Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)
Yüklə 0,75 Mb.
|
57 Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni (pâraiele Moraru, Cerbu, Coştila) are un debit de abia 0,45 m3/s. Şi aici, nivelul cel mai ridicat al apelor se înregistrează tot primăvara (31,1%), demonstrând aportul important al Bucegilor în alimentarea cu apă. De aici derivă şi caracterul mai constant al debitului. Diferenţa dintre cel mai secetos an (0,27 m3/s) şi cel mai ploios (0,75 m3/s) faţă de debitul mediu (0,45 m3/s) este destul de redusă în comparaţie cu Prahova. Un regim hidrologic asemănător Văii Cerbului înregistrează şi celelalte râuri de munte de pe versantul Bucegilor,Valea Albă, Valea Jepilor, Valea Urlătoarea, Valea Babei, în timp ce apele de pe versantul Gârbovei - Valea Fetei, Zamora - se remarcă prin creşterea mai timpurie primăvara, aceasta ca urmare a expunerii versantului la soare, ceea ce favorizează începerea topirii zăpezilor încă din luna martie. Se poate afirma, în legătură cu reţeaua hidrografică din zona Buşteniului, că este mai densă, cu debit de apă permanent. Ea are o mare importanţă economică şi asigură, totodată, varietatea peisagistică a locurilor. 4.2.2. Condiţii climatice La fel ca celelalte localităţi din culoarul Văii Prahovei, care sub raport climateric este un culoar de dirijare a curenţilor vestici, staţiunea Buşteni beneficiază de o climă influenţată atât de altitudine câr şi de poziţia sa în cadrul Văii Prahovei, dominată de înălţimi muntoase. Slaba intensitate a curenţilor de aer, presiunea atmosferică scăzută, lipsa gerurilor prea aspre iarna şi răcoarea plăcută vara, sunt factori care fac ca localitatea să fie mult mai solicitată de turişti în toate anotimpurile. Climatul intramontan, specific staţiunii, prezintă câteva aspecte cu caracter relativ constant: în luna ianuarie, temperatura înregistrează valori între 4°C şi 5°C (comparativ cu Predealul - 5,1°C şi Sinaia -3,9°C), iar în iulie +15°C (14,5°C la Predeal şi 15,7° C la Sinaia). Dintre lunile anului cea mai rece este ianuarie şi cea caldă este iulie. Pe măsură ce cresc înălţimile, presiunea atmosferică începe să scadă, astfel încât, dacă în oraş, la altitudinea de 850 m - 900 m, presiunea este de 690 mm, în schimb la altitudinea de 2500 m ea înregistrează valori de aproximativ 560 mm. Lipsa unor surse de poluare şi permanenta primenire a aerului, prin schimbul între înălţimi şi culoar, determină existenţa unei atmosfere curate, transparente. Se observă însă, în aceasta privinţă, că la înălţimi mai mari, toamna este mai cald faţă de oraş decât primăvara. în cadrul staţiunii, radiaţia solară se manifestă cu intensitate, atât vara cât şi iama, durata medie anuală fiind înjur de 1700 ore. Noaptea, în schimb, din cauza absenţei radiaţiilor solare şi a unei inversiuni termice, în staţiune şi împrejurimi se înregistrează o considerabilă scădere de temperatura. în ce priveşte vântul, direcţia lui dominantă coincide cu axa N-S a culoarului prahovean şi are o frecventă preponderenţă din partea nordică. în localitate intensitatea vântului este moderată în vreme ce, pe munţii din jurul ei, în Bucegi şi Gârbova, vântul bate destul de puternic aproape tot timpul anului. La Omu, de pildă, situaţia de calm cauzată de absenţa vânturilor reprezintă mai puţin de 5% anual, î n s chimb ce la Buşteni şi împrejurimi, datorită adăpostului pe care îl creează cadrul montan, rafalele de vânt sunt rare, circa 20% calm, iar numărul zilelor cu viteze medii, de peste 15 m/s sunt înjur de 3, faţă de 10 la Vârful Omu şi 14 la Predeal. Vara zilele sunt însorite parţial sau total, existând chiar perioade mai lungi sau mai scurte, când pe albastrul cerului nu apare nici o pată de nori şi aceasta mai ales toamna (septembrie - octombrie). Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 800 mm, iar numărul zilelor cu solul acoperit de zăpadă este în medie de 83 faţă de 77 la Sinaia şi 207 la Omu. Pe 58 Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni a Se observă astfel că, din punct de vedere climateric, există condiţii propice, în unele cazuri mult mai bune faţă de staţiunile Sinaia şi Predeal, din apropiere, pentru practicarea turismului în această staţiune. Apar astfel două sezoane: sezonul rece, în care sunt condiţii excepţionale pentru practicarea schiului şi săniuşului şi sezonul cald, în care se întâlnesc condiţiile climaterice necesare efectuării de drumeţii montane.
Poziţia geografică a oraşului Buşteni în culoarul Prahovei, în plină zonă montană, îi conferă un cadru vegetal bogat în păduri de foioase ca: fagul, arinul, salcia, mesteacănul, paltinul şi mai rar, stejarul şi ulmul. Pădurea este prezentă chiar şi la marginea oraşului, pe ambele maluri ale Prahovei, cel mai răspândit arbore fiind fagul. Pe măsură ce altitudinea creşte, locul fagului este luat de conifere, cum sunt: molidul, pinul şi bradul. Fagul se asociază de obicei cu paltinul, mesteacănul, arinul şi arţarul. în pădurile de fag există mulţi arbuşti şi plante erbacee a căror creştere este favorizată de faptul că lumina soarelui poate pătrunde printre arbori, până la sol. Spre deosebire de acestea, locurile acoperite de păduri de conifere sunt întunecate, iar la sol se găsesc doar ferigi, ciuperci şi muşchi. Aspectul pădurilor din preajma Buşteniului are anumite nuanţe în funcţie de anotimp. Primăvara şi vara predomină verdele intens, toamna culoarea ruginie şi verdele închis al coniferelor, în timp ce iarna munţii sunt acoperiţi de zăpadă de un alb aproape imaculat. Dintre plantele ce populează această zonă sunt ciuboţica cucului, brânduşe, feriga, ghioceii, fragii, murii, afinii, etc. Pe crestele cu sol umed întâlnim şi unele plante hidrofile ca: izmă, coada calului, pipirigul, măcrişul, trifoiul în pădurile dimprejurul staţiunii cresc bureţi negri, iar glubele pot fi culese până toamna târziu. Există în această zonă specii ale vegetaţiei ocrotite de lege: bradul alb (aflat în rezervaţia Valea Urlătorii), tisa, zambrul, papucul doamnei, iedera albă, secară de munte, stânjenelul dacic, floarea de colţ, ghiutura galbenă, unele specii de garofiţe, etc. Munţii din preajma Buşteniului au fost populaţi din vremurile de demult cu animale mari, care hălăduiau în voie prin codrii şi deseori pe platoul Bucegilor. Datorită vânării lor intensive şi circulaţiei masive din munţi, numărul animalelor mari a scăzut considerabil. Astăzi se mai pot întâlni: urşi, lupi, cerbi şi mistreţi. Alături de acestea trăiesc şi animale mai mici: căprioara, capra neagră, rasul, vulpea, veveriţa, iepurele. Păsările găsesc aici un climat prielnic pentru vieţuire. Poate fi semnalată prezenţa intensă a piţigoilor, vrăbiilor, mierlelor, ciocănitorilor, gaiţelor, coţofanelor, bufniţelor, uliilor, cocoşilor de munte, privighetorilor, pupezelor, cucilor. Rar pot fi întâlniţi şi corbii. Solul umbros al pădurilor favorizează existenţa unor reptile ca broasca brună, vipera comună, şopârla de munte, salamandra, melcii. în poienile din zonă se pot întâlni diferite gastropode, insecte şi diferite specii de fluturi. Deosebit de interesantă, zona „Abruptul Bucegilor" este o rezervaţie naturală complexă ce are extinderea cea mai mare (3748 ha) şi a fost instituită pentru protecţia peisajului abrupţilor exterioare ale Masivului Bucegi. Se extinde între Sinaia şi Pasul Strunga cuprinzând abruptul prahovean, abruptul nordic şi abruptul nord-vestic cu denivelări cuprinse între 800 m şi 1200 m. Pe versantul sudic al Muntelui Caraiman este delimitată rezervaţia ştiinţifică, în apropierea cabanei Omu este împrejmuită rezervaţia botanică Vârful Omu, în care sunt 59
Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni  puse sub ocrotire specii vegetale caracteristice etajului alpin. în sectorul nordic al Abruptului Bucegilor se află rezervaţia complexă Bucşoiu - Valea Mălăieşti unde este ocrotit peisajul alpin cu creste impresionante, vai glaciare şi abrupturi presărate cu grohotişuri provenite din dezagregarea conglomeratelor. în nord-vestul Abruptului Bucegilor se întâlneşte rezervaţia complexă Valea Gaura corespunzătoare sectorului glaciar al văii respective.
în lungul Văii Ialomiţei se pot întâlni rezervaţiile naturale: rezervaţia naturală complexă Peştera Ialomiţei care include pădurea Cocora, peştera Ialomiţei, cheile Urşilor, cheile Peşterii şi Valea Horoabei; rezervaţia naturală complexă Cheile Tătarului care cuprinde un sector de chei ale Ialomiţei şi ocroteşte numeroase şi variate forme de relief carstic: lapiezuri, peşteri, turnuri, etc; rezervaţia naturală complexă muntele şi cheile Zănoagei prin care este ocrotită o „insulă" de arbori şi plante termofile; rezervaţia naturală Cheile Orsei care sunt considerate cele mai strânse şi mai sălbatice chei de pe Valea Ialomiţei. în Bucegi se găsesc şi unele rezervaţii geologice şi geomorfologice:
Prin constituirea acestor rezervaţii naturale se doreşte conservarea unor formaţiuni vegetale şi de natură geologică şi peisagistică, rare sau poate chiar unice. Aceste rezervaţii pot constitui însă şi numeroase şi puternice puncte de atracţie turistică. 4.3. Potenţialul turistic economic al staţiunii Buşteni Staţiunea Buşteni are un potenţial turistic economic ridicat, fapt ce se poate desprinde din analiza unor factori, cum ar fi: spaţii de cazare suficiente, posibilităţi de agrement variate sau diverse puncte de atracţie turistică. Aceşti factori fac din staţiunea buşteni o destinaţie preferată de multe persoane pentru a-şi petrece vacanţele. 4.3.1. Baza materială staţiunii Buşteni Staţiunea Buşteni dispune în prezent de un număr de aproximativ 2895 locuri destinate cazării turiştilor, la care se pot adăuga aproximativ 270 locuri în gospodării particulare, deci în total de aproximativ 3165 locuri de cazare pentru turişti. Acest număr reprezintă 30% din capacitatea totală de primire a judeţului Prahova. Capacitatea de cazare a staţiunii Buşteni pe tipuri de unităţi de cazare este următoarea:
Sursa; Dispeceratul de cazare din Buşteni 60
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni Astfel hotelurile ocupă 16% din totalul capacităţilor de cazare din Buşteni, vilele ocupă 18%, cabanele 15%, căsuţele 2%, taberele de elevi şi sportivi 41%, iar gospodăriile particulare 9% . Grafic situaţia se prezintă astfel: Fig.l - Capacitatea de cazare a staţiunii Buşteni în anul 2003 
1290
 Se observă că majoritatea spaţiilor de cazare sunt destinate pentru recreerea tinerilor şi pentru sportivi. De asemenea, o pondere importantă în totalul capacităţilor de cazare din Buşteni o deţin hotelurile cu 16% şi vilele cu 18%, fapt datorat supremaţiei actuale a turismului de odihnă şi, de ce nu, de tratament din această zonă.
S-a observat însă, mai înainte, că există rezerve importante (41%) în ceea ce priveşte locurile de cazare pentru extinderea formelor de turism practicate aici şi la alte forme, cum ar fi turismul sportiv, de exemplu. Acestor rezerve li se pot adăuga şi locurile de cazare din gospodăriile particulare care în momentul de faţă au o pondere de 9% , dar sunt într-o continuă creştere. Unităţile de cazare din staţiunea Buşteni pe tipuri, clasificare, număr de spaţii de cazare, număr de locuri de cazare şi denumire sunt concentrate în următorul tabel: Tabelul nr. 4.2. - Unităţile de cazare existente în staţiunea Buşteni în anul 2003
Yüklə 0,75 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
notimpuri zilele cu solul acoperit de zăpadă pot fi repartizate, în ansamblu, astfel: 6,1 toamna, 60,5 iarna, 17,1 primăvara. Precipitaţiile sub formă de ploaie cad mai abundent primăvara şi la începutul toamnei.