Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

46

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

3.2.2. Factori de influenţă ai dezvoltării turismului

Ca orice activitate economică, turismul cunoaşte fluctuaţii în desfăşurarea sa. Aceste fluctuaţii sunt datorate unor factori ce participă în proporţie diferită la evoluţia fenomenului turistic.

Multitudinea factorilor care influenţează dezvoltarea turismului a impus necesitatea grupării lor în funcţie de anumite criterii, în scopuri practice şi teoretice. Clasificarea acestor factori se face după următoarele criterii⁸⁰:

♦♦♦ După importanţa factorilor în determinarea fenomenului turistic, aici incluzându-se:

^ factori primari - oferta turistică, veniturile populaţiei, timpul liber, mişcarea populaţiei;

^ factori secundari - cooperarea internaţională, facilităţile de vizită, măsurile organizatorice, serviciile complementare etc.

♦ După natura factorilor, aceştia se clasifică în:

• 
  factori economici - veniturile populaţiei, oferta turistică, preţurile şi
  tarifele practicate;
  
• 
  factori demografici - numărul populaţiei, durata medie de viaţă, structura
  pe grupe de vârstă şi pe categorii sociale;
  

• 
  factori sociali - urbanizarea, timpul liber remunerat;
  

• 
  factori psihologici - dorinţa de cunoaştere, caracterul individual,
  temperamentul;
  

• 
  factori educativi - nivelul de instruire şi de cultură;
  
• 
  factori tehnici - nivelul tehnologiilor existente, infrastructură, dotări;
  

• 
  factori politici - regimul vizelor, formalităţi la frontieră, situaţia politică a
  ţării emiţătoare in relaţiile internaţionale etc.
  

♦ După durata în timp a acţiunii factorilor sunt:

• 
  factori de influenţă permanentă - puterea de cumpărare a populaţiei,
  creştere duratei timpului liber, situaţia politică etc;
  
• 
  factori conjuncturali - crize economice şi politice, catastrofe naturale,
  accidente etc.
  

♦ După natura intervenţiei, factorii se delimitează în:

• 
  factori exogeni (externi) - sporul populaţiei, care determină creşterea
  numărului de potenţiali turişti, creşterea veniturilor, modernizarea mijloacelor de
  transport etc;
  
• 
  factori endogeni (interni) - lansarea de noi produse turistice,
  diversificarea gamei de servicii oferite, calificarea personalului din turism etc.
  

♦ După profilul de marketing se disting următoarele categorii de factori:

> factori ai cererii turistice - veniturile populaţiei, urbanizarea timpul liber,

numărul populaţiei etc;

¹ Minciu, Rodica - „Economia turismului", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 37-46.

47

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

> factori ai ofertei turistice - diversitatea ofertei turistice, calitatea serviciilor turistice, preţuri şi tarife, nivelul de pregătire a forţei de muncă din turism etc.

Această clasificare nu este strictă, unii autori de specialitate mai adaugă şi factorii naturali, pe cei de atracţie, factorii legaţi de calitatea serviciilor, factorii promoţionali etc.

Intre aceşti factori enumeraţi în rândurile de mai sus, există o serie reprezentativă care, au o influenţă majoră în dezvoltarea activităţii de turism. Aceştia sunt:⁸¹

♦ Veniturile populaţiei - conform tuturor specialiştilor în domeniu, pentru a exista
cerere turistică şi pentru ca aceasta să se manifeste trebuie ca populaţia să beneficieze de
venituri care să le permită să desfăşoare activitate de turism.

Veniturile populaţiei exprimă nivelul de dezvoltare economică şi socială a unei ţări şi implicit posibilităţile pentru practicarea turismului. Creşterea veniturilor populaţiei duce la acoperirea nevoilor primare mult mai uşor (valoarea rămasă după acoperirea acestor nevoi este utilizată în satisfacerea unui anumit grad de confort, abia după aceea se alocă sume pentru activităţile legate de timpul liber), astfel cu cât suma rămasă disponibilă după satisfacerea nevoilor vitale este mai mare, cu atât creşte posibilitatea ca această sumă să fie cheltuită pentru practicarea de turism.

♦ Preţurile şi tarifele reprezintă al doilea factor important in dezvoltarea
turismului. Acest factor nu se referă strict la achiziţionarea produsului turistic. Aici
trebuie avut în vedere faptul că mai apar o serie de alte cheltuieli suplimentare, cum ar
fi: cheltuielile de transport, aşa zişii „bani de buzunar" pe care turistul îi cheltuieşte în
locul unde beneficiază de produsul turistic etc.

Practicarea de preţuri şi tarife ridicate limitează accesul la serviciile turistice, având o influenţă negativă asupra gradului de ocupare şi a încasărilor, în timp ce tarifele scăzute stimulează manifestarea cererii.

• 
  Oferta turistică este reprezentată de resursele turistice naturale şi antropice
  şi de echipamente. Bogăţia de valori naturale, istorice, culturale şi de civilizaţie, precum
  şi gradul de amenajare şi facilităţile create pentru vizitare, au o influenţă mare asupra
  fluxurilor turistice, determinând amploarea şi orientarea lor.
  
• 
  Progresul tehnic are o mare influenţă asupra turismului, mai ales progresul
  tehnic din cadrul transporturilor, acesta având influenţă asupra mobilităţii populaţiei,
  încurajând deplasarea în interes turistic. Pe de altă parte progresul tehnic mai
  influenţează şi alte fenomene cum ar fi urbanizarea, industrializarea, deteriorarea
  mediului etc, care la rândul lor au o influenţă asupra turismului.
  
• 
  Aspectul demografic. Creşterea numărului populaţiei, structura pe vârste, pe
  sexe, pe medii sociale sunt factori care îşi pun amprenta pe activitatea de turism. Astfel
  o grupă importantă este reprezentată de „vârsta a treia", care pentru turism înseamnă o
  importantă rezervă de lărgire a pieţei. Acest lucru se datorează faptului ca persoanele de
  vârsta a treia după o perioadă de muncă destul de lungă îşi doresc să-şi petreacă timpul
  liber relaxându-se şi astfel apare posibilitatea ca ei să devină consumatori turistici.
  
• 
  Factorii psihosociologici. O influenţă semnificativă asupra turismului o au:
  moda, tradiţiile, dorinţa de cunoaştere şi instruire etc.
  
• 
  Politica statului referitoare la activitatea de turism. Sistemul de taxe şi
  impozite, facilităţile acordate investitorilor, formalităţile la frontieră etc. au o mare
  influenţă asupra turismului, mai ales în domeniul investiţiilor şi pentru turismul
  receptor.
  

⁸¹ Minciu, Rodica - „Economia turismului", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 39.

48

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

După cum se observă din cele enumerate mai sus turismul este o activitate care este influenţată de foarte mulţi factori ce se interferează. în general, la aceşti factori se referă cererea turistică. în planul doi, dar nu lipsiţi de importanţă sunt şi factorii ofertei turistice.

Indiferent sub ce aspect se studiază cerere sau ofertă turistică, cercetarea acestora este foarte importantă pentru conceperea produsului turistic, pentru realizarea de prognoze, evaluări ale încasărilor din turism, importanţa turismului în economie etc.

3.3. Dezvoltarea turismului în România

Dezvoltarea turismului în România manifestă o oarecare intensificare în special după anul 2000. într-un articol intitulat „Turismul în România. Letargie si speranţe", profesorul universitar doctor Alecsandru Sobaru făcea referire la situaţia mai puţin fericită în care s-a aflat turismul românesc după 1989, „la lipsa de claritate cu privire la modalităţile adecvate de valorificare a potenţialului turistic, în condiţiile tranziţiei de la statul de dictatură si economia planificată, excesiv centralizată, la statul de drept, cu caracter democratic si economie de piaţă. "⁸² Se vorbea aici despre o anumită stare de letargie, de o „ inerţie şi mediocritate" ce ar fi cuprins toate segmentele de activitate turistică din România şi care nu prevesteau nimic bun pentru viitor.

Astăzi această viziune sumbră asupra turismului românesc s-a mai schimbat, datorită eforturilor ce se fac pentru a schimba imaginea negativă a României, larg răspândită pe principalele pieţe turistice şi pentru a ridica nivelul serviciilor şi produselor oferite turiştilor.

3.3.1. Premise naturale şi social - economice ale dezvoltării turismului în România

Premisele dezvoltării turismului în România sunt multiple.⁸³ în primul rând trebuie avute în vedere configuraţia variată a teritoriului şi istoria multimilenară a poporului român, care conferă României un potenţial turistic de o mare complexitate şi valoare turistică.

Poziţia geografică îi conferă ţării noastre trei componente naturale definitorii în structura peisagistică şi a teritoriului: Munţii Carpaţi, fluviul Dunărea şi Marea Neagră, cu fâşia de litoral.

Funcţia de tranzit turistic este dată de aşezarea sa, România făcând legătura între ţările Europei Centrale, Nordice şi Estice cu cele din sudul continentului şi din Orientul Apropiat şi Mijlociu.

Reţeaua de drumuri europene cu cele 7 artere rutiere şi două coridoare europene (IV şi IX), magistralele feroviare şi fluviul Dunărea (coridorul VII), prin legăturile ce le stabileşte între ţările continentului evidenţiază poziţia geopolitică a României în bazinul Mării Negre.

Cu toată diversitatea reliefului şi a structurii geologice, teritoriul României este unic constituit, printr-o îmbinare armonioasă, proporţională şi simetrică a marilor trepte de relief, care se circumscriu ca un vast amfiteatru în jurul Podişului Transilvaniei (munţi, dealuri subcarpatice şi podişuri, câmpii, litoral marin şi delta fluvială). Acestor mari unităţi de relief le corespund diferite tipuri de roci, nuanţe de climă, specii de floră şi faună, râuri, lacuri, care dau o mare varietate peisagistică şi reprezintă, totodată, importante resurse, care stimulează şi polarizează diferite activităţi turistice.

⁸² Sobaru, A. - „ Turismul în România. Letargie şi speranţe ", articol on-line.

⁸³ Glăvan, Vasile - „ Turismul în România ", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 21-22.

49

Balaban Alexandru

Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

Cadrul natural al României, ca o înmănunchere a acestor elemente fizico-geografice, este o componentă de bază şi relativ constantă a ofertei turistice, care determină direcţiile, mărimea şi structura activităţii de turism pe ansamblul ţării sau la nivel regional şi local.

în ceea ce priveşte dezvoltarea economică şi socială a României, aceasta are implicaţii mari şi asupra activităţii de turism, atât prin crearea unei infrastructuri generale (căi de comunicaţie şi mijloace de transport), dotarea cu utilaje şi construirea bazei tehnico-materiale specifice turismului, diversificarea bunurilor şi serviciilor, cât şi prin realizarea unor obiective economice aparţinând altor ramuri, dar care interesează şi turismul (baraje, lacuri de acumulare, lucrări de artă inginerească, obiective industriale etc), unele dintre ele devenind obiective de mare atracţie turistică.

Progresul tehnico-economic, dezvoltarea ştiinţei, culturii şi învăţământului în românia permit extinderea şi diversificarea relaţiilor sale externe, mărind interesul cetăţenilor străini de a ne vizita ţara.

Nu în ultimul rând trebuie amintit de numeroasele mărturii ale civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, cu o istorie milenară, ce au o mare valoare pentru cultura şi civilizaţia naţională şi universală şi care se constituie în obiective cultural-istorice de mare interes.

în concluzie, România are posibilităţi reale de a dezvolta un turism competitiv pe piaţa internaţională. Natura a înzestrând-o cu multe locuri minunate, ce merită să fie vizitate şi admirate, dar are nevoie de strategii viabile, care să valorifice tot acest potenţial şi să o plaseze în sfera de interes a turiştilor interni şi străini.

3.3.2. Evoluţia turismului în România în ultimii ani

Pentru a vedea care a fost situaţia turismului românesc în ultimii ani s-a apelat la sursele statistice şi la o serie de indicatori importanţi pentru activitatea de turism cum sunt următorii:

• 
  Capacitatea de cazare turistică;
  
• 
  Numărul turiştilor cazaţi;
  
• 
  Numărul înnoptărilor;
  
• 
  Sosirile turiştilor străini în România;
  
• 
  Plecările turiştilor români în străinătate;
  
• 
  Mijloace de transport utilizate;
  
• 
  Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică.
  

Datele statistice pentru indicatorii prezentaţi mai sus, pentru ţara noastră, sunt în perioada 1999-2003.

Situaţia privind capacitatea de cazare turistică se poate desprinde din tabelul 3.1. Tabel nr. 3.1. - Capacitatea de cazare turistică

	1999	2000	2001	2002	2003
Număr unităţi	3049	3127	3250	3121	3136
Locuri existente	287943	287268	282806	280005	277047
In funcţiune (mii locuri - zile)	52027	53164	51275	50197	51882
Din care în sector privat	13064	14507	25121	31132	22856

Sursa: www.mturism.ro/statistica

Din datele prezentate mai sus se observă următoarele:

• Referitor la existenţa locurilor de cazare se observă o scădere treptată în decursul anilor o diminuare de aproximativ 1% anual a locurilor de cazare.

50

Balaban Alexandru

Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

• 
  Capacitatea de cazare în funcţiune cunoaşte fluctuaţii diferite de la an la an astfel
  în anul 2000 aceasta creşte cu 2% şi în 2001 scade faţă de 2000 cu 4%. în anul 2002,
  faţă de 2001, se înregistrează o scădere de 3%, iar în 2003 creşterea este de aproximativ
  3%.
  
• 
  Sectorul privat cunoaşte o ascensiune, în 2002 existând aproape o triplare faţă de
  1999, datorită procesului de privatizare, iar datele pe anul 2003 sunt în scădere,
  prezentarea lor în sursele statistice este făcută pentru agenţii în formă de proprietate
  integral privată.
  

Numărul turiştilor cazaţi în unităţile de cazare turistică se prezintă astfel: Tabelul nr. 3.2. - Numărul turiştilor cazaţi în unităţile de cazare turistică

Anii	1999	2000	2001	2002	2003
Total (mii)	5727	5552	5109	4920	4874
Din care străini	833	810	795	867	914

Sursa: www.mturism.ro/statistica

Din punct de vedere al numărului total de turişti se poate observa o descreştere a acestuia treptat, în medie cu 4,5%, cea mai mare reducere a avut loc în 2001 faţă de 2000 cu 8,4%. Referitor la numărul de turişti străini sosiţi în România acesta în primii trei ani scade după care in anul 2002 înregistrează o creştere de 9% faţă de 2001.

în tabelul 3.3. este prezentată gradul de ocupare a unităţilor de cazare sub aspectul înnoptărilor.

Tabelul nr. 3.3. - Număr înnoptărilor în unităţile de cazare turistică

Anii	1999	2000	2001	2002	2003
Total (mii)	19611	19183	17670	17647	18121
Din care străini	2506	2207	1981	2149	2390

Sursa: www.mturism.ro/statistica

După cum se observă şi din tabelul de mai sus situaţia se îmbunătăţeşte începând cu anul 2001 când numărul înnoptărilor pentru turiştii străini a crescut, iar în 2002 atât numărul total de înnoptări cât şi cel pentru turiştii străini a crescut, acest lucru datorându-se unei promovări mult mai bune la nivel naţional.

Situaţia plecărilor vizitatorilor români în străinătate se prezintă astfel: Tabelul nr. 3.4. - Plecările vizitatorilor români în străinătate

Anii	1999	2000	2001	2002	2003
Total plecări (mii plecări)	6243	6893	6274	6388	6408
Europa	6108	6744	6148	6260	6249
Asia	88	97	82	83	103
Africa	12	13	15	16	20
America	28	31	29	29	36
Ţări nespecificate	7	8	10	8	9