. Implicaţiile Internet-ului asupra dezvoltării societăţii
- 1.2.1. Internet-ul în calitatea sa de producător şi prestator de servicii
- Internet-ul - producător de servicii publice
- Partajarea fişierelor.
- Emulare de terminal.
- Telnet - Emulatorul de terminal
- Poşta (mesageria) electronică
|
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni CUPRINS Capitolul I: INTERNET - MEDIU INFORMATIV ŞI COMERCIAL SUPREM 1.1. Locul şi rolul Internet-ului în contextul societăţii informaţionale pag. 3
1.2. Piaţa Internet pag. 8
1.3. Internet - mediu de afaceri pag. 15
Capitolul II: FOLOSIREA WORLD WIDE WEB-ULUI - PUNCTUL DE PORNIRE A UNEI AFACERI VIRTUALE ÎN TURISM 2.1. WWW - Definire şi istoric pag. 24 2.1.1. Originile reţelei WWW. pag. 24 2.1.2 Structura şi funcţionarea reţelei WWW. pag. 24 2.2. Aspecte fundamentale ale Web-ului pag. 27
2.3. Aspecte comerciale ale Web-ului pag. 31
2.3.3. Turismul şi World Wide Web-ul pag. 34 2.4. Realizarea site-urilor Web pag. 35 2.4.1. Cerinţe necesare pentru realizarea unui site Web pag. 35 2.4.2 Realizarea paginilor Web pag. 37 Capitolul III: TURISMUL - FENOMEN ECONOMIC, SOCIAL ŞI CULTURAL COMPLEX 3.1. Locul şi rolul turismului în dezvoltarea societăţii pag. 41
3.2. Dimensiunile fenomenului turistic pag. 45
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni 3.2.2. Factori de influenţă ai dezvoltării turismului pag. 47 3.3. Dezvoltarea turismului în România pag. 49
Capitolul IV : STAŢIUNEA BUŞTENI - PUNCT DE ATRACŢIE TURISTICĂ A VĂII PRAHOVEI 4.1. Coordonate generale ale staţiunii Buşteni pag. 53
4.2. Potenţialul turistic natural al staţiunii Buşteni pag. 57
4.2.3.Vegetaţia şi fauna pag. 59 4.3. Potenţialul turistic economic al staţiunii Buşteni pag. 60
Bibliografie pag. 70 Anexă : CD cu site-ul Web - Staţiunea Buşteni (Site-ul se află pe Internet la adresa http://www.bustenlgo.ro) Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni Capitolul I: INTERNET - MEDIU INFORMATIV ŞI COMERCIAL SUPREM Internet-ul este o structură mereu crescândă, de dimensiuni gigantice, ce nu poate fi controlată sau supravegheată. Expeditorii şi adresanţii rămân relativ anonimi, mesajele se criptează si devin ilizibile pentru autorităţi. Mobilităţii personale, caracteristica societăţii industriale, i se asociază mobilitatea spirituală, cu ajutorul accesului la informaţii prin intermediul reţelelor. Internet-ul este o adevărată casetă cu surprize. Unii spun că este ca şi cum ai avea pe statul de plată peste 30 de milioane de consultanţi, în toate domeniile imaginabile şi care nu trebuie să fie plătiţi. Utilizatorii pot căuta răspunsuri la orice întrebare posibilă, pot trimite mesaje şi documente oriunde în lume într-o secundă (poştă electronică sau e-mail), pot efectua cumpărăturile pe alt continent (e-commerce), pot asculta muzică, vizita galerii de artă, citi cărţi, pot sta de vorbă în timp real cu oameni din toate colţurile lumii, pe orice subiect, pot afla ultimele ştiri din lume în orice limbă, pot juca jocuri, obţine software gratuit, se pot implica pe piaţa bursieră, sau pot doar să piardă vremea navigând printr-o lume de culori, imagini şi sunete. Internet-ul se dovedeşte, astfel, că este atât un important instrument de comunicare cât şi un instrument de afaceri valoros, pentru corespondenţa zilnică, pentru promovarea produselor şi serviciilor, devenind pe zi ce trece parte integrantă a afacerii, ca şi faxul sau telefonul. 1.1. Locul şi rolul Internet-ului în contextul societăţii informaţionale Deşi Internet-ul este considerat un fenomen relativ nou, acesta s-a extins cu rapiditate în tot mai multe domenii, devenind cunoscut în scurt timp de majoritatea populaţiei globului. în prezent un număr impresionat de oameni beneficiază de avantajele sale, impactul tehnologiei Internet fiind incomparabil mai mare decât cel al telefoniei fixe sau al televiziunii. 1.1.1. Evoluţia Internet-ului - scurt istoric Cu toate că despre Internet a auzit toată lumea şi că miliarde de oameni îl folosesc în fiecare zi, generând un trafic de date imens, puţini sunt cei care cunosc evoluţia de ansamblu a acestei reţele. Poate este curios dar, originea Internet-ului se află într-o decizie a URSS din anul 1957, când a fost lansat Sputnik, primul satelit artificial al Pământului. în replică, Statele Unite au format Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Avansate (ARPA -Advanced Research Projects Agency) în cadrul Departamentului de Apărare (DoD -Departement of Defense) care avea rolul de a stabili strategia cercetărilor cu caracter aplicativ în domeniul militar. în 1962, Paul Baran de la agenţia guvernamentală RÂND a fost convocat de Forţele Aeriene ale SUA să efectueze un studiu referitor la modalităţile de a menţine controlul asupra rachetelor şi bombardierelor după un atac nuclear. Aceasta presupunea o reţea militară care să poată supravieţui unei lovituri nucleare şi care să fie descentralizată astfel încât, dacă atacul ar fi vizat oricare dintre oraşele SUA, armata să poată controla în continuare armele nucleare în vederea unui contra-atac.1 Documentul final prezentat l  http://www.internetvalley.com/intval.html
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni de Baran descria câteva modalităţi prin care să se poată ajunge la acest control, însă propunerea finală a fost cea a unei reţele cu comutare de pachete. „Comutarea de pachete este modalitatea prin care datele sunt descompuse în datagrame sau pachete care sunt etichetate pentru a indica originea şi destinaţia informaţiei, iar pachetele sunt expediate de la un calculator la altul până când ajung la calculatorul destinaţie. în cazul în care pachetele se pierd în anumite puncte, mesajul poate fi retrimis de către expeditor." Sursa: http://www.davesite.com/webstation/net-history.shtml în urma propunerilor făcute, ARPA oferă contractul ARPANET companiei BBN în 1968. Reţeaua fizică a fost construită în 1969, prin legarea a patru noduri: Universitatea Carolina din Los Angeles, Universitatea Stanford, Universitatea Carolina din Santa Barbara şi Universitatea Utah. Prima aplicaţie pentru e-mail a fost dezvoltată tot la BBN de către Ray Tomlinson, în 1972. Protocolul folosit de ARPANET era NCP (Network Control Protocol) care permitea comunicaţiile între calculatoare rulând în cadrul aceleiaşi reţele. La acea vreme, existau în reţea 23 de servere. Un moment deosebit de important în istoria Internet-ului îl constituie anul 1973, când s-a început lucrul la dezvoltarea protocolului care mai târziu avea să se impună cu numele de TCP/IP. Scopul final era implementarea unui protocol capabil să permită conectarea şi comunicarea între calculatoare aflate în reţele diferite. Un moment semnificativ în evoluţia Internet-ului2 a avut loc pe 1 ianuarie 1983, când fiecare calculator conectat la ARPANET a trecut pe utilizarea protocolului TCP/IP. în acest fel, a fost semnat „certificatul de deces" al vechiului protocol NCP. Tot în acel an, Universitatea Wisconsin a creat DNS (Domain Name System) care permite ca pachetele să fie direcţionate către un nume de domeniu, nume ce va fi translatat de către server în numărul IP corespunzător. în acest fel, este uşurat foarte mult accesul utilizatorilor la alte servere deoarece nu mai este necesară memorarea numerelor. La nivelul anului 1983, erau conectate în reţea 562 de servere. Intuindu-se posibilităţile generate de tehnologia reţelelor de calculatoare, se lansează în anul 1984 proiectul FUNET care are ca scop dezvoltarea unei reţele de calculatoare pentru universităţi şi cercetători. în 1985 FUNET se dezvoltă permiţând utilizatorilor să trimită scrisori electronice oriunde în lume, dacă aceştia cunoşteau adresa destinatarului. Predecesorul ISDN a fost lansat în 1986 sub numele de Diginet, o reţea pentru transmiterea vocii şi a datelor. Impactul noilor tehnologii este din ce în ce mai puternic, astfel că, la acea vreme, existau în reţea 2.308 servere. O adevărată explozie a dezvoltării reţelei s-a petrecut în 1988, când numărul serverelor ajunsese la 56.000, iar a reţelelor de mari dimensiuni la 3: ARPANET, CSNET, NSFNET. Traficul de date era din ce în ce mai mare, iar necesitatea de a îmbunătăţi performanţele de transmisie determină pe cercetători să caute noi tehnologii. Pe 2 noiembrie, programul de tip vierme al lui Robert Morris s-a răspândit în reţea cu o viteză uimitoare, cauzând căderea multor servere. în urma procesului intentat, studentul pasionat de calculatoare a fost nevoit să efectueze 400 de ore de muncă în folosul comunităţii. Acest eveniment a avut drept consecinţă conştientizarea de către oameni a vulnerabilităţii reţelei globale.
4 Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni Anul 1990, pe lângă evoluţiile de natură hardware, s-au înregistrat progrese semnificative şi în domeniul software3: Tim Berners-Lee implementează un sistem Hipertext pentru a oferi acces eficient la informaţii membrilor comunităţii fizicienilor din domeniul energiei. Numărul serverelor ajunge la 313.000. Intrarea utilizatorilor obişnuiţi în Internet s-a făcut în 1993, odată cu apariţia navigatorului Mosaic, primul program de navigare WWW cu interfaţă „prietenoasă", care făcea folosirea Web-ului accesibilă şi mai ales atrăgătoare nespecialiştilor în calculatoare. Evenimentele legate de fenomenul Internet se înmulţesc şi iau amploare. Reţeaua se extinde la 2.056.000 de servere, iar numărul utilizatorilor Internet creşte cu peste 300% graţie noului navigator. în anul 1994 se finalizează importante dezvoltări legate în special de securitatea transferului informaţiei pe Web, făcând ca acesta să intre şi în vizorul sistemelor comerciale.4 în acelaşi an, 1994, apare First Virtual - prima bancă virtuală şi este lansat Yahoo, motorul de căutare, care avea să devină la un moment dat cel mai popular din reţea. în mod sigur acest motor avea mult de lucru din moment ce numărul serverelor ajunsese la 3.864.000. La Geneva are loc prima conferinţă internaţională World Wide Web, cunoscută mai târziu sub titulatura "Woodstock-ul Web-ului" şi se crează consorţiul WWW (W3C) de către Tim Berners-Lee şi Al Vezza. Anul 1996 reprezintă cu adevărat începutul erei Internet, deoarece peste 150 de ţări sunt on-line, iar societatea informaţională începe o dezvoltare de neoprit, având peste 9.000.000 de servere. în 1997, în lista numelor de domenii apare înregistrarea cu numărul un milion, pentru ca la sfârşitul anului 1998 să se ajungă la peste 3 milioane de înregistrări. Anul 1999 a însemnat un adevărat "boom" în comerţul electronic, companiile înregistrând vânzări de peste 5,3 miliarde de dolari. în anul 2000 aproape jumătate de miliard de oameni aveau acces la Internet, numărul lor fiind într-o continuă creştere. Probabil că puţine fenomene au avut o evoluţie atât de rapidă ca Internet-ul, însă este cert faptul că această evoluţie nu se va opri în viitorul apropiat. Dacă la început companiile şi guvernele erau cele care "construiau" Internet-ul, acum se poate afirma că Internet-ul este cel care generează noi entităţi juridice şi sociale. Există diverse estimări şi previziuni în legătură cu ceea ce va fi, însă timpul este cel care urmează să le confirme.
în prezent, Internet-ul a devenit un mediu de comunicare la fel de banal precum presa scrisă sau televiziunea. Comunităţile locale se folosesc de reţeaua Internet pentru a deveni cunoscute în lumea întreagă şi pentru a atrage cât mai mulţi turişti. Instituţiile de învăţământ utilizează Internet-ul ca o vastă bibliotecă electronică cu posibilităţi nelimitate. Oamenii de ştiinţă sau doctorii apelează la el pentru a consulta colegi aflaţi la celalalt capăt al Pământului. Utilizatorii pot beneficia de produsele şi serviciile companiilor din lumea întreagă printr-o simplă comandă prin Internet. Comunicarea între oameni aflaţi la mii de kilometri distanţă a devenit un lucru simplu, rapid şi foarte ieftin. Numai în anul 2001 companiile care au folosit Internet-ul pentru comercializarea produselor sau serviciilor specifice au raportat o cifră de afaceri de peste 300 de miliarde de dolari, aproape la fel de mult ca producătorii de automobile. De asemenea,
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni companiile conectate la Internet au creat aproximativ 1,2 milioane de locuri de muncă, ceea ce reprezintă 40% din numărul total pe 2000.5 în prezent, la reţea sunt conectaţi utilizatori din peste 200 de tari, iar numărul lor se măreşte cu fiecare zi. De fapt, popularitatea Internet-ului se dublează de la an la an, ceea ce înseamnă o sporire continuă a cererii de servicii on-line. O performanţă uluitoare, pe care nici un alt mediu de comunicare nu a mai realizat-o vreodată. în ultimii ani, Internet-ul a devenit nu doar simbolul tehnologiei de vârf, ci şi un instrument de maximă necesitate. "Explozia" sa din punct de vedere cantitativ şi calitativ a întrecut toate aşteptările, experţii în marketing caracterizându-1 drept "cel mai mare show al lumii şi cea mai mare piaţă cunoscută vreodată în istoria omenirii' . Analiştii fenomenului Internet consideră că această dezvoltare fără precedent s-a datorat companiilor particulare care au găsit în această reţea un suport foarte eficient cu ajutorul căruia au putut să furnizeze informaţii contra cost, să-şi facă cunoscută oferta de produse şi servicii la costuri foarte mici şi, nu în ultimul rând, să realizeze vânzări on-line.
Chiar dacă nu toată lumea este de acord cu Internet-ul, nu se poate contesta însă că el este un fenomen economico-social de primă importanţă al perioadei de început a secolului XXI. Considerat a fi „purtător de speranţe în materie de partajare a informaţiilor şi cunoştinţelor, capabil de a deveni un motor al economiei informaţiei"7, Internet-ul vehiculează, de asemenea, şi aspecte negative ale societăţii umane cum ar fi: referinţe la droguri, terorism, rasism, pornografie etc. Reţeaua este încă în curs de maturizare şi creşterea ei rapidă este greu de stăpânit. Trebuie sperat că, odată devenit matur, Internet-ul îşi va aduce contribuţia pozitivă la difuzarea informaţiilor la comunicarea individuală şi la schimburile culturale internaţionale. în afara implicaţiilor economice, Internet-ul are şi implicaţii politice. Guvernele sunt i nteresate d e Internet deoarece acesta a fost multă v reme finanţat des tat. Locul marilor lucrări ale epocii industriale (autostrăzi, căi ferate, electrificare etc.) a fost luat în epoca postindustrială de Internet şi de magistralele informaţionale. Competitivitatea internaţională a întreprinderilor depinde de existenţa unor infrastructuri de comunicaţie performante. Deşi concurenţa a devenit mondială, întreprinderile europene sunt încă timide în faţa fenomenului Internet şi lasă câmp liber celor americane, care se grăbesc să-şi consolideze poziţia de lideri. Nimeni nu poate prevedea astăzi dacă Internet-ul şi magistralele informaţionale vor servi la reducerea sau la lărgirea prăpastiei dintre ţările bogate şi cele sărace. Tot ceea ce se ştie este că din punct de vedere tehnic, conexiunea la reţea este destul de simplă şi dă acces la un număr considerabil de informaţii. Astfel, un acces Internet instalat în universităţile ţărilor în curs de dezvoltare va ameliora accesul la informaţii şi calitatea învăţământului. în acest mod, ţărilor industrializate de curând, care dispun de calculatoare şi au un nivel tehnologic satisfăcător, li se oferă o şansă suplimentară. 5 http://www.integrare.ro/
6 Rohner, Kurt- "Ciber- marketing", Editura ALL, Bucureşti, 1999, pag.128. 7 Colesca, Sofia Elena - Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.39. Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni Internet-ul are şi implicaţii culturale*. Limba este unul dintre elementele culturii. Din acest punct de vedere, dominaţia limbii engleze pe Internet este zdrobitoare. întărirea prezenţei altor limbi este necesară şi posibilă prin crearea de noduri bilingve sau multilingve. Insă bilingvismul antrenează costuri suplimentare la aceste noduri, a căror gestiune va fi mai scumpă decât cea a nodurilor în limba engleză, care beneficiază de o audienţă foarte largă. Promovarea patrimoniului artistic este, de asemenea, un act cultural. Organizarea de expoziţii virtuale (publice sau private) joacă un rol important în difuzarea informaţiilor culturale şi turistice. Răspândirea Internet-ului în şcoli, este de asemenea un factor important în educaţia tineretului, hipermedia fiind un instrument pedagogic puternic. Internet-ul este mai mult decât o reţea de comunicaţie, este şi un fenomen social, deoarece modifică elemente fundamentale ale structurii societăţii, generând astfel puternice implicaţii sociale. Internet-ul distruge legăturile sociale, deoarece schimbă natura comunicaţiilor inter-umane, avantaj ându-le pe cele fără contact fizic concret. Acest lucru se complică în cazul ciber-cafenelei unde, în j ural unei ceşti de cafea (foarte concretă) se adună mai multe persoane care intră în lumea virtuală a Internet-ului şi în comunicaţie electronice cu altele, situate într-un loc îndepărtat al planetei. Comunicaţia pe Internet nu trebuie să se substituie celei tradiţionale întrucât ea nu este decât un mijloc de comunicare suplimentar, aşa cum au fost la timpul lor telefonul şi corespondenţa. Internet-ul şi informaţiile pe care le vehiculează ridică nenumărate probleme juridice. Legile naţionale nu sunt adaptate unui sistem mondial care nu ţine seama de frontiere. De exemplu, numeroase noduri difuzează imagini pornografice care sunt interzise în mai multe ţări. Controlul este complicat de faptul că tehnologia este complexă. Un server Web care ar fi atacat justiţia unei ţări poate fi deplasat şi conectat la reţea în câteva minute, în altă ţară, unde legile sunt diferite. Un exemplu revelator este cel al cazinourilor virtuale, care sunt instalate în noduri situate în insule exotice unde nu există legi împotriva lor. Aceste cazinouri dispun însă de o piaţă mondială, pătrunzând, bineînţeles, în zone unde sunt fie „interzise", fie supuse unor reglementări stricte (autorizaţii, taxe, coeficienţi de redistribuire a beneficiilor etc). Deşi sarcina legislatorilor este considerabil complicată de evoluţia rapidă a noii tehnologii, a instrumentelor şi a serviciilor, statele trebuie să se preocupe urgent de definirea unor legii şi de stabilirea limitelor ciber-spaţiului, pentru a evita abuzurile necontrolate. 1 Colesca, Sofia Elena - Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.41.
7 Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni 1.2. Piaţa Internet Intemet-ul nu reprezintă numai o importantă reţea informatică mondială sau cel mai spectaculos mediu de comunicaţie, ci şi un important mediu comercial. 1.2.1. Internet-ul în calitatea sa de producător şi prestator de servicii în cadrul acestei pieţe globale, Internet-ul activează cu un dublu rol, fiind pe de o parte producător de servicii, iar pe de altă parte prestator de servicii. Această dublă calitate va fi pe larg prezentată în rândurile următoare. ♦♦♦ Internet-ul - producător de servicii publice Internet-ul oferă utilizatorilor următoarele categorii de servicii9:
în continuare sunt expuse câteva dintre trăsăturile fiecărui tip de serviciu furnizat de către Internet. ♦ Telnet - Emulatorul de terminal Telnet-ul sau emulatorul de terminal este una dintre cele mai vechi aplicaţii ale Internet-ului. Acest serviciu oferă posibilitatea de a conecta un microcalculator la un calculator îndepărtat ca şi cum ar fi un terminal al acestuia din urmă. Unul dintre cele mai mari avantaje este utilizarea de la distanţă a puterii unei maşini de calcul (de exemplu, pentru efectuarea de calcule ştiinţifice pe un supercalculator), iar dezavantajul este că telnet-ul funcţionează numai în mod text, ceea ce este din ce în ce mai greu de acceptat de către utilizatorii unor interfeţe grafice ca Windows. ♦ Poşta (mesageria) electronică E-mail este prescurtarea de la electronic mail (poştă electronică) şi este unul dintre cele mai răspândite servicii Internet. A apărut iniţial ca un simplu serviciu capabil să mute un mesaj (şir de caractere) de pe un calculator pe altul si să-1 depună într-un director numit căsuţă poştală. Concomitent cu dezvoltarea reţelelor de comunicaţie e-mail-ul a cunoscut şi el o evoluţie spectaculoasă. Pentru a trimite cuiva o scrisoare electronică (e-mail), trebuie cunoscută în primul rând adresa de e-mail, care este de forma: nume_utilizator@adresa_server_mail. Un mesaj de e-mail este format din două componente: conţinutul (ceea ce se doreşte să se trimită prin e-mail) şi header-ul (generat de programul de mail şi care conţine informaţiile necesare pentru ca e-mail-ul să ajungă la destinaţie). 9 Eder, Bernhard, Kodym Willibald, Lechner,Franz - „ Computer Driving Licence - Internet", Editura BIC ALL, Bucureşti, 2001, pag.19-24.
Yüklə 0,75 Mb. Dostları ilə paylaş:
|