Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

8

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

Mesajele sunt organizate în colecţii numite foldere. Mesajele noi apar colecţionate într-un folder numit inbox (căsuţa cu mesaje noi), iar mesajele care nu pot fi trimise imediat sunt depozitate temporare într-un folder outbox.

Avantajele pe care le oferă poşta electronică fată de cea tradiţională sunt evidente. Astfel, timpul necesar unei sesiuni electronice pentru a ajunge de la expeditor la destinatar, chiar dacă aceştia se găsesc la distanţe mari, este de doar câteva minute (în funcţie şi de dimensiunile mesajelor), iar costurile sunt mult mai scăzute.

De asemenea, programele de mesagerie permit crearea şi consultarea mesajelor, dar oferă de obicei şi alte facilităţi: imprimarea şi înregistrarea mesajelor primite, trimiterea aceluiaşi mesaj la mai mulţi destinatari deodată, retransmisia unui mesaj primit, la care s-au mai adăugat comentarii, redirecţionarea unui mesaj, ordonarea mesajelor primite în funcţie de anumite criterii, ca de exemplu numele corespondenţei, posibilitatea de a asocia fişierele la mesajele transmise

Un dezavantaj al poştei electronice este securitatea. Mesajele care circulă în reţea sunt rareori cifrate, astfel încât orice administrator de nod care vehiculează mesaje le poate consulta. Protejarea aplicaţiilor comerciale care trebuie securizate se realizează cu ajutorul unor programe speciale de cifrare a mesajelor electronice.

♦ FTP - Transferul de fişiere (File transfer Protocol)

Protocolul FTP - Transferul de fişiere (File Transfer Protocol) serveşte la conectarea a două maşini în vederea transferării de fişiere între ele. Pentru a transfera un fişier de la un server FTP (remote host), e nevoie de un program numit client FTP.

Desfăşurarea unei conexiuni FTP este următoarea: sesiunea este iniţializată de programul FTP client căruia i se comunică adresa la care trebuie să se conecteze (adresa unui server FTP), iar după stabilirea conexiunii, serverul cere numele utilizatorului (user name, login name) şi parola (password). După identificarea utilizatorului, acesta dispune de un set de comenzi care îi permit să exploreze sistemul de fişiere şi să copieze fişierele dorite.

Situaţiile în care poate fi folosit serviciul FTP sunt diverse: când e nevoie de un program, de documentaţie şi există un host (gazdă) pe Internet (Intranet) care-1 pune la dispoziţie, când se doreşte stocarea datelor pe un alt calculator decât cel propriu, când se doreşte schimbul de date cu un alt utilizator etc.

♦ Reţele de ştiri

Una dintre cele mai populare aplicaţii ale Internet-ului este sistemul de întindere planetară de grupuri de ştiri numit net news (reţea de ştiri).

Un grup de ştiri este un forum universal de discuţii pe teme specifice. Oamenii interesaţi de un anumit subiect pot subscrie la un grup de ştiri. Cei care au subscris la un grup pot folosi un program special, de citire de ştiri (news reader) pentru a citi toate articolele (mesajele) trimise într-un grup de ştiri. De asemenea, oamenii pot să trimită articole unui grup de ştiri. Fiecare articol trimis unui grup de ştiri este transmis automat tuturor celor care aparţin grupului respectiv, oriunde ar fi el în lume.

Numărul grupurilor de ştiri este foarte mare, astfel încât au fost aranjate într-o ierarhie, pentru a putea fi gestionate. Tabelul 1.2.. arată nivelurile din vârful ierarhiilor „oficiale":¹⁰

Tabelul 1.2. — Ierarhia grupurilor de ştiri

NUME	SUBIECTE ACOPERITE
Comp	Calculatoare
Sci	Ştiinţe fizice şi inginereşti

¹⁰ Colesca, Elena Sofia - Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.25.

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

Humanities	Literatura şi Ştiinţe umaniste
News	Discuţii despre USENET
Rec	Activităţi recreative, inclusiv muzică şi sport
Soc	Aspecte sociale
Talk	Dezbateri, pamflete, polemici, argumente
Alt	Arbore alternativ care acoperă orice

Grupurile Comp reprezintă grupurile de ştiri originale. Aceste grupuri sunt frecventate de către oameni de ştiinţa şi de profesionişti din domeniul ştiinţei calculatoarelor. Fiecare din discuţiile tehnice este legată de noţiunile de hardware şi software.

Grupurile Sci şi Humanities sunt populate de oameni de ştiinţă, şcolari ori de cei interesaţi de fizică, chimie, literatură şi altele.

Ierarhia News este folosită pentru discutarea şi gestionarea sistemului de ştiri propriu-zis. Prin ea pot fi ajutaţi administratorii de sistem şi tot aici pot avea discuţii despre crearea unor noi grupuri de ştiri.

Ierarhiile menţionate până acum au un ton profesional, academic şi se deosebesc de ierarhia Rec, care este legată de activităţi recreative şi hobby-uri.

Ierarhia Soc conţine grupuri de ştiri referitoare la politică, religie, genealogie.

Ierarhia Talk se ocupă de subiecte controversate, iar Alt este un arbore conativ care acoperă orice subiect şi care funcţionează după propriile reguli.

Fiecare dintre aceste categorii este împărţită în subcategorii. De exemplu sport este legat de sporturi, rec.sport.basketball este despre baschet şi rec.sport basketball.women despre baschet feminin.

♦ World Wide Web

Web-ul este un context arhitectural pentru accesul la documente, răspândite pe mii de maşini din Internet, între care există legături. în câţiva ani a evoluat o aplicaţie pentru transmiterea de date utile pentru fizica energiilor înalte la o aplicaţie despre care milioane de oameni cred că este Internet-ul. Popularitatea sa se datorează faptului că are o interfaţă grafică plină de culoare, uşor de urmat de către începători şi în acelaşi timp oferă o cantitate imensă de informaţie aproape despre orice subiect posibil.

♦♦♦ Internet-ul - prestator de servicii publice

în calitatea sa de prestator de servicii destinate publicului larg, Internet-ul pune la dispoziţie o multitudine de facilităţi, după cum urmează:¹¹

♦ Servicii gratuite

Majoritatea informaţiilor disponibile p e Internet sunt furnizate în mod gratuit, direct de către organizaţiile care le produc. Astfel, o mare parte a întreprinderilor prezintă informaţii despre produsele şi serviciile pe care le oferă, iar organismele naţionale publică, prin reţea, diverse documente economice şi politice.

De asemenea, universităţile, şcolile, centrele de cercetare oferă o mare cantitate de informaţii (cursuri, documente de cercetare, publică etc). Câteodată, ele sunt publicate pe Internet chiar înaintea documentului imprimat. Internet-ul constituie în prezent un mijloc indispensabil de comunicaţie şi de schimb de informaţii pentru profesori şi cercetători. Toţi universitarii se servesc de instrumente birotice pentru a

¹¹ Colesca, Elena Sofia - Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.28.

10

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

redacta documente (teze, rapoarte, memorii), ceea ce facilitează punerea lor la dispoziţie pe Internet şi favorizează deci, creşterea continuă a masei de informaţii disponibile.

Majoritatea marilor biblioteci sunt şi ele prezente pe Internet (bibliotecile virtuale, care se dezvoltă şi propun versiuni electronice ale multor opere) şi nu trebuie uitat că pretutindeni se nasc noduri WWW, care conţin tot felul de informaţii despre oraşe, regiuni sau ţări.

♦ Servicii comerciale

Există întreprinderi care oferă actualităţi pe Web sau prin reţelele de ştiri. Clarinet de exemplu, publică telegramele agenţiilor de presă (Associated Press şi Reuters) şi articole de sinteză clasate în grupuri tematice (economie, politică, geografie, informatică) pe reţeaua de ştiri.

Alte întreprinderi s-au specializat în distribuirea informaţiilor „pe măsură": astfel, în paginile publicate în WWW de unele firme, informaţiile sunt afişate în funcţie de cererea clientului, care primesc un Jurnal" informatizat la comandă.

Difuzarea informaţiilor financiare, ca de exemplu cursurile burselor de valori sau ale schimburilor valutare, constituie un alt tip de serviciu. Din acest punct de vedere, Internet a devenit un mediu capabil să concureze sau să completeze mijloacele tradiţionale de informare: presa, radioul, televiziunea.

♦ Presa în linie

Mai multe reviste sunt publicate sub formă electronică. PC World şi PC Report, care sunt reviste specializate în informatică, publică o versiune pe hârtie şi o versiune pe Internet. Pe Internet se poate consulta ultimul număr, se pot face cercetări în numere mai vechi, se poate discuta cu autorii etc. Cele mai mari jurnale sunt prezente pe Web.

Bine utilizată, presa on-line poate prezenta o valoare adăugată fată de hârtie, pentru că dăposibilitatea citirii unui articol dintr-un număr apărut în trecut sau de a beneficia de multimedia. De aceea, ea poate fi mai mult decât un înlocuitor al hârtiei.

♦ Baze de date

Numeroase baze de date sunt accesibile prin Internet. Cele mai multe sunt accesibile în mod Telnet (emulaţie de terminal), dar cele mai avansate pun la dispoziţie date multimedia în noduri WWW.

♦ Teleservicii destinate vânzării de produse sau servicii prin reţea
Datorită posibilităţilor multimedia ale Web-ului, interesul pentru telecomerţ

creşte. Una dintre primele întreprinderi care a utilizat Web-ul pentru a înregistra comenzi a fost firma Pizza Hut, căreia i se pot adresa comenzi de pizza prin Internet.

Faţă de telefon, Internet-ul are avantajul de a putea transmite imagini de foarte bună calitate, ceea ce permite difuzarea de fotografii ale produsului.

Astăzi există numeroase sisteme comerciale prin corespondenţă astfel încât se poate găsi orice prin Internet: flori, cărţi, programe, automobile, călătorii.

Toate aceste aspecte fac din Internet un concurent puternic pentru reţelele de telecomerţ care acţionează prin televiziune cablată, având ca principal avantaj superioritatea în interacţiunea cu clientul.

♦ Cultură şi turism

Posibilităţile multimedia ale WWW sunt de asemenea utilizate în domeniile culturii şi ale turismului. Există pe Web muzee virtuale, dintre care unele sunt legate de muzee reale, care prezintă o parte din colecţii, expoziţii temporare informaţii practice (orare, planuri de acces, tarife) etc. Altele sunt adevărate muzee virtuale, cu expoziţii fără corespondenţă concretă.

Prin turism virtual înţelegem posibilitatea de a vizita la distantă obiective turistice. Se poate utiliza această tehnică pentru a pregăti o călătorie, pentru a alege destinaţiile, locurile de vizitat, hotelurile sau restaurantele. în acest caz, Web-ul poate fi

11

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

asimilat unui ghid universal de călătorii, în care informaţia provine de cele mai multe ori direct de la sursă.

♦ învăţământ şi cercetare

Internet-ul provine din mediul universitar şi este deci prin natura sa adaptat nevoilor de partajare a informaţiilor. în majoritatea sa, este utilizat de corpul profesoral, deşi studenţii au şi ei acces la reţea. Deja, la noi în ţara, şcoli, licee şi universităţi sunt conectate la reţea.

Profesorii şi cercetătorii folosesc Internet-ul pentru a comunica cu uşurinţă experienţa lor, lucrările, rezultate ale experienţelor, resursele pedagogice (planşe, cursuri, planuri de curs etc).

Din ce în ce mai mult, Web-ul este utilizat ca suport al învăţământului asistat de calculator, deoarece permite difuzarea informaţiilor multimedia şi interacţiunea cu elevul. Formularele pot cuprinde întrebări cu selecţie multiplă asistate de calculator. Au loc, de asemenea, numeroase experienţe de tele-învăţare prin Internet.

Pe de altă parte, Internet-ul constituie şi o sursă inepuizabilă de informaţii pentru profesori şi elevi. în lumea cercetătorilor, reţeaua a devenit un instrument indispensabil şi cercetătorii care nu dispun de acces la Internet sunt, într-o oarecare măsură, excluşi din cercurile ştiinţifice internaţionale.

♦ Divertisment

Prin Internet se poate participa la numeroase activităţi cu caracter distractiv. Turismul, care deja a fost citat în paragrafele anterioare, este o activitate din această categorie.

Transferul de fişiere FTP permite încărcarea de jocuri care se găsesc in mod freeware sau shareware pe Internet. Unele întreprinderi difuzează chiar versiuni restrânse ale programelor de jocuri pe care le comercializează.

Au apărut şi divertismente pentru adulţi. Cazinourile virtuale propun prin reţea participarea virtuală (dar pe bani adevăraţi) la jocuri de poker şi ruletă. Majoritatea acestor noduri îşi au baza în ţări unde legislaţia este mai puţin strictă, ca de exemplu în Insulele Bahamas, ceea ce pune probleme legale şi fiscale.

Există, de asemenea, servicii matrimoniale sau pentru organizarea de întâlniri. Cenzura este foarte sensibilă la alte servicii. Este adevărat că multă vreme a domnit o libertate absolută, dar azi lucrurile par să se organizeze în mod natural şi accesul la nodurile pentru adulţi sunt protejate de abonamente care garantează că utilizatorul este major.

Şcolile şi părinţii pot interzice accesul la anumite noduri folosind programe speciale.

1.2.2. „Actorii" Internet

Piaţa Internet este mondială. Pe ea se luptă numeroase întreprinderi, dintre care numai o parte sunt specializate în informatică. în tabelul 1.3. sunt prezentaţi actorii cei mai cunoscuţi.

Tabelul 1.3. - Actorii Internet

Actorii Internet	Tipuri de întreprinderi şi exemple
Consumatorii de servicii	Utilizatorii de Internet
Consultanţă, învăţământ	Şcoli, universităţi, întreprinderi de învăţământ profesional, media, presă specializată
Furnizorii de servicii	Furnizorii de informaţii on-line (agenţii de presă, editori, biblioteci);

12

Balaban Alexandru

Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

	Furnizori de produse şi servicii on-line (media, industria jocurilor, publicitate, baze de date diverse); întreprinderi care au integrat Internet-ul în strategia lor comercială (vânzare prin corespondenţă, bănci, organisme guvernamentale şi universitare, întreprinderi comerciale).
Aplicaţii şi programe Internet	Producători de programe server şi client (Netscape, Wollongong, IBM, Novell etc); Firme care realizează sisteme (design, construcţia servelor WWW, interfaţarea cu sistemele internaţionale ale întreprinderilor).
Sisteme (programe, maşini şi echipamente)	Constructorii de calculatoare şi echipamente (IBM, Compaq, Aplle,Sun etc).
Internet	Furnizorii de acces la Internet; Operatorii de telecomunicaţii; Operatorii de reţele concurente, recordate la Internet (Compuserve).
Transportorii de date	Operatorii de telecomunicaţii publici şi privaţi; Cablo-operatorii.

Sursa: adaptare după Colesca Sofia Elena— „Internet în administraţia publică"

Este bine de menţionat că unele întreprinderi sunt prezente în mai multe domenii. Astfel, firma IBM este în acelaşi timp furnizor de acces, fabricant de echipamente (calculatoare, rutere etc), producător de programe (sisteme de operare, aplicaţii, protocoale TCP/IP etc.) şi furnizor de servicii pe Internet (serverele WWW ale firmei).

în continuare sunt prezentate mai pe larg fiecare dintre cele şase categorii de „actori" pe piaţa Internet¹².

• Transportorii de date

Datele sunt transportate de întreprinderi care închiriază sau vând linii de comunicaţie destinate traficului Internet. Operatorii de telecomunicaţii sunt cele mai importante dintre ele, mai ales din cauza monopolurilor care există în numeroase state. Acolo unde monopolul telecomunicaţiilor a fost desfiinţat au apărut operatori privaţi.

Ar putea fi interesaţi, de asemenea, operatorii pe cablu prezenţi pe piaţa televiziunii prin cablu. Deocamdată, reţelele de televiziune prin cablu transportă emisiuni de televiziune, dar în viitor ar putea vehicula servicii comerciale numerice (telecomerţ, video la comandă etc). Aceste întreprinderi par în prezent mai interesate de televiziunea digitală decât de Internet, ceea ce va da poate operatorilor de telecomunicaţii răgazul necesar acaparării pieţei transportului de date. în acest fel, acestea vor ocupa o poziţie dominantă în cadrul magistralelor informaţionale ale viitorului.

• Operatorii Internet

Iniţial, Internet-ul era constituit din câţiva operatori importanţi care asigurau funcţionarea reţelelor universitare. Aceşti operatori există în continuare şi ocupă poziţii solide pe piaţă. Unii dintre ei s-au deschis activităţilor comerciale, alţii au rămas fideli vocaţiei iniţiale.

¹² Colesca, Sofia Elena - Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 32-35.

13

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

Din cauza dezvoltării conexiunilor cu caracter comercial, s-a născut un mare număr de mici furnizori de acces.

întreprinderile prezente pe piaţa reţelelor de comunicaţie naţionale sau internaţionale propun aproape toate servicii de acces la Internet mai mult sau mai puţin complete.

• Fabricanţii de echipamente şi producătorii de echipamente

Marile companii de informatică sunt interesate de Internet din mai multe puncte de vedere, în special în calitate de fabricanţi ai echipamentelor şi programelor necesare utilizării serviciilor propuse pe reţea.

Producătorii de sisteme de operare sunt, de asemenea, interesaţi de integrarea protocoalelor TCP/IP în programele lor, căci aceasta le oferă un avantaj important în concurenţă.

• Furnizorii de aplicaţii Internet

Internet-ul nu înseamnă mare lucru fără aplicaţiile create pentru el. în domeniul programelor WWW, firma Netscape a reuşit să se impună ocupând o cotă mare din piaţă şi un mare număr de servere.

Concurenţa programelor freeware sau shareware este puternică, dar este puţin probabil că pe termen lung, programatorii acestora vor ţine piept firmelor comerciale.

In cadrul furnizorilor de aplicaţii Internet sunt incluse firmele specializate în realizarea de servere pentru companiile care oferă servicii pe Internet.

• Furnizorii de teleservicii

Unele companii trăiesc din exploatarea serviciilor oferite pe reţea. Astfel, InfoSeek (http:/www.infoseek.com*) propune un serviciu de căutare de informaţii de baze de date care conţin articole din mai mult de 50 de publicaţii.

Alte firme se folosesc de Internet ca de un mijloc pentru a propune clienţilor lor noi servicii. Este, de exemplu, cazul magazinelor de telecomerţ pe Internet (shopping mails) ca şi al celor care propun servicii îmbunătăţite datorită reţelei. Astfel, Federal Express şi United Parcel Service propun un serviciu de mărire al pachetelor în timp real pe Web.

Mai trebuie incluse în această categorie universităţile, şcolile, centrele de cercetări care se folosesc de Internet pentru a difuza informaţii despre instituţii, cursuri sau cercetările pe care le efectuează (publicaţii, competenţe, specialităţi).

• Consumatorii

Piaţa potenţială pe care o reprezintă cele 45 milioane de utilizatori ai Internet-ului este enormă. Consumatorii de servicii pot fi persoane particulare sau întreprinderi.

Profilul utilizatorului de Internet

Conform unui studiu de monitorizare a WWW condus de Forumul Internaţional pentru management, utilizatorul „ tipic" al Internet-ului arăta astfel:

• 
  Este bărbat;
  
• 
  Are 31 ani;
  
• 
  Câştigă cea. 65.000 USD pe an;
  

y Are o slujbă profesională sau tehnică.

Forumul a obţinut, de asemenea, următoarele informaţii privind utilizatorul Internet-ului: y Petrece aproximativ 18 ore pe lună pe Internet; >■ Doreşte o navigare mai uşoară şi informaţii mai consistente şi mai utile;

> Este interesat de securitatea navigării şi confidenţialitate.

Sursa: httn://iah!iforum. virtualave. net/articole/mediu, htm

Sursa: http://jobsforum. virtualave. net/articole/mediu, htm

http:Av>vw. infoseek. corn

14

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni