Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)
Yüklə 0,75 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- 1.3.1. Comerţul electronic - alternativă modernă şi eficientă a comerţului clasic
- 1.3.2. Marketingul pe Internet
- 1.3.3. Publicitatea pe Internet
- Tabelul 1.4. - Diferenţele dintre diverse tipuri de comunicare
- Interactivitate Audienţă Lăţimea canalului
- Indicatori de audienţă editorială;
- Indicatori de audienţă publicitară
- Indicatori de eficienţă publicitară (bilanţ de campanie)
- 1.3.4. Modele de afaceri pe Internet
- Magazinul electronic (e-shop)
- Magazinul universal electronic (e-mall)
- Achiziţia publică electronică (e-procurement)
- Licitaţia electronică (e-auction)
- Comunitatea virtuală (virtual community)
- Furnizare de servicii pentru comerţul electronic (e-service providing)
1.3. Internet - mediu de afaceri Nimeni nu poate contesta calitatea Internet-ului ca important mediu comercial şi de afaceri. Astăzi o multitudine de firme utilizează reţeaua pentru publicitate, iar altele consideră că marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firmei şi pentru a atrage clienţi. Firmele furnizează informaţii tehnice si utilizează pagina de Web drept o platformă pentru lansarea noutăţilor firmei. Folosind propriul Website ca pe un magazin, ele oferă produse şi preiau comenzi, uşurându-şi foarte mult activitate şi având un plus de eficienţă.
întreprinderile moderne sunt caracterizate printr-o cerere din ce în ce mai mare, prin existenta unei competiţii la nivel mondial şi prin sporirea permanentă a aşteptărilor clienţilor. Pentru a putea răspunde acestor cerinţe, întreprinderile de pe tot globul sunt în plin proces de transformare organizaţională şi a modului lor de funcţionare. Comerţul electronic este o cale prin care se facilitează şi sprijină aceste schimbări, la scară globală.14 Pentru unele firme, comerţ electronic înseamnă orice tranzacţie financiară care utilizează tehnologia informatică. Pentru altele, noţiunea de comerţ electronic acoperă circuitul complet de vânzări - inclusiv marketingul şi vânzarea propriu-zisă. Mulţi oameni consideră comerţul electronic ca fiind orice tranzacţie comercială condusă electronic pentru cumpărarea unor produse cum ar fi: cărţi, CD-uri, bilete de călătorie şi altele. Dar, comerţul electronic a re, î n s ens 1 arg, u n i mpact m uit m ai p rofund a supra evoluţiei afacerilor şi cuprinde, în fapt, nu numai noile achiziţii comerciale ci şi totalitatea activităţilor care susţin obiectivele de marketing ale unei firme şi care pot include, spre exemplu, publicitate, vânzări, plăţi, activităţi post-vânzare, servicii către clienţi, etc. Comerţul electronic dă posibilitatea firmelor să devină mai eficiente15 şi flexibile în modul intern de funcţionare, să conlucreze mai strâns cu furnizorii şi să devină mai atente faţă de nevoile şi aşteptările clienţilor. Permite companiilor să selecteze cei mai buni furnizori, indiferent de localizarea lor geografică şi să vândă unei pieţe globale. Această evoluţie are un impact major asupra economiei, în ceea ce priveşte crearea de noi întreprinderi, diversificarea celor existente şi, în special, asupra potenţialului pieţei forţei de muncă şi a gradului de ocupare a acesteia în viitor. în general, comerţul electronic are impactul cel mai puternic asupra sectoarelor implicate în transmiterea primară de informaţii (servicii poştale, de comunicaţii, radio şi TV) şi asupra sectoarelor care furnizează informaţiile (finanţe, cultură, agenţii de turism sau oameni de afaceri). Ca urmare, oferta electronică de produse, cum ar fi aplicaţiile soft, serviciile de turism, activităţile recreative şi financiare deţine supremaţia. Cu toate acestea, în etapa actuală se bucură de succes şi oferta de mărfuri adecvate promovării pe Internet, cum ar fi: cărţile, CD-muzica, articole mici care pot fi livrate cu uşurinţă 6. Mărfurile care necesită o informare mai minuţioasă, spre exemplu produsele sofisticate din punct de vedere tehnic, pot fi şi ele promovate pe Internet dacă activităţile de marketing aferente paginii de Internet se adresează audienţei specifice (ţintă). 1  4 Kosiar D. - „Comprendre le commerce electronique", Editura Microsoft Press, Paris, 1997, pag.35-46.
15 Bucur, Cristina - Mihaela, - „ Comerţ electronic ", Editura ASE, Bucureşti 2002, pag.75-79. 16 Balaure, Virgil (coordonator) - Marketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2000, pag. 407. 15 Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni T Comerţul electronic influenţează pozitiv nu numai activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii, dar vine şi în sprijinul clienţilor, oferindu-le nenumărate opţiuni. în acest moment, în România, comerţul electronic se află încă în faza incipientă. Clienţii manifestă temeri în ceea ce priveşte furtul cârdurilor de credit, a confidenţialităţii datelor personale, etc. Din acest motiv soluţiile alese de majoritatea comercianţilor români pe Internet sunt: plata ramburs, la livrare, prin mandat poştal sau cu ordin de plată. De asemenea multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comerţului lor electronic sau întâmpină dificultăţi în integrarea comenzilor şi a informaţiilor culese on-line, în activitatea curentă a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul că numărul clienţilor magazinelor electronice şi a firmelor care adoptă soluţiile comerţului electronic este în creştere. Mulţi furnizori de servicii Internet popularizează sistemul de cumpărare on-line tocmai pentru a induce un plus de încredere şi consideraţie.17 Se presupune că în viitorul apropiat, comerţul electronic va avea un impact puternic asupra competitivităţii firmelor. Acest lucru este susţinut şi de faptul că comerţul electronic nu este restricţionat de frontierele statelor, dar depinde de existenţa sau inexistenţa reţelelor de computere, de existenţa sau inexistenţa infrastructurii bancare care să permită efectuarea plăţilor prin Internet.
Foarte mulţi oameni sunt de acord că Internet-ul constituie un important şi nou canal de distribuţie, care furnizează marketerilor căi puternice şi directe de a interacţiona cu consumatorii. Acest lucru este posibil deoarece Web-ul nu este asemănător cu nici un alt canal de distribuţie care a existat în trecut. Una dintre cele mai importante caracteristici ale Web-ului este reţeaua sa globală. Punând informaţii despre o companie pe Internet, se obţine o expunere neparalelă şi disponibilă instantaneu pentru clienţii din întreaga lume, 24 de ore pe zi şi 365 de zile pe an. Clienţii de oriunde pot accesa materialul promoţional, la o oră care este convenabilă pentru ei, şi astfel compania nu trebuie să se "lupte " pentru a găsi oamenii potriviţi care să se ocupe cu vânzările.18 Mai mult, materialul promoţional poate face uz de facilităţile complete ale Internet-ului, aceasta incluzând fotografii color şi grafice, sunet, animaţie şi chiar video. De asemenea, aceste broşuri multimedia pot fi actualizate rapid, des (atât cât este necesar) ceea ce conferă un potenţial mare de promovare pentru ofertele de ultim moment. Marketingul controlează conţinutul (informaţia care este prezentată), timpul (când este vizualizată), locaţia (unde este vizualizată) ca şi frecvenţa (cat de des este văzută).  17 Efinance - ,J>leci la cumpărături, dar rămâi acasă", nr. 35-36, iulie-august, 2003, pag. 21.
1 R Bender, D. - „Using the Web to market the hospitality, travel and tourism product or service", Editura 18 Bender, D. - „Using the Web to market the hospitality, trave Mc Grow - Hill Book Company, New York, 1997, pag. 33-39. 16
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni C De regulă, o versiune electronică a unei broşuri tipărite cu materiale promoţionale nu este suficientă, iar conţinutul şi forma trebuie adaptată, astfel încât să se poată profita de puterea Internet-ului. De asemenea, trebuie să fie incluse şi „uneltele" de navigare pentru a se evita ca utilizatorii să se piardă în date. Conţinutul unui site de Internet trebuie să fie relevant pentru nevoile vizitatorilor, uşor de folosit şi să includă link-uri logice pentru arii de interes principal. Doar făcându-1 pe utilizator să viziteze site-ul o dată nu este suficient. Conţinutul său trebuie schimbat cu regularitate şi trebuie să fie captivant pentru ca utilizatorii să dorească să se întoarcă pe site iar şi iar. în al doilea rând, spre deosebire de tehnicile de marketing tradiţionale, clientul este cel care vine la companie să solicite informaţia, şi nu invers. Marketer-ul nu este trimis orbeşte sperând că va găsi pe cineva care va fi interesat. Pe Internet clientul este cel care caută în mod activ informaţii. în al treilea rând, promovarea pe Internet nu este afectată de mărime sau capacitate, impuse de costurile sau de spaţiul alocat. Costul creerii de pagini este foarte scăzut, şi de aceea în lumea electronică este posibil să se includă informaţii foarte cuprinzătoare într-un mod foarte ieftin. O pagină de Internet continuă să „muncească" pentru companie până ce aceasta decide să o schimbe. Cu ajutorul paginilor Web, marketer-ul poate crea o broşură multimedia personalizată foarte cuprinzătoare, care este instantaneu disponibilă pentru clienţii din întreaga lume. Aceasta permite utilizatorilor să exploreze produsele şi serviciile pe baza nevoilor şi intereselor individuale, şi nu pe mesajul de vânzare standardizat. Astfel, diferite informaţii pot fi uşor şi economic găzduite. în loc ca un singur mesaj să ajungă la clienţi, mai multe mesaje diferite pot fi trimise la clienţi la un cost marginal mic. Unul d intre b eneficiile merketingului pe Internet este posibilitatea evaluării şi controlului acţiunilor întreprinse, care pot fi determinate relativ repede şi precis. Server-ele pot furniza statistici de folosire care să arate ce pagini sunt accesate de clienţi. în acest fel se poate afla cu exactitate cine se uită pe informaţiile companiei, de unde vin, la ce pagini se uită şi ordinea în care le-au accesat. Spre deosebire de o broşură tipărită, se ştie dacă nimeni nu citeşte pagina despre un anumit subiect. Marketingul pe Internet nu este limitat numai la distribuţia de informaţie, ci are şi potenţial de vânzare directă19. Poate să treacă peste obstacole geografice şi bariere care separau în mod tradiţional vânzătorul de cumpărător, prin asta schimbând modul în care produsele sunt distribuite. De exemplu, într-un scenariu de hotel vizitatorul poate folosi Internet-ul pentru a vedea dacă serviciile oferite sunt compatibile cu interesele sale, pe urmă decide dacă să facă o rezervare, garantând-o cu o carte de credit. Observând multitudinea avantajelor pe care le oferă Internet-ul pentru dezvoltarea unei afaceri, tot mai multe companii se străduiesc sa-şi stabilească prezenţa on-line. Deşi nu toate speră la obţinerea unor rezultate notabile pe timp foarte scurt, totuşi nimeni nu vrea să rişte să fie lăsat în urmă. 1 9 Murphy, J., Forrest, E., Wotring, C and Brymer, R. - „Hotel Management and Marketing on the Internet", Editura The Free Press, New York, 1996, pag. 70-82.
17
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni  1.3.3. Publicitatea pe Internet
Evoluţiile tehnologice au reprezentat întotdeauna un element cheie în desfăşurarea şi evoluţia comunicării. Noile mijloace de comunicare au reprezentat, fiecare la timpul lor, puncte cruciale în dezvoltarea ulterioară a societăţii. Acest ultim deceniu este marcat de noile posibilităţi de comunicare prin intermediul reţelelor interactive de calculatoare. Acestea au permis accesul individual la primirea şi transmiterea unei cantităţi uriaşe de informaţii. Informaţia utilizată în acest proces de comunicare este digitală, poate fi multiplicată, manipulată şi transmisă cu o deosebită uşurinţă.20 Marele avantaj al unei astfel de comunicări îl reprezintă u şurinţa p rin c are s e poate realiza procesul de schimb de informaţii în ambele direcţii. Acest lucru reprezintă un atu faţă de procesul clasic de comunicare în masă, proces prin care informaţia circulă mai greu în ambele direcţii (între emiţător şi receptor). Comunicarea prin intermediul reţelei permite pe de o parte o comunicare de masă, dar prezintă şi unele din avantajele comunicării interpersonale, dintre care cele mai importante sunt posibilitatea obţinerii unui răspuns imediat şi particularizarea (în funcţie de caracteristicile fiecărui individ) unor mesaje transmise de emiţător. în tabelul 1.4. este realizată o comparaţie între diferite tipuri de comunicare. Tabelul 1.4. - Diferenţele dintre diverse tipuri de comunicare
Sursa: Anghel, Laurenţiu - „Elemente de marketing în Internet" Din analiza asemănărilor şi deosebirilor între tipurile de comunicare prezentate se desprinde concluzia că o comunicare realizată prin intermediul reţelelor interactive de calculatoare are particularităţi comune celor două variante, ceea ce determină obţinerea unor avantaje foarte mari de către cei ce folosesc acest tip. Având în vedere avantajele oferite şi rapiditatea de extindere a acestui mod de comunicaţie, dar şi faptul că majoritatea utilizatorilor actuali au un nivel de pregătire profesională peste medie, iar mărimea veniturilor acestor persoane este şi ea superioară mediei populaţiei ţării de provenienţă, se poate concluziona că acest nou mediu reprezintă un teren propice pentru publicitate. Publicitatea în Internet se poate realiza prin pagini de Web (site în limba engleză) care să găzduiască numai astfel de activităţi, prin (intermediul unor inserturi publicitare de mărime, formă şi prezentare variabilă, iar mai nou prin a numita publicitate "interstiţială". Practic, această ultimă formă de publicitate se realizează prin intermediul unor mesaje statice sau dinamice care sunt afişate pe întreg ecranul utilizatorului înainte ca acesta să poată accesa pagina pe care i-a ales-o. Ea reprezintă 2 0 Rohner, Kurt - „ Ober - marketing", Editura AL1, Bucureşti, 2002, pag.149-150.
18
Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni pentru Internet c am c eea c e e ste s potul p ublicitar p entru t eleviziune, c u a vantaj ele ş i dezavantajele ce decurg din această asemănare. Publicitatea în Internet reprezintă la ora actuală o alternativă la care recurg doar puţine firme. Acestea fac parte de regulă dintre cele pentru care Internet-ul reprezintă un mediu nativ de dezvoltare: producători de soft (Microsoft, Netscape, Symantec etc.) sau de hardware (Intel). Dezvoltarea explozivă din ultimii doi ani a determinat însă tot mai multe firme ( şi din alte domenii de activitate) să încerce utilizarea acestui mediu de comunicaţie pentru transmiterea unor mesaje publicitare. în principal interesul este foarte mare în rândul prestatorilor de servicii (bănci, transport de călători, turism, învăţământ etc.) şi al unora dintre marile lanţuri comerciale. Principalii "actori" (suporturi publicitare precum şi clienţii lor cei mai importanţi) ai publicităţii în Internet au fost în ultimii ani, după cum rezultă dint-un studiu realizat de CESP (Centrul de studii şi suporturi publicitare), firmele următoare: Nestcape, Infoseek, Excite, ZN NET, ESPNET (vânzători media) şi Microsoft, Excite, Nestcape, NYNEX, Lycos (cumpărători media).21 După cum se observă, unii dintre participanţi au o dublă ipostază de ofertant de spaţiu publicitar dar şi de cumpărător. Această constatare nu poate decât să confirme faptul că publicitatea în Internet începe să aibă o audienţă şi un impact din ce în ce mai mare. Sumele cheltuite pentru publicitatea prin acest mediu au fost direcţionate în principal pentru promovarea unor produse care pot fi foarte uşor vândute prin intermediul comerţului electronic, în general bunuri şi servicii de larg consum. Astfel, din punct de vedere al profilului site-urilor prezente pe Internet, cele mai numeroase vizează următoarele domenii: meteo, Tv & radio, turism, sport, e -comerţ, shareware, motoare de căutare, mică publicitate, ştiri, divertisment, e-mail, computere, umor, audio, muzică, finanţe, jocuri. Internet-ul a reuşit, în ultima perioadă, o realizare demnă de toată atenţia şi anume concurarea cu succes a televiziunii. Sunt destul de multe persoane care preferă să renunţe la televiziune în favoarea conectării la Internet. Acest fapt îi îndreptăţeşte pe cei ce doresc să utilizeze acest nou mediu comunicaţional să spere că vor obţine rezultate foarte bune atunci când îşi vor transmite mesajele publicitare prin intermediul lui. Problema pe care şi-o pun actualii şi viitorii utilizatori este cum să realizeze o alocare cât mai eficientă a. resurselor. Principiile de bază pentru realizarea unor anunţuri publicitare cât mai eficiente vizează respectarea unor reguli cunoscute de toţi specialiştii din domeniu, şi anume:
Dacă în privinţa modului de realizare şi transmitere a publicităţii prin intermediul diferitelor suporturi din Internet lucrurile şi-au găsit o rezolvare prin apariţia firmelor specializate în proiectarea unor astfel de campanii publicitare, în domeniul măsurării efectelor publicităţii lucrurile sunt abia la început. 2 1 Anghel, L., Nistoreanu, P., Onete, B. - ,JLlemente de marketing în Internet", Editura ASE, Bucureşti, 2000, pag.85.
19 Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni Un prim pas a fost realizat de Centrul de studii şi suporturi publicitare (CESP) prin realizarea unei metodologii de evaluare a impactului publicităţii difuzate în Internet. Acest organism a reuşit să reglementeze modul în care pot fi măsurate efectele publicităţii transmisă în Internet. Indicatorii utilizaţi pentru evaluare pot fi grupaţi în trei mari categorii:22 ♦ Indicatori de audienţă editorială; > Număr de pagini vizitate pe site (de câte ori o pagină este în întregime încărcată şi deci efectiv consultată); > Număr de pagini vizitate pe site în cursul unei sesiuni (de regulă dacă nu se mai consultă nici o noua pagină în 30 de minute se consideră că vizita s-a încheiat). ♦ Indicatori de audienţă publicitară:
♦ Indicatori de eficienţă publicitară (bilanţ de campanie):
în final, trebuie încă odată subliniat potenţialul extrem de ridicat pe care îl are acest mediu comunicaţional pentru realizarea unei publicităţi personalizate pentru fiecare utilizator al WWW. Acest lucru poate fi realizat imediat după prima luare de contact cu un anumit utilizator şi folosind apoi un întreg arsenal de tehnici şi metode de identificare a preferinţelor acestuia. 1.3.4. Modele de afaceri pe Internet Prima decizie ce trebuie luată atunci când se demarează o afacere pe Internet este asupra modelului. Există deja multe astfel de modele. Acestea pot fi clasificate în funcţie de numărul de furnizori şi prestatori de servicii către clienţi, astfel: 1 către 1 (e-shop), mai mulţi către 1 (e-mall), mai mulţi către mai mulţi (e-licitatie). Se constituie astfel, un lanţ de servicii în cadrul căruia fiecare element poate fi dominant. Primul element este furnizorul de produse sau servicii, al doilea este furnizorul de servicii Internet, care poate pune la dispoziţie de la spaţiu pe pagina Web până la posibilitatea integrării într-un e-mall23. Al treilea element al lanţului este clientul, având o anumită formare profesională, interese proprii şi preferinţe. Acest client poate fi un consumator, o altă firmă, administraţia publică sau un angajat, în contextul tranzacţiilor interne din cadrul unei firme. în continuare sunt prezentate, în linii generale, câteva modele de afaceri pe Internet: magazinul electronic (e-shop), magazinul universal electronic (e-mall), achiziţia 2 2 Anghel, L., Nistoreanu, P., Onete, B. - Clemente de marketing în Internet", Editura ASE, Bucureşti, 2000, pag. 91-93.
Biz - revista noilor tendinţe în afaceri, nr.27/2001 20 Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni p ♦ Magazinul electronic (e-shop) Ideea de bază a comerţului electronic este aceea de a transpune afacerea fizică, materială, în pagina de Internet. Astfel, firma îşi prezintă catalogul de produse precum şi serviciile prin Internet. Produsele sunt oferite, în general, la diferite categorii de preţ, ţinând seama de tendinţa clienţilor de a testa calitatea, viteza şi eficienţa livrării înainte de a decide să cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializării prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu uşurinţă şi nu necesită folosirea simţului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, cărţi, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de altă parte, produse care au fost considerate iniţial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet - cravatele, spre exemplu, se vând acum foarte bine pe Internet. Serviciile completează de obicei oferta de produse, dar se circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, în cazul în care se comercializează cravate, site-ul poate prezenta şi un desen (schiţă) despre cum se face nodul de cravată. în plus, site-ul poate include şi un ghid de culori şi stiluri pentru oamenii de afaceri, un îndrumar pentru succesul în afaceri sau, magazinul de cravate poate decide să vândă şi şosete, pantofi şi pălării prin includerea pe site şi a altor vânzători. Există diferite variante de găzduire a unui e-shop, astfel:
Alegerea variantei optime pentru magazinul electronic depinde de costurile de telecomunicaţie, know-how-ul tehnic la nivelul firmei, grupul ţintă, mărimea, structura şi obiectivele pe termen mediu ale viitorului e-shop. ♦ Magazinul universal electronic (e-mall) Un e-mall oferă un front comun pentru mai multe e-shop-uri şi poate fi realizat utilizând diverse modele de tranzacţii, în funcţie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreşte să le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupă şi de marketingul aferent mall-ului, astfel încât alegerea mall-ului potrivit este o decizie esenţială pentru deţinătorul unui magazin. Mall-ul potrivit se defineşte ca fiind un mall cu o reţea puternică, cu o strategie de marketing bună, cu un front de prezentare potrivit şi din care să se poată accesa, direct şi pe mai multe căi, e-shop-ul. De asemenea trebuie să aibă o structură adecvată de magazine şi să fie capabil să ofere servicii, cum ar fi: furnizarea de informaţii curente regionale sau sectoriale. ♦ Achiziţia publică electronică (e-procurement) Achiziţia publică este aplicabilă în cazul în care organisme guvernamentale sau mari organizaţii lansează apeluri pentru licitarea achiziţionării de bunuri sau servicii. 21 Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni Sfera de cuprindere a licitaţiilor tipice include de la serviciile din construcţii şi bunurile pentru investiţii până la studii şi alte lucrări ample. Achiziţiile publice prin Internet pot include negocierea electronică, contractarea şi licitarea în colaborare, spre exemplu. Pentru ca acest model să poată fi şi la îndemâna întreprinderilor mici, s-au înfiinţat platforme sau consorţii în cadrul cărora vânzătorii acţionează împreună pentru a obţine oferte mai avantajoase de la producători. Spre exemplu, industria modei este un important utilizator al acestor consorţii. ♦ Licitaţia electronică (e-auction) Licitarea produselor şi obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi utilizat atât pentru comerţul electronic şi, datorită faptului că este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat şi în e-shop-urile obişnuite. Produsele vândute prin licitaţia electronică pot fi produse de ultimă oră, de suprastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de valoare pentru colecţionari specializaţi şi includ de la bunuri materiale, metale şi materii prime agricole, la obiecte de artă unicat. Spre exemplu, firmele de hardware vând prin licitaţii electronice specializate şi deja bine cunoscute, atât modele noi cât şi produse folosite. Asemeni unui e-mall, o licitaţie electronică include de obicei mai mulţi vânzători. Operatorul licitaţiei elaborează mecanismele pentru plasarea obiectului licitaţiei, pentru licitare (de obicei prin e-mail) şi poate oferi în plus servicii de plăţi şi de livrare. ♦ Comunitatea virtuală (virtual community) Pe Internet, la fel ca şi în realitate, oameni care au interese comune se întrunesc în comunităţi pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri, cum sunt forumul de discuţii, grupul de discuţii interactiv (chat) sau lista de corespondenţi (mailing list), sunt utile atât pentru timpul liber cât şi pentru comunicările de afaceri şi sunt denumite "comunităţi virtuale". Instrumentele menţionate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, în scopul sporirii traficului pe pagina de Internet şi pentru stimularea ataşamentului emoţional faţă de aceasta. ♦♦♦ Furnizare de servicii pentru comerţul electronic (e-service providing) Serviciile care susţin activitatea de comerţ electronic nu sunt oferite exclusiv de către furnizorii de Internet, care se rezumă în general la găzduirea paginilor de Web sau la asigurarea accesului pe Internet. De exemplu, există magazine universale electronice (e-mall) conduse de producători, vânzători, furnizori de Internet, designeri de Web sau asociaţii. Există şi servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informaţii, de prelucrare a datelor, de consultanţă, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate în diferitele variante de comerţ electronic. în mod evident, oricare dintre verigile acestui lanţ valoric poate oferi servicii electronice şi poate deveni placă turnantă pe piaţa specifică. Activităţile se pot concentra spre atragerea a cât mai mulţi participanţi în cadrul unei verigi a lanţului, astfel încât să se creeze o structură puternică. ♦ Brokeraj de informaţii Informaţiile competente sunt necesare pe tot parcursul lanţului valoric de furnizori de servicii. Această necesitate nu mai poate fi în prezent satisfăcută de Yüklə 0,75 Mb. Dostları ilə paylaş:
|
ranzacţionarea electronică a mărfurilor si serviciilor constituie, astfel, o extensie a comerţului actual. Se obţine astfel o eficienţă sporită, în sensul reducerii costurilor şi în ceea ce priveşte efectul marketingului, îmbunătăţindu-se relaţia beneficiar-client. Comerţul electronic facilitează şi cooperarea între firme: reduce costurile de marketing şi de livrare, susţine strategia de marketing a firmei, oferă acces pe noi pieţe şi permite chiar şi celor mai mici furnizori, indiferent de provenienţa lor geografică, să facă afaceri în întreaga lume.