Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)
Fig. 4.4. - Structura spatiilor de cazare în vile în anul 2003
Yüklə 0,75 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Fig. 4.5. - Structura locurilor de cazare din vile în anul 2003
- Tabelul nr. 4.5 - Numărul de camere şi de locuri existente în cabanele din Buşteni în anul 2003
- CABANE NUMĂR CAMERE/NUMĂR LOCURI TOTAL
- Fig. 4.6. - Structura spaţiilor de cazare în cabane în anul 2003
- 4.3.2. Posibilităţi de agrement
- Tabelul 4.6. - Trasee turistice în staţiunea Buşteni
- 4.3.3. Obiective culturale
Fig. 4.4. - Structura spatiilor de cazare în vile în anul 2003 
64
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni Fig. 4.5. - Structura locurilor de cazare din vile în anul 2003 
□ Locuri Vile 3*
Se observă la nivelul capacităţilor de cazare tip vilă ca ponderea cea mai mare o deţin vilele de categoria 1*. Ele reprezintă 65,22% din spaţiile de cazare şi 62,72 % din numărul locurilor de cazare existente în Buşteni. în ceea ce priveşte cabanele, clasificarea acestora în funcţie de gradul de confort, număr de camere şi număr de locuri de cazare, este următoarea: Tabelul nr. 4.5 - Numărul de camere şi de locuri existente în cabanele din Buşteni în anul 2003
Sursa: Comisia Naţională de Statistică - .lud. Prahova Există, deci, în Buşteni 375 locuri de cazare în cabane, dispuse în 99 camere, media fiind de aproximativ 3,78 locuri/cameră, ceea ce se datorează faptului că acestea (cabanele) sunt destinate adăpostirii turiştilor ce practică drumeţii montane, şi nu sunt destinate turismului de odihnă şi tratament ca hotelurile şi vilele în care media este 2,37 şi 2,46 locuri/cameră. Structura spaţiilor şi a locurilor de cazare în cabane pe categorii de confort este prezentată în figurile 4.6 şi 4.7. 65
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni Fig. 4.6. - Structura spaţiilor de cazare în cabane în anul 2003 
Fig. 4.7. - Structura locurilor de cazare în cabane în anul 2003
70 60 50 40 30 20 10 0 în ceea ce priveşte spaţiile de cazare, ponderea cea mai mare o deţin cabanele de categoria 2*, reprezentând 64,64% din totalul spaţiilor de cazare în cabane din Buşteni, iar în privinţa numărului locurilor de cazare situaţia este aceeaşi, cabanele cotate cu 2* având ponderea cea mai mare în totalul locurilor de cazare în cabane din Buşteni, şi anume 62,67%. 66 Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni 4.3.2. Posibilităţi de agrement Potenţialul turistic al Văii Prahovei şi al Platoului Bucegi se poate categorisi în potenţial turistic de vară şi potenţial turistic de iarnă. Zona Buşteni dispune de trasee turistice care, pe diverse rute, au ca punct principal de destinaţie: Caraiman, Mălăieşti, Poiana Izvoarelor şi foarte numeroase trasee alpine. Din staţiunea Buşteni se pot face plimbări uşoare în împrejurimi, spre Cascada Urlătoarea ori pe Plaiul Munticelului, dar se poate ajunge, pe văi abrupte, şi pe platoul Bucegilor. Se poate merge, de asemenea, pe Vârful Zamora. Cu telecabina se poate face un salt până la cabana Babele sau la Peştera. între Buşteni şi Babele, lungimea pe cablu este de 4350 m, iar diferenţa de nivel este de 1235 m, în timp ce între Babele şi Peştera lungimea pe cablu şi diferenţa de nivel sunt mai mici, 2350 m şi respectiv 560 m. în tabelul 4.6. sunt prezentate câteva trasee turistice pentru excursiile în împrejurimi.
  Traseul
Durata(ore) Marcaj      Buşteni (885 m) - Cabana Piatra Arsă (1950 m) prin Valea Urlătorilor
4-4 1/2
 Buşteni (885 m) - Babele (2200 m) - Peştera prin Valea Jepilor
5-5 1/2
 Buşteni (885 m) - Vârful Omu (2507 m) prin Valea Cerbului
5 1/2-6
   Buşteni (885 m) - Vârful Omu (2507 m) prin Poiana Izvoarelor
6-7
I Buşteni (885 m) - Cantonul Jepi (1960 m) - Cabana Piatra Arsă (1950m)
4-4 1/2
Buşteni (885 m) - Cabana Alpin - Pichetul Roşu (1400 m)
3-3 1/2
Peştera (1640 m) - Vârful Omu (2507 m) prin Obârşia Ialomitei
3 -3 1/2
I  Buşteni (885 m) - Poiana Coştilei (1360 m) - Poiana Pichetul
Roşu ( 1400 m) - Cabana Poiana Izvoarelor (1455 m) 5-5 1/2
Buşteni (885 m) - Vf. Zamora (1826 m)
6-7
I Buşteni (885 m) - Vf. Cazacu (1757 m) - Vf. Urechea (1709 m)
7- Buşteni (885 m) - Cascada Urlătoarea (1055 m)
1-11/2
Pichetul Roşu (1400 m) - Cabana Mălăieşti (1720 m)
3-3 1/2
 67
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni
Sursa : Asociaţia de turism Montan Prahova Staţiunea Buşteni şi împrejurimile dispun şi de excelente condiţii pentru practicarea sporturilor de munte. Alpinismul românesc are rădăcini adânci prin aceste pârti. Iniţial s-a practicat alpinismul în Poiana Coştilei, apoi pe lângă traseele mai accesibile, ca Valea Albă şi Valea Morarului, s-au descoperit peste 20 trasee de grad mediu în versantul prahovean al Bucegilor. Cel mai dificil traseu de alpinism este şi astăzi cunoscut sub numele peretele Gălbenelelor. Sporturile de iarnă sunt cuprinse în 3 segmente de altitudine, după cum urmează: > Masivele Caraiman, Coştila, Omu cu altitudini cuprinse între 200 m-2500 m; ^ Zona abruptului propriu zis (Abruptul Prahovean) cu altitudini cuprinse între 1500 m şi 2000 m, care cuprinde zonele împădurite ale văilor Albe, Cerbului şi Morarului; ^ Zona care pleacă de la limita oraşului Buşteni, de la altitudinea de circa 900 m la altitudinea de circa 1500 m şi care cuprinde versantul vestic împădurit cu poienile Kalinderu, Coştilei, partea inferioară a Văii Cerbului şi versantul sudic şi nordic al Dihamului. Pe lângă toate acestea, turiştii aflaţi în zonă mai pot beneficia şi de oferta sportivă ce cuprinde 4 terenuri de tenis, 2 terenuri de baschet, 1 sală de sport, 1 teren de fotbal şi 2 săli de forţă.
Localitatea Buşteni are o tradiţie destul de veche, ea luând naştere la începutul secolului al XEK-lea, pe drumul comercial ce făcea legătura între Muntenia şi Transilvania. Dintre monumentele culturale ce pot fi admirate de către turişti se numără: Muzeul Cezar Petrescu, Monumentul eroilor şi Crucea de pe Caraiman. In continuare sunt prezentate mai pe larg fiecare dintre ele. > Muzeul Cezar Petrescu - este o secţie a Muzeului Judeţean de Istorie şi a luat fiinţă la 17 decembrie 1967, în casa în care scriitorul s-a stabilit în 1937, după ce, până la 45 de ani publicase peste 20 de volume şi depusese o vastă activitate în presă. în această casă a locuit timp de 24 de ani, între 1937 şi 1960, şi a scris cea mai mare parte din vasta sa operă. Interiorul casei păstrează neştirbit vechiul stil: mobilier rustic, scoarţe vechi, ceramică românească, statui şi tablouri, peste 10.000 de volume şi reviste, şi dezvăluie la Cezar Petrescu două trăsături majore: preţuirea pentru arta populară şi o mare pasiune pentru carte. O mare parte din scrierile lui Cezar Petrescu se adresează copiilor: „Fram, ursul polar", „Năluca", „Pif, Paf şi altele. ^ Monumentul eroilor - este situat chiar în faţa gării Buşteni şi reprezintă o frumoasă compoziţie arhitecturală, construită pe o terasă, fiind flancată de două coloane, în mijloc se înalţă statuia realizată în bronz de sculptorul G. Dimitriu-Bârlad, în anul 1928, cunoscută sub numele de „Ultima Grenadă". Aceasta îl redă pe sergentul 68
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni Constantin Muşat care, deşi cu braţul stâng amputat, aruncă o granada spre liniile inamice. Monumentul este inspirat de un fapt real. Soclul statuii este sobru, cu linii ornamentale rectangulare. Pe faţa dinspre gară se citeşte următorul text: „ridicatu-s-a acest monument întru slava şi memoria eroilor din Buşteni, căzuţi în primul război mondial - 1916-1918"; pe cea dinspre şosea sunt consemnate numele eroilor morţi la datorie pe diferite fronturi. > Crucea de pe Caraiman - reprezintă spiritualitatea românească a zonei şi este situată pe Şaua Mare a Caraimanului. Plaiul Caraiman însuşi este un loc deosebit de cunoscut atât de turiştii cât şi de localnicii Buşteniului. Pe Plaiul Caraiman, la altitudinea de 1600 m se poate găsi extraordinarul aer de munte tare şi extrem de curat. Vara poate fi întâlnită răcoarea atât de căutată de locuitorii marilor aglomeraţii urbane. Iarna zăpada pune stăpânire pe tot, dar aerul rămâne acelaşi. Imaginea Bucegilor ce poate fi văzută din Buşteni este unică în toată Valea Prahovei. Nu există alt loc din care Bucegii să ofere ochiului mai mult decât din Buşteni. De aici ei arată tot ceea ce îi face măreţia, sălbăticia, misterul, într-un cuvânt frumuseţea. Situată în Masivul Caraiman, crucea oferă o privelişte unică a sălbăticiei muntelui. Peretele stâncos şi înspăimântător al Caraimanului apare de aici gata sa se prăvălească peste cel ce-1 priveşte. Măreaţa şi arhicunoscută „Cruce a Caraimanului" a fost ridicată întru cinstirea eroilor celui de-al doilea Război Mondial. Aceasta a fost construită la o altitudine de 2291 m între anii 1926 - 1928 de către Căile Ferate Române şi are o înălţime de 48 m. Lăţimea unui braţ este de 14 m, scheletul este făcut din oţel, iar soclul p e c are e ste aşezată este din beton armat. în interiorul ei se află un generator electric ce alimentează aproximativ 80 de becuri de 60 w fiecare. Crucea poate fi admirată chiar şi noaptea (atunci când munţii sunt acoperiţi de nori) oferind o imagine feerică asupra oraşului. în afară de frumuseţea sălbatică a acestor locuri, de aerul curat şi de numeroasele posibilităţi de a petrece timpul liber într-un mod cât mai reconfortant, căldura sufletească şi ospitalitatea oamenilor de aici reprezintă un motiv în plus pentru a alege ca destinaţie turistică staţiunea Buşteni. 69 Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezentei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni BIBLIOGRAFIE
70 Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni
Resurse Web
Powered by 71 Yüklə 0,75 Mb. Dostları ilə paylaş:
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||