Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

Sursa: www. mturism. ro/statistica

Plecările vizitatorilor români în străinătate înregistrează oscilaţii de la an la an, preferinţele românilor fiind în general pentru Europa.

51

Balaban Alexandru

Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

Un important indicator pentru activitatea de turism, în special pentru determinarea circulaţiei turistice şi a preferinţelor turiştilor, este mijlocul de transport folosit pentru sosiri sau plecări. Tabele 3.5. şi 3.6. arată care sunt preferinţele turiştilor români şi străini în ceea ce priveşte mijloacele de transport pentru călătorii.

Tabelul nr.3.5. - Mijloacele de transport utilizate de turiştii români

Plecări turişti români	1999	2000	2001	2002	2003
Total (mii plecări)	6243	6893	6274	6388	6408
Rutier	4664	5308	4999	5018	4998
Feroviar	996	976	654	687	663
Aerian	405	448	489	535	576
Naval	178	161	132	148	171

Sursa: www.mturism.ro/statistica

Tabelul de mai sus ne indică că preferinţele turiştilor români au fost mai mari pentru deplasarea rutieră, fapt care denotă că turistul român practică un turism pe cont propriu.

Tabelul nr.3.6. - Mijloace de transport utilizate de turiştii străini

Sosiri turişti străini	2000	2001	2002	2003
Total (mii sosiri)	5149	4831	5224	5264
Rutier	3850	3529	3930	3808
Feroviar	596	589	586	660
Aerian	533	553	567	655
Naval	170	160	141	141

Sursa: www.mturism.ro/statistica

Se observă acelaşi lucru şi în cazul turiştilor străini sosiţi în România, mijlocul de transport preferat fiind cel automobilistic.

Indicii prezentaţi mai sus sunt reprezentativi pentru activitatea de turism, dar nu pot cuprinde toate aspectele activităţii. Alt indicator specific al activităţii de turism este indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică. Datele pentru acest indice sunt prezentate în tabelul 3.7.

Tabelul nr. 3.7- Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică

Anii	1999	2000	2001	2002	2003
Indice (%)	37.7	36.1	34.5	35.2	34.9

Sursa: www.mturism.ro/statistica

După cum se observă din tabel, indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare înregistrează mai întâi o descreştere până în 2001, iar din 2002 începe să înregistreze o creştere.

Situaţia generală a activităţii de turism se evidenţiază din prezentarea indicilor de mai sus. Astfel se înregistrează o diminuare treptată a activităţii in anii 1999, 2000 şi 2001, după care începând cu anul 2002 se înregistrează o uşoară creştere a indicatorilor turistici.

Aceste creşteri ani înregistrate se datorează în mare parte unei mai bune promovări a turismului românesc la nivel naţional, dar şi datorită investiţiilor din cadrul turismului făcute în ultimii ani.

52

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

Capitolul IV : STAŢIUNEA BUŞTENI - PUNCT DE ATRACŢIE TURISTICĂ A

VĂII PRAHOVEI

Munţii Bucegi şi Valea Prahovei au constituit prima regiune turistică a ţării şi leagănul turismului românesc. Poziţia Bucureştiului în vecinătatea celei mai circulate văi din Carpaţii româneşti şi impresionantul abrupt de peste 1.500 m înălţime, unic în România, explică renumele turistic al Munţilor Bucegi.⁸

4.1. Coordonate generale ale staţiunii Buşteni

Oraşul Buşteni, denumit odinioară „oraşul alpiniştilor", se prezintă astăzi ca o staţiune deosebit de dotată atât din punctul de vedere al condiţiilor de climă şi relief, al posibilităţilor de agrement (variatele formule de excursii ce se pot efectua în munţii din împrejurimi şi numeroasele posibilităţi de practicare a sporturilor de iarnă, etc.) cât şi din punctul de vedere al bazei materiale de odihnă şi tratament, având în vedere cele peste 3000 de locuri de cazare.

4.1.1. Aşezare şi căi de acces

Staţiunea Buşteni este aşezată pe cursul superior al râului Prahova, la o altitudine medie de 850 m - 950 m. Culoarul Văii Prahovei, care străbate staţiunea de la nord spre sud, este mărginit, spre vest, de abruptul adevăratei fortăreţe a Masivului Bucegi, iar spre est de câteva culmi domoale secundare (Sorica, Gârbova, Cumpătu) ale Munţilor Gârbova.

Prezenţa afluenţilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Albă şi Valea Jepilor, a oferit staţiunii posibilitatea de a se extinde tentacular, de-a lungul acestor văi, până sub abruptul Bucegilor. Spre sud, pe dreapta Pahovei, oraşul se extinde cu localitatea Poiana Ţapului, iar pe stânga văii, pe plaiul piciorului Muntelui Zamora, cu cartierul având acelaşi nume. Poziţia matematică a staţiunii Buşteni este dată de următoarele coordonate: latitudine nordică 45 grade şi 25', longitudine estică 25 grade şi 33'.

Staţiunea este amplasată în apropierea unor mari centre urbane ca: Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Târgovişte. Principalele căi rutiere şi feroviare care leagă marile centre urbane de staţiunea Buşteni sunt:

• 
  calea ferată, Bucureşti - Buşteni - Braşov;
  
• 
  drumul naţional nr.l, Bucureşti - Ploieşti - Braşov, de importanţă internaţională
  (E15);
  
• 
  drumul naţional nr. 71, Târgovişte - Sinaia - Buşteni.
  

Distanţa până la Bucureşti pe D.N.l (E15) şi pe calea ferată este de 129 km, până la Braşov pe D.N.l (El5) şi pe calea ferată este de 37 km, iar până la Târgovişte pe D.N.71 este de 64 km.

Limita nordică a localităţii este plasată în preajma kilometrului 133, unde se găseşte tunelul tăiat în pintenul Muchiei Lungi, iar cea sudică în apropierea oraşului Sinaia, la kilometrul 126, în punctul numit Valea Cerbului sau Gura Pădurii.

⁸⁴ Datele prezentate în acest capitol sunt oferite de Comisia Naţională de Statistică, Ministerul Turismului, Dispeceratul de Turism din Buşteni şi Asociaţia de Turism Prahova.

53

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

4.1.2. Zone turistice limitrofe

In partea superioară a judeţului Prahova, dominată de abruptul versanţilor de Est ai Munţilor Bucegi, s-a dezvoltat un şirag de staţiuni climaterice, care constituie una dintre cele mai pitoreşti zone turistice ale României. Una dintre verigile acestui lanţ de staţiuni montane este staţiunea Buştenii. Aceasta se învecinează la nord, cu Azuga şi Predeal, iar la sud cu Sinaia. în continuare vor fi prezentate pe rând fiecare dintre cele trei staţiuni.

Datele prezentate sunt furnizate de către Asociaţia de Turism Montan Prahova.

♦♦♦ Staţiunea Azuga

Azuga, numită până în anul 1881 „întreprahove", este aşezată de-a lungul râului Azuga, afluent pe partea stângă al Prahovei, la limita nordică a judeţului, la o altitudine de 900 m -1000 m. Râul Azuga, cu o lungime a cursului de 19 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 88 Km², îşi duce apele repezi printre Clăbucetele Predealului (1500 m -1600 m) pe partea dreaptă şi munţii Baiului pe partea stângă.

Din punct de vedere istoric, Azuga este atestată ca aşezare la începutul sec. al XEX-lea. Zona, bogată în resurse forestiere, agricole şi materiale de construcţii, asigură încă de la sfârşitul sec. al XlX-lea condiţii de dezvoltare industrială. Astfel în anul 1830 se înfiinţează aici o fabrică de sticlă, urmând ca în anii următori să se mai deschidă încă patru: o fabrică de var hidraulic (în anul 1878), o fabrică de caşcaval (în anul 1880), o fabrică de postav (în anul 1886) şi o fabrică de bere în anul 1899.

Caracterul industrial al oraşului s-a păstrat până astăzi, fără a afecta caracteristica turistică a zonei, localnicii mândrindu-se mai ales cu berea Azuga şi cu şampania ce se face aici încă din 1850.

Pentru a ajunge în această staţiune se poate opta pentru mijloace rutiere pe D.N. 1 (E 15), distanţa dintre Azuga şi Bucureşti fiind de numai 136 Km sau se poate alege varianta unei călătorii cu trenul pe magistrala ferovială Bucureşti - Braşov.

Ajunşi în staţiune turistul poate alege să viziteze obiectivele de atracţie din zonă sau să practice diferite activităţi de agrement. în cazul primei alegeri, Azuga pune la dispoziţie următoarele:

> Complexul de sporturi de iarnă, compus din:

- Pârtia Sorica (2100 m), Pârtia Olimpică (3042 m), Telescaun (1830 m);

- Teleschi (700 m), Schilifturi de 200 m, piste de schi de fond (18 km).

• 
  Păstrăvăria situată la confluenţa pârâului Limbăşel cu râul Azuga;
  
• 
  Cabana de vânătoare Azuga;
  
• 
  Fabrica de bere;
  

y Fabrica de şampanie.

La capitolul agrement, turistul poate alege diferite trasee turistice montane, de la foarte uşoare la foarte dificile, în munţii Bucegi şi în munţii Baiului, trasee de alpinism cu grad de dificultate de la I la VI, schi de fond (pe cea mai lungă pârtie din România -Pârtia Sorica) sau schi randonee. De asemenea oraşul mai este dotat cu 2 terenuri de handbal - volei, 1 teren de fotbal şi 2 terenuri de tenis pe zgură, care pot asigura nevoia de practicare a sporturilor de către turişti.

♦♦♦ Staţiunea Predeal

Lanţul de staţiuni de pe Valea Prahovei se termină cu oraşul staţiune Predeal, situat chiar în lăcaşul unde drumul trece dinspre sud către nord peste Carpaţi, ceea ce îi conferă statutul de cea mai înaltă aşezare din România (1000 m -1159 m).

54

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

Cadrul natural - depresiune bine adăpostită de munţii Bucegi, Baiu, Piatra Mare şi Postăvaru - se dovedeşte a fi foarte benefic pentru oraş. Aici temperatura medie este de 14° C în timpul verii şi - 5° C pe timpul iernii. Furtunile de zăpadă sunt o raritate în aceste locuri, dar stratul de zăpadă poate atinge câţiva metri şi poate dura mai mult de 100 zile, ceea ce este ideal pentru sporturile de iarna. Toate aceste condiţii particulare (bioclimatul, aerul curat, concentraţia mare de ozon) împreună cu facilităţile care se găsesc aici plasează Predealul printre cele mai importante staţiuni din România.

Vorbind despre istoria acestor locuri, urmele existenţei unei aşezări sunt sporadice şi îndepărtate în timp. Puţinele săpături au confirmat la sfârşitul veacului trecut existenţa, în zona Predealului, a unui depozit de bronz datând din neolitic (1200-800 î.H), compus din coliere masive, o sabie frumos meşteşugită şi un topor cu tortiţă. Coincidenţa acestui depozit cu cel descoperit la Sinaia (unde s-au aflat între altele 26 de topoare din bronz) a permis ipoteza că această zonă a Văii Prahovei era populată în neolitic. Absenţa urmelor de arheologie romană presupune că legiunile romane, speriate de Defileul de la Posada, au ocolit zona, preferând Valea Teleajenului şi Pasul de la Tabla Butii, în trecerea lor spre Transilvania

Numele aşezării a stârnit interes pentru mai mulţi experţi, majoritatea rămânând la concluzia că este o numire latină, traducând termenul latin "Pre Deal" prin "mai sus decât dealul", "în faţa dealului" sau "moşie dependentă".

Modernizarea drumului Ploieşti-Predeal în anul 1846 a contribuit la popularea zonei. Intrând în circuitul de interes naţional, Predealul creează la 1870, într-un local situat la răspântia drumului Joiţa, primul oficiu poştal, la numai 16 ani după ce s-au introdus mărcile poştale. Alte momente importante au fost: darea în folosinţă a căii ferate Ploieşti-Predeal, în 1879, construirea staţiei de călători ce va aduce Predealului un mare prestigiu şi apariţia primei maşini cu aburi care a circulat între Sinaia si Predeal ( la 10 iunie 1879).

Până în anul 1864 Predealul a făcut parte din comuna Podul Neagului, care cuprindea toate aşezările de pe valea superioara a Prahovei. De abia în anul 1908 Predealul şi-a dobândit autonomia, primind independenţă administrativă.

Astăzi această zonă se bucură de o deosebită popularitate datorită particularităţilor sale geografice, climatice si estetice. Turiştii pot ajunge foarte uşor aici cu ajutorul trenului ori cu maşina pe Drumul Naţional 1 (D.N.l - El5), staţiunea fiind situată la 142 Km de Bucureşti şi la 25 km de Braşov.

Posibilităţile de petrecere a timpului liber sunt multiple. Pentru sezonul de iarnă un loc distinct în oferta de agrement a staţiunii revine schiului, de aceea pentru a prelungi sezonul de schi cu pană la 50 de zile (în condiţiile unei temperaturi si umidităţi scăzute) din luna decembrie a anului 2002 pârtiile din Predeal au fost dotate cu tunuri de zăpadă. Un alt avantaj rămâne existenţa multiplelor pârtii din localitate:

• 
  Pârtiile din Clăbucet;
  
• 
  Terenurile şi pârtia de schi de pe Cioplea;
  

y Pârtiile de fond si biatlon din Poliştoaca, Trei Brazi, Râşnoava;

> Trambulina de la Cioplea.

De asemenea foarte aproape de oraş se află cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor, Susai, Gârbova, Pârâul Rece în jurul cărora s-au creat nenumărate terenuri pentru schi. în timpul verii, Predealul şi-a creat un potenţial turistic, favorizând vechile trasee turistice, cărora li se adaugă mereu altele.

Toate aceste posibilităţi extinse pentru excursii, schi, cazare, distracţie au plasat staţiunea în reţeaua turistică internaţională fiind din ce în ce mai vizitată atât de turiştii români cât şi de cei străini.

55

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

♦♦♦ Staţiunea Sinaia

Staţiunea Sinaia este aşezată pe Valea superioară a râului Prahova, în plină zonă carpatică, la poalele Munţilor Vârful cu Dor şi Piatra Arsă. Localitatea este dispusă sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor şi se întinde , în partea de nord, până la Gura Pădurii, iar spre sud, până dincolo de Valea Cerbului. Munţii Bucegi sunt situaţi la vestul aşezării şi domină Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. Munţii Gârbova se întind către sud până la Izvorul lui Bogdan. Cele două masive muntoase, Bucegii şi Gârbova, înconjoară localitatea pe o lungime de 9 Km conferindu-i o măreţie şi o frumuseţe aparte.

Istoria localităţii datează din cele mai timpurii perioade, pe teritoriul oraşului găsindu-se urma de cultură datând din epoca bronzului. Dezvoltarea localităţii începe însă, în anul 1695, când spătarul Mihail Cantacuzino a construit aici Mănăstirea Sinaia şi chiliile din jur. în sec. al XlX-lea, evoluţia oraşului se accelerează: între anii 1838-1847 se construieşte drumul dintre Comarnic şi Braşov, iar în perioada 1871-1872 se construiesc primele hoteluri.

Odată cu descoperirea apelor minerale şi a calităţilor lor terapeutice, Sinaia începe să devină în timp şi staţiune balneară, ca bază de tratament pentru diferite afecţiuni: digestive, hepatobiliare, renale, endocrine, cardio-vasculare şi respiratorii. Cu toate acestea primordiala activitate a zonei rămâne turismul, fiind o destinaţie preferată de mulţi turişti iubitori ai muntelui.

în staţiune se poate ajunge uşor, pe magistrala rutieră D.N. 1, ce traversează staţiunea de la nord la sud şi care face joncţiunea cu DN 71, ce vine de la Târgovişte sau cu trenul, pe magistrala ferovială Bucureşti - Braşov.

Sinaia se află la o distanţă de 122 Km de Bucureşti, la 49 Km de Braşov şi la 340 Km de Constanţa. Cei care ajung aici se pot bucura de numeroasele obiective turistice, unice în ţară, pe care le pot vizita. în continuare sunt prezentate câteva dintre acestea:

^ Complexul Peleş - este un ansamblu arhitectural format din castelul Peleş, Pelişorul, Foişorul, Corpul de gardă, Economatul şi a fost construit de Regele Carol I pe malul stâng al pârâului Peleş, într-un loc deosebit de pitoresc. Complexul reprezintă unul dintre cele mai căutate obiective de pe Valea Prahovei.

^ Mănăstirea Sinaia - este un lăcaş cu o istorie pierdută în negura timpului. Chiar şi după 300 de ani de existenţă, monumentul continuă să vegheze oraşul care-i poartă numele şi al cărei simbol spiritual este. Mănăstirea cuprinde mai multe obiective:

• 
  Muzeul mănăstirii Sinaia, care este şi primul muzeu religios din ţară
  luând fiinţă în anul 1895 cu ocazia bicentenarului mănăstirii.
  

• 
  Clopotniţa, construită în anul 1892 şi cântărind 1700 Kg.
  

• 
  Casele memoriale: Casa George Enescu, Casa Nicolae Iorga, Casa Anastasie
  Simu.
  
• 
  Cazinoul Sinaia - a fost construit în 1912 după modelul celui din Monte
  Carlo. în prezent, această bijuterie arhitectonică a devenit unul dintre edificiile cele mai
  solicitate pentru desfăşurarea unor întruniri şi seminarii internaţionale.
  

Referitor la posibilităţile de agrement, turiştii sosiţi în Sinaia nu au cum să se plictisească. Amatorii de excursii se pot delecta cu trasee montane uşoare, trasee turistice, trasee de alpinism, schi randonee. Schiorii cu o pregătire medie au la dispoziţie pârtiile: „Vânturiş", Pârtia „Dorului" şi Pârtia „Fata Dorului", în timp ce schiorii avansaţi au la dispoziţie pârtii dificile: Pârtia „Carp", Pârtia „1500" şi Pârtia „Turistică". Sinaia oferă turiştilor şi numeroase echipamente şi amenajări pentru sporturile de vară: popicărie mecanică, mese de biliard, jocuri mecanice, piscine.

56

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

Privind retrospectiv asupra prezentărilor celor trei staţiuni vecine Buştenilor se poate concluziona că, oricare dintre acestea poate constitui un concurent puternic pe piaţa turistică. în ciuda faptului ca toate sunt staţiuni montane, fiecare dintre aceste staţiuni are frumuseţile ei particulare, care la face atractive pentru turişti.

4.2. Potenţialul turistic natural al staţiunii Buşteni

Aşezată în culoarul Văii Prahovei, la contactul dintre Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali, staţiunea Buşteni dispune de un potenţial turistic natural bogat, având un cadru geografic plin de contraste şi foarte pitoresc.

4.2.1. Relieful şi hidrografia

în est, relieful Munţilor Gârbovei se înfăţişează cu un profil montan domol, din care se desprind perpendicular pe Prahova, o serie de culmi secundare cu spinări lungi şi altitudini de 1400 m - 1600 m. De la Clăbucetul Predealului, în nord, şi până dincolo de Piscul Câinelui, în sud, aceste tentacule montane (Sorica, Zamora, Cumpătu), alcătuiesc o treaptă intermediară odihnitoare între Culmea Gârbovei şi Valea Staţiunii.

în opoziţie cu acest aspect al reliefului, spre vest, abruptul Bucegilor, pe cât de apropiat, pe atât de sălbatic, limitează brusc culoarul Văii Prahovei. Largile culmi montane de la poalele marelui zid, desfăşurate sub forma unor plaiuri înguste - Plaiul Munticelului, Plaiul Valea Seacă, Plaiul Bolovanului, Plaiul Stânei, Plaiul Paltinului (de la N la S) - înscrise într-o treaptă de 1000 m - 1200 m, pun foarte bine în evidenţă pereţii stâncoşi. Coştila (2490 m), Caraimanul (2384 m), Claia Mare (1852 m), Jepii Mari (2071 m), par a domina cu severitate adâncurile marelui culoar prahovean.

Asimetria versanţilor Văii Prahovei este consecinţa directă a contrastului geologic: în est sunt prezente marne calcaroase, pentru ca în vest să apară gresii, conglomerate, cunoscute sub denumirea „conglomerate de Bucegi", de sub care apar uneori uriaşe blocuri de calcar. Duritatea rocilor, asociată prezenţei unor falii, a crestăturilor adânci ale unor văi laterale, bârnelor şi grohotişurilor, dau abruptului Bucegilor un aspect de zvelteţe şi varietate ce contrastează puternic cu monotonia Munţilor Gârbova.

întreaga desfăşurare a vetrei staţiunii Bucegi corespunde malului drept al Prahovei, singura excepţie constituind-o cartierul Zamora, situat pe piciorul muntelui Zamora, în dreptul Poienii Ţapului.

în ceea ce priveşte hidrografia, întreaga reţea de pe teritoriul staţiunii Buşteni este subordonată Râului Prahova, care o străbate pe mai bine de 5 km. Cu toate că izvoarele Prahovei se găsesc numai la câţiva km mai la nord, sub Pasul Predealului, mulţimea de afluenţi montani care o alimentează, determină ca, la Buşteni, debitul râului să ajungă la 2,56 m³/s. Cele mai mari creşteri se observă primăvara, când, datorită topirii zăpezilor şi a căderii ploilor din lunile aprilie şi mai, media este de 5,57 m /s (în aprilie) şi 5,34 m³/s (în mai).Vara, ca urmare a topirii zăpezilor târzii de pe abruptul adăpostit al Bucegilor şi al ploilor repezi, debitul se menţine ridicat (4 m³/s, în iunie şi peste 3 m³/s în iulie şi august). Toamna, în schimb, începând din septembrie, debitul Prahovei scade brusc sub 2 m /s, astfel încât iarna nu depăşeşte 1,50 m³/s. Chiar şi în luna martie, din cauza întârzierii topirii zăpezilor debitul nu depăşeşte decât cu puţin 2 m³/s.

Rolul pe care îl au afluenţii de pe rama Bucegilor în alimentarea Prahovei este dovedit de debitul Văii Cerbului. Deşi este un pârâu de munte, Valea Cerbului, prin puternicul sau bazin de alimentare ce îşi împinge izvoarele până sub vârful Omu