O lume nouă- viaţa lui Cristofor Columb

O lume nouă- viaţa lui Cristofor Columb
Aşa descrie Cristofor Columb în jurnalul să cel dintâi contact cu America, mai precis una dintre insulele Arhipelagului Bahamas si pe locuitorii ei.

Columb a fost o personalitate ieşită din comun. S-a născut la Genova, în Italia în 1451 si era de meserie ţesător de lână, iar la 14 ani a navigat prima dată pe mare. Se arăta deosebit de dornic să înveţe şi citea pe nerăsuflate în special cărţi de călătorie prin meleaguri îndepărtate. S-a păstrat până în zilele noastre cartea lui Marco Polo (primul care a ajuns in India si China), cu multe adnotări personale.

In 1478 s-a căsătorit cu o portugheză din nobilime, a locuit în Madeira, Portugalia şi a intreprins cel puţin o călătorie de-a lungul coastelor africane. Dar în vreme ce Portugalia deschidea calea maritimă ocolind Africa, pentru a ajunge în bogata Indie, de unde aduceau multe bogăţii, el şi-a propus să ajungă în China şi India pe calea vestică şi a realizat acest lucru în ciuda tuturor obstacolelor.

In vechime se credea că pamântul este de forma unui disc, dar învăţatii vremii aceleia au renunţat la această idee şi presupuneau că dacă avea forma sferică, atunci se putea ajunge în India si pe drumul spre vest si acesta se presupunea a fi mult mai scurt.

Columb si-a prezentat planul mai întâi regelui Portugaliei, dar acesta l-a respins. Atunci el a apelat la Curtea Spanei, dar şi aici a întâmpinat rezistenţă, pentru ca spaniolii se aflau în război.

Dar în 1492 s-a încheiat acest război, iar regii Spaniei, Ferdinand şi Izabella, au fost de acord cu cererea lui Columb şi i-au oferit tot ce a avut nevoie pentru călătorie. L-au numit în funcţia de amiral, i-au promis să-i dea a 10-a parte din toate câştigurile călătoriei, au scris o scrisoare de recomandare către “marele han menţionat de Marco Polo in cartea lui” şi i-a mai dăruit 3 nave nu foarte mari cu un echipaj de circa 90 de oameni- aceasta fiind cea mai renumită flotă care a pornit vreodată pe mare: Santa Maria, nava-amiral, împreună cu Pinta şi Nina. Le-a încărcat cu provizii şi mărfuri de schimb şi au îndreptat spre vest.

După o escală pe Insulele Canare, flota a început la 6 sept, traversarea Atlanticului. In scurt timp, în largul mării, echipajul a început să fie foarte neliniştit: oamenii se temeau de necunoscut, iar Columb a reusit cu greu să evite izbucnirea unei revolte. Dar, după începutul lunii oct, chiar el a aşteptat cu nerăbdare să vadă pământ. Si după cum acesta calculase, Asia nu putea fi departe. La 7 oct au apărut stoluri de păsări si 4 zile mai târziu oamenii lui au observat o insulita si au strigat “Pamant! Pamant!” In acel moment, Columb a ingenuncheat si a multumit lui Dumnezeu pentru izbanda si toti au inceput sa cante “slava in inaltimi.” Columb a fost primul care a pasit pe pamant. Cand l-a atins, a ingenuncheat din nou si l-a sarutat de 3 ori “pamantul binecuvantat”, aducand multumire lui Dumnezeu pentru marea favoare care i-a facut-o. Cei care erau cu el i-au urmat exemplul si au recunoscut prezenta Providentei care a incununat efortul lor cu succes. Acolo băştinaşii- indienii, după cum credea Columb- umblau goi şi aveau foarte puţin aur. Acestia erau oameni cu obiceiri simple, foarte prietenosi. Ei credeau despre europeni ca corabiile lor sunt monstrii iesiti din ape si ca ei sunt dumnezei care au coborat din cer. Oamenii lui Comumb au luat acea insulă în stăpânirea Spaniei, i-a pus numele San Salvador şi si-a continuat căutarea- zadarnic însă. In schimb a descoperit Cuba, Haiti (mica Spanie), întemeind acolo prima colonie spaniola, numită Navidad.

In martie 1943 s-a întors în Spania cu 2 nave, pt că Santa Maria eşuase. Înainte de a se întoarce în Spania, Columb a răpit 10-25 de indieni, pe care i-a luat cu el. Doar 7/8 dintre ei au ajuns vii în Spania, ei făcând o impresie deosebită la Sevilia.

Desi Columb nu adusese nici aur, nici mirodenii, a fost sărbătorit şi numit mare amiral şi vicerege al “Indiei”, încredinţându-i-se imediat pregătirea unei noi expediţii.

In următoarea sa călătorie, Columb a plecat cu 17 nave şi 1500 de oameni. Pe coloniştii din Navidad nu i-a mai întâlnit- aceştia intraseră în insula Haiti, fiind în cele din urmă omorâţi de băştinaşi. Totusi, Columb a întemeiat la câţiva km distantă colonia Isabella. A descoperit şi alte insule, însă niciun fel de comori.

A urmat o a 3-a călătorie în care a patruns în zona sud americană continentală. Apoi a navigat din nou spre Haiti. Acolo fratele său abandonase colonia Isabella si înteleiase în schimb orasul Santo Domingo. Dar şi aici erau probleme cu coloniştii, cei mai mulţi fiind delincvenţi iertaţi de pedeapsă. Columb a luat măsuri drastice de restabilire a ordinii, dar nu a reuşit. Când zvonul eşecului său a ajuns în Spania, regele a trimis un guvernator, care l-a înlocuit pe Columb, l-a pus în lanţuri şi l-a trimis în Spania.

Cu toate acestea, regii Spaniei i-au încredinţat şi o a 4-a călătorie, dar cu condiţia să nu mai calce pe Haiti. Columb dorea de această dată să pătrundă prin insule şi astfel să ajungă în sfârşit la bogata Indie, aflată, după cum bănuiau ei, chiar în spatele lor. Dar nu au găsit decât America Centrală, Golful Honduras şi Istmul Panama, şi nicio comoară. Columb s-a întors grav bolnav şi foarte dezamăgit, murind 2 ani mai târziu, incredintandu-si sufletul in mainile Lui Dumnezeu, plin de amărăciune, la Valladolid, Spania, convins în continuare că ajunsese în Asia, fără a şti că de fapt descoperise o Lume Nouă, si anume America.

Asa a murit unul dintre cei mai mai exploratori, un om nobil in scopuri, dornic de actiune, inspirat de sentimente religioase adanci si cu un caracter extraordinar. Nu a primit de la tara lui nicio onoare si a murit in saracie.
Columb, prin cele 4 călătorii ale sale a deschis drumul spre exploatarea, explorarea si colonizarea Americii. A fost primul căpitan care a trecut vreoda oceanul Atlantic şi un marinar fără pereche. Descoperirea Americii a transformat rapid Spania în cea mai bogată naţiune europeană. Aur şi argint, mirodenii şi lemn tinctorial, curând şi zahăr şi alte produse de plantaţie erau transportate în flux continuu şi nenumărate plante utile s-au răspândit în întreaga Europă: porumbul, cartofii, rosiile, unele tipuri de fasole, ananasul, arahidele, cacao, avocado, pepenii, vanilia, piperul şi multe altele le datorăm Lumii Noi, descoperită fără să ştie de Cristofor Columb.