Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)



Yüklə 0,75 Mb.
səhifə4/10
tarix01.11.2017
ölçüsü0,75 Mb.
#25526
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10

22

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)



a staţiunii Buşteni

cunoscutele motoare de căutare sau de cataloage, astfel încât deţinătorii de baze de date consacrate au migrat către Web oferind arhive indexate pentru publicaţii periodice, brevete şi informaţii de piaţă, dar şi literatura ştiinţifică de specialitate.

Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie în baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul e-cash sau cybercash.

Modele de publicitate

Pe lângă vânzările directe şi sistemul abonamentelor, reclamele găzduite pe pagina de Internet respectivă sunt şi ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice şi pentru paginile de Internet în general.

în mod obişnuit, banerele publicitare - cea mai cunoscută formă de publicitate -sunt plasate pe paginile de Internet cu un conţinut corespunzător, cum ar fi pagina-gazdă, subpagini atractive, pagini rezultate în urma căutărilor prin cuvinte-cheie etc.

în practică se întâlnesc şi cazuri în care proprietarii de pagini de Internet acceptă banere publicitare pe paginile lor, în schimbul găzduirii banerelor proprii pe alte pagini de Internet. Acest schimb de banere publicitare este organizat în cadrul "inelelor de Web" (cercuri pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. în cadrul unui astfel de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate prin link-uri, în baza dorinţei exprimate de proprietarii paginilor şi, evident, a intereselor lor

în concluzie, sistemul Internet este marcat, în zilele noastre, de o dezvoltare uimitoare şi oferă, astfel, noi dimensiuni de extindere a oportunităţilor de afaceri.

Evoluţia din ultimii câţiva ani demonstrează că Internet-ul a devenit o importantă piaţă care permite oamenilor de afaceri să pătrundă pe noi pieţe şi să-şi prezinte paginile Web indiferent de mărimea firmei proprii sau de amplasarea ei geografică.

23

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)


a staţiunii Buşteni

Capitolul II: FOLOSIREA WORLD WIDE WEB -ULUI - PUNCTUL DE PORNIRE AL UNEI AFACERI VIRTUALE ÎN TURISM

2.1. WWW - Definire şi istoric

World Wide Web reprezintă unul dintre cele mai importante servicii ale Internet-ului, fiind cel mai folosit, datorită modului simplu şi atractiv în care se accesează informaţiile. Cele mai utilizate prescurtări ale acestui serviciu sunt WWW şi Web.



2.1.1 Originile reţelei WWW

Dezvoltarea reţelei WWW începe în martie 1989 la CERN (European Laboratory for Partide Physics - denumirea vine de la numele iniţial: Conceil Europeen pour la Recherche Nucleaire).24

La CERN s-a pus problema unei scheme a maşinilor care să stocheze informaţiile. Planul presupunea utilizarea hipertextului, ca interfaţă utilizator unică, pentru multe categorii de informaţii stocate, precum rapoarte, note, baze de date, documentaţii tehnice, etc. Cu alte cuvinte se dorea dezvoltarea unui proiect care să permită grupurilor dispersate în toată lumea să aibă acces rapid la rapoarte, grafice, fotografii, imagini audio şi video ca şi alte documente aflate într-o continuă modificare.

Proiectul WWW este pus la punct în anul 1990 (data de 12 noiembrie se consideră a fi ziua de naştere oficială a Web-ului) şi îşi câştigă foarte repede popularitatea în rândul utilizatorilor Internet datorită promptitudinii şi vitezei cu care circulă informaţia.25

Prima aplicaţie este realizată în anul 1991, de către Tim Berners Lee şi oferă posibilităţi de navigare pe Web având la bază tehnologia hipertext. în anul următor CERN publică proiectul Web, acţiunea continuând în februarie 1993 cu crearea primei interfeţe grafice Mosaic. începând cu anul 1994, Web-ul devine una dintre cele mai populare căi de la Internet, ajungând ca în luna decembrie a aceluiaşi an, WWW să crească cu un procent de 1% pe zi.

Tot în 1994 a fost creat Consorţiul Worl Wide Web, organizaţie ce are ca obiectiv dezvoltarea Web-ului, standardizarea protocoalelor şi interoperabilitatea site-urilor, directorul acesteia fiind tocmai iniţiatorul proiectului, Tim Barners Lee.

De la crearea sa, reţeaua World Wide Web se dezvoltă permanent. Astăzi se estimează că numărul serverelor WWW a depăşit 1 milion. în ciuda dezvoltării lui spectaculoase, Web-ul nu trebuie confundat cu Internet-ul. El poate fi considerat segmentul Internet cu cea mai rapidă dezvoltare, sau "cea mai dinamică şi mai minunată componentă software a acestuia, neputând exista fără infrastructura hardware a reţelelor mondiale interconectat".26

2.1.2. Structura şi funcţionarea reţelei WWW

Proiectul World Wide Web este bazat pe principiul citirii universale: dacă informaţia este disponibilă, atunci orice persoană (autorizată) va putea să o acceseze, de oriunde din lume.



24 http://www.w3.org/

25 Buraga, Sabin Corneliu- „Tehnologii Web", voi. I, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2001, pag. A-4.

26 Buraga, Sabin Corneliu - „Tehnologii Web ", voi. I, Editura Matrix Rom, Bucureşti, 2001, pag. A-2.

24

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a stafiunii Buşteni

WWW este un serviciu ce se bazează pe principiul client/server: clientul (utilizatorul) cere informaţia, iar serverul (calculatorul) o oferă.

Pentru a obţine o informaţia dorită, clientul se adresează serverului, conform unui protocol. Serverul răspunde şi trimite informaţia dorită. Protocolul folosit în cazul WWW este Hyper Text Transfer Protocol (HTTP).

Conceptul care stă la baza WWW este hipertextul, care reprezintă un text cu elemente active.

Din punctul de vedere al utilizatorului,27 Web-ul constă dintr-o colecţie vastă de documente răspândite în toată lumea, numite pagini. Fiecare pagină trebuie să conţină legături (indicatori) la alte pagini, aflate oriunde în lume. Utilizatorii pot să aleagă o legătură (de exemplu prin execuţia unui clic cu mouse-ul pe elementul activ) care îi va conduce în pagina indicată de legătură. Acest proces se poate repeta la nesfârşit fiind posibil să se traverseze în acest mod sute de pagini legate între ele. Despre paginile care indică spre alte pagini se spune că utilizează hipertext.

Pentru a materializa conceptul de hipertext, s-a creat standardul HTML (Hyper Text Markup Language), care descrie cum trebuie să fie structurată informaţia pentru a fi publicată.

Paginile pot să fie văzute cu ajutorul unui program de navigare (browser)28. Internet Explorer şi Netscape sunt cele mai cunoscute programe de navigare. Programul de navigare aduce pagina cerută, interpretează textul şi comenzile de formatare conţinute în text şi afişează pagina, formatată corespunzător, pe ecran. Şirurile de caractere care prezintă legături la alte pagini se numesc hiperlegături (links) şi sunt afişate în mod diferit, fiind subliniate sau colorate cu o altă culoare specială. Pentru a selecta o legătură, utilizatorul plasează cursorul pe zona respectivă şi comandă selecţia.

Programul de navigare va aduce pagina la care este legat textul respectiv şi o va afişa. Textele subliniate aici pot să fie selectate, la rândul lor, pentru a aduce alte pagini, şi a şa mai departe. Noua pagină s e p oate afla p e a ceea m aşină c a ş i p rima s au p e o maşină aflată oriunde în lume. Aducerea paginilor este realizată de programul de navigare, fără nici un ajutor din partea utilizatorului.

Dacă utilizatorul se va întoarce la o pagină ce a fost deja vizualizată, legăturile care au fost deja utilizate vor fi afişate altfel decât celelalte (de obicei cu o altă culoare), pentru a fi deosebite de cele care nu au fost încă selectate.

Majoritatea programelor de navigare au numeroase butoane şi opţiuni care ajută navigarea prin Web. Multe dintre acestea un buton pentru revenirea la pagina anterioară, un buton pentru a merge la pagina următoare (acest buton este operaţional numai după ce utilizatorul s-a întors înapoi dintr-o pagină) şi un buton pentru selecţia paginii personale (home page).

Majoritatea programelor de navigare au un buton sau o comandă de meniu pentru înregistrarea unei adrese de pagină (bookmark) şi altul care permite afişarea adreselor înregistrate, făcând astfel posibil revenirea la o pagină cu ajutorul unei simple selecţii realizate cu mouse-ul. Paginile pot să fie salvate sau tipărite. Sunt disponibile numeroase opţiuni pentru controlul ecranului şi configurarea programului de navigare conform dorinţelor utilizatorului. 9

O pagină de Web este similară unei pagini obişnuite de carte, numai că are o lungime nelimitată, lăţimea fiind limitată de lăţimea ecranului. Mai multe pagini de Web adunate într-un sistem ierarhic şi care au un anumit element în comun, se numesc site Web.



27 Orzan, Gheorghe - Sisteme informatice de marketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 156.

28hVcp\llwww.afaceri.net/WEBDESIGN/PROIECTARE/PROGRAMARE/Browsere.htm

29 Orzan, Gheorghe - ,JSisteme informatice de marketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 157.

25


Balaban Alexandru

Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web) a staţiunii Buşteni



O pagină de Web poate conţine în afară de text obişnuit (nesubliniat) şi hipertext (subliniat), iconiţe, desene, hărţi, fotografii. Fiecare dintre acestea poate fi opţional legată la altă pagină. Dacă se selectează unul dintre aceste elemente, programul de navigare va aduce pagina respectivă şi o va afişa, aşa cum se întâmplă în cazul selectării unui text.

Pot exista pagini care să conţină înregistrări audio sau clipuri video. Multe pagini de Web conţin însă, imagini de dimensiuni mari, pentru care încărcarea durează mult. Astfel, unele programe tratează problema încărcării lente, încărcând şi afişând mai întâi textul şi apoi imaginile. Această strategie oferă utilizatorului ceva de citit cât timp aşteaptă şi în acelaşi timp îi permite să renunţe la pagina respectivă, dacă nu este destul de interesantă ca să merite aşteptarea. O altă strategie utilizată este de a oferi opţiunea de a dezactiva aducerea şi afişarea automată de pagini.

Unii creatori de pagini Web încearcă să trateze altfel problema utilizatorilor plictisiţi, afişând imaginile într-un mod special. Mai întâi apare rapid o imagine într-o rezoluţie foarte scăzută, apoi se îmbunătăţeşte calitatea imaginii.

Aceste "salturi" de la o pagină către altă pagină au necesitat găsirea unui mecanism care să permită numirea şi regăsirea paginilor, in funcţie de trei aspecte: "numele"paginii, localizarea acesteia şi accesul la pagină30.

Soluţia aleasă identifică paginile într-un mod care rezolvă toate trei dilemele în acelaşi timp. Fiecare pagină are un URL31 (Uniform Resource Locator) care funcţionează ca nume al paginii. Un URL are trei componente: protocolul, numele calculatorului pe care este memorată pagina şi un nume local, care indică în mod unic pagina (de obicei numele fişierului care conţine pagina).

De exemplu, URL-ul http://www.edu.ro/admitere2003.html este format din cele trei componente: protocolul (http), numele serverului (www.edu.ro) şi datele fişierului (admitere2003.html), cu semnele de punctuaţie corespunzătoare.

Protocolul de transfer standard utilizat pe Web este http (Hyper Text Transfer Protocol). Intr-o adresă URL se pot utiliza şi alte protocoale în afară de http aşa cum se observă şi în tabelul 2.1., unde sunt prezentate formele simplificate ale celor mai frecvente protocoale.

Tabelul 2.1. Protocoale Web

Nume

Utilizare

Exemple

http

Hipertext (Html)

http ://www. edu.ro/admitere2003 .html

ftp

FTP

ftp ://ftp .comerţ, ase.ro/cursuri/word

File

Fişier local

/usr/student/prog.pas

News

Grup de ştiri

news:AA0134223112@.cs.utah.edu

Gopher

Gopher

Gopher ://gopher. se.umn. edu/1 1 /library

Mailto

Poşta electronică

Mail to: profesor@comert.ase.ro

Telnet

Conectare la distanţă

telnet ://infomar.ro

Sursa: adaptare după Orzan Gheorghe - „Sisteme informatice de marketing"

în concluzie, URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor să navigheze prin Web, dar şi pentru a utiliza serviciile Internet, cum ar fi: FTP, News, E-mail şi Telnet, integrând într-un singur program aproape toate tipurile de acces la Internet.



30 Colesca, Sofia Elena- „Internet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 27.

31 URL (Universal Locator) este un localizator universal al resurselor care permite codificarea unui
identificator de adresă pentru fiecare document Web şi constă dintr-un şir de caractere ce identifică tipul
şi locul resursei.

26


Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

2.2. Aspecte fundamentale ale Web-ului

Web-ul reprezintă în acest moment segmentul Internet cu cel mai important trafic şi cu cea mai mare importanţă comercială, documentele multimedia şi aplicaţiile de o mare complexitate pe care le suportă făcându-1 extrem de popular şi de facil în rândul utilizatorilor.



2.2.1 Tehnici de navigare pe Internet

Accesarea datelor şi utilizarea Web-ului nu este posibilă fără existenţa unui browser (navigator) grafic, care prezintă paginile (fişierele HTML) într-un format foarte atractiv pentru utilizator.

Browser-ul este un instrument de navigare care permite utilizatorilor explorarea Internet într-un mediu grafic, fiind o interfaţă între utilizator şi Web.

Primele navigatoare Web erau programe bazate pe modul de lucru text şi nu aveau interfaţă grafică GUI (Graphical User Interface). Conceptul hipermedia a adus nou şi browserele grafice, de genul Netscape, care pot să lucreze şi cu alte medii, nu numai cu text obişnuit.

Unele generaţii de browsere (Netscape Navigator, MS Internet Explorer ş.a.) facilitează hipermedia înglobând informaţia de tip text şi cea multimedia în acelaşi document. Sunt posibile astfel, legături către alte tipuri de prezentare a informaţiei cum ar fi fişiere audio şi video.

în prezent există foarte multe browsere. Cele mai des folosite (aproape 90% din numărul de utilizatori) sunt Internet Explorer şi Nestcape Navigator. Aceste browsere fac parte din noua generaţie şi folosesc o interfaţă grafică care permite vizualizarea uşoară şi atractivă a paginilor Web. Fiecare dintre ele are mai multe versiuni. De exemplu Internet Explorer a ajuns la versiunea 6.0, la fel ca şi Nestcape Navigator32.



Formarea Alianţei AOL -Netscape - Sun pentru „cucerirea" Internet-ului

Creşterea segmentului de piaţă deţinut de MS Internet Explorer a început în anul 1997, când Microsoft a fost acuzată că răspândeşte prin practici anticoncurenţiale produsul său, prin includerea acestuia gratuit în kit-ul de instalare al sistemului de operare Windows (sistem ce se instalează în 90% din cazuri pe calculatoarele noi). Compania concurentă a fost obligată, de condiţiile pieţei să ofere produsul său Netscape gratis.

în vara anului 1998, firma Microsoft a intrat în proces cu Departamentul de Justiţie al SUA pentru practici monopoliste, referitoare mai ales la modalitatea de răspândire a programului Internet Explorer. în acelaşi an America Online (AOL) a anunţat că va cumpăra compania Netscape, pentru suma de 4,2 miliarde de dolari. Acest fapt a bulversat lumea Interne-tului deoarece AOL şi Microsoft aveau o înţelegere valabilă până în anul 2001, prin care AOL (cel mai mare furnizor de servicii Internet din lume) se obliga să ofere clienţilor browser-ul Internet Explorer.

Cei 14 milioane de clienţi AOL contribuiseră extrem de mult la formarea cotei de piaţă a produsului Microsoft Internet Explorer. Mai mult, după anunţarea acestei ştiri American Online, a ajuns la o înţelegere cu firma Sun Microsystems pentru optimizarea tehnologiei Java pentru Netscape. Astfel s-a format o alianţă AOL - Netscape - Sun pentru cucerirea Internet-ului în detrimentul firmei Microsoft.

Această alianţă este cu atât mai puternică cu cât cuprinde în ea un prestator de servicii şi comerţ pe Internet (America Online), un producător de browsere (Netscape) şi un producător de programe capabile să animeze paginile de pe Internet (Sun Microsystems).

32http:/'lwww.afaceri.net/webdesign/proiectare/programare/browsere.htm

27

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)



a staţiunii Buşteni

2.2.2 Căutarea informaţiilor pe Web

Căutarea informaţiilor pe Internet poate fi o operaţie de durată şi foarte enervantă pentru un începător deoarece volumul de informaţii este enorm şi modurile lor de stocare şi de regăsire sunt foarte diferite. Procesul de căutare este întotdeauna dificil acest lucru datorându-se în mare parte numărului mare de instrumente de căutare, a conţinutului lor diferit de informaţii şi a lipsei unor standarde.

Instrumentele de căutare sunt programe destinate obţinerii de informaţii. Metodele de căutare pot fi diferite: arborescentă - directoare de subiecte (LookSmart), mecanism de căutare (AltaVista), o combinaţie între tipurile arborescent şi motoare de căutare (Excite, Yahoo) şi multi-mecanism (All-In-One, Metacrawler).33

Un sistem de căutare arborescent foloseşte subiectul (domeniul) căutării şi se mai numeşte şi căutare după subiect. Metoda de căutare este una de tip ierarhic, care începe cu domeniul general, apoi listează o succesiune de alte subdomenii.

Un mecanism de căutare este un instrument ce accesează bazele de date folosind cuvinte-cheie. Se mai numeşte şi căutare pe bază de cuvânt-cheie. El răspunde la diferite cereri cu o listă de referinţe. Adeseori, lista site-urilor prezentate este ordonată în funcţie de relevanţa site-ului respectiv. în acest sens, se utilizează diverşi indicatori: numărul de apariţii ale cuvintelor căutate în site său pagina Web respectivă, numărul de link-uri ale altor site-uri către acel site, numărul de persoane care (în urma efectuării unei căutări similare) au vizitat site-ul respectiv etc.

în cazul metodei combinate, instrumentele de căutare folosesc ambele metode descrise mai sus. Aceste instrumente se bazează, pe un sistem de căutare ierarhic, la fiecare pas putându-se accesa un mecanism de căutare şi se poate efectua, dacă se doreşte, o căutare după cuvinte-cheie.

în continuare voi prezenta modul în care se găsesc informaţiile dorite de către utilizator pe Internet, utilizând două dintre instrumentele de căutare enunţate mai sus: motoarele de căutare şi directoarele de căutare.

♦♦♦ Motoare de căutare

Un motor de căutare este un server care navighează singur pe Internet şi „capturează" titlul, cuvinte-cheie şi conţinutul paginilor ce compun site-urile. Toate paginile găsite sunt înregistrate apoi într-o bază de date.

Pentru a căuta o anumită informaţie într-un motor de căutare trebuie formulată o întrebare alcătuită din cuvinte sau expresii având sensul cât mai apropiat de ceea ce se doreşte să se afle. în urma interogării, motorul de căutare interoghează baza lui de date şi returnează o listă cu un număr mare de legături (uneori chiar şi câteva zeci de mii) către site-uri care conţin cuvântul-cheie sau expresia folosită. Din lipsă de spaţiu această listă este însă fragmentată, astfel încât nu vor apărea mai mult de 10 sau 20 de legături pe fiecare pagină, aşezate în ordinea relevanţei, în funcţie de un algoritm specific fiecărui motor de căutare. Restul legăturilor apar pe paginile următoare. Pentru ca utilizatorul să aibă succes în căutarea sa, este bine ca el sa cunoască structura unui motor de căutare. Astfel, orice motor de căutare are trei elemente principale:34

> Primul element este robotul, care mai este numit păianjen său vierme (robot, spider său crawler)35. Robotul este un program care vizitează paginile Web, le citeşte şi

33 Colesca, Sofia Elena - Jnternet în administraţia publică', Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 46.

34 Colesca, Sofia Elena-Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 42.

35 Orzan, Gheorghe - Sisteme informatice de marketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag. 163.

28

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

apoi urmăreşte legăturile către alte pagini. Dar multe dintre paginile vizitate îşi pot modifica după un anumit timp conţinutul, se pot adăuga noi legături, iar unele pagini pot dispărea definitiv. De aceea roboţii se întorc după un anumit interval de timp, de obicei o lună său două şi vizitează din nou site-ul, căutând eventualele schimbări care au fost făcute. Aceste programe au o capacitate extraordinară de a citi şi de a prelucra date. Conform declaraţiilor producătorilor, roboţii rapizi de la Altavista au capacitatea de a citi 1 GB de text pe secundă, respectiv trei milioane de pagini Web pe zi.

>A1 doilea element al motorului de căutare, numit index sau catalog, este reprezentat de către tot ceea ce găseşte robotul (cuvinte-cheie, porţiuni de text din paginile vizitate etc). Acesta este o bază de date imensă în care se introduc informaţii despre fiecare pagină Web găsită de robot. Fiecare pagină apare în index ca o nouă înregistrare, care conţine titlul şi adresă paginii respective, cuvintele-cheie folosite, legăturile către alte pagini, precum şi porţiuni din text. Informaţiile stocate în bazele de date diferă de la un motor de căutare la altul. Dacă robotul găseşte schimbări într-o pagină Web, atunci indexul este actualizat cu noile informaţii. Uneori, poate trece mai mult timp până când paginile noi său modificate găsite de robot la o nouă căutare să fie adăugate la index. Deci o pagină Web poate să fie vizitată de robot, dar este posibil ca ea să nu fie încă indexată. In acest caz, pagina nu este disponibilă la o eventuală căutare.

> Al treilea element esenţial este software-ul de căutare, un program care permite căutarea printre milioanele de pagini înregistrate în index, precum şi afişarea rezultatului sub forma unei liste de legături, în ordinea pe care el o consideră cea mai relevantă.

Cele mai importante motoare de căutare sunt: Altavista, Go, Google, Go To, MSN, LookSmar, Northern Light şi Yahoo, care este şi cel mai popular director de căutare, având mai mult de 1.000.000 de site-uri listate.

Directoare de căutare

Directoarele de căutare sunt instrumente de căutare ce afişează site-urile de Web pe categorii şi subcategorii, înşiruite în ordine alfabetică. Astfel, vizitatorul are posibilitatea de a parcurge diferite categorii şi capitole, până găseşte ceea ce îl interesează.36

în directoarele de căutare înregistrarea site-urilor noi sau modificările apărute durează mai mult timp, deoarece redactorii realizează aceste operaţii manual.

Directoarele cu site-uri Web sunt în general create manual, existând mai mulţi redactori care analizează site-urile transmise şi apoi evaluează şi comentează conţinutul lor. Deoarece aceste comentarii au dimensiuni limitate, de multe ori ele se rezumă la o scurtă redare a conţinutului.

Majoritatea oamenilor consideră, în mod incorect, că directoarele de căutare şi motoarele de căutare reprezintă acelaşi lucru. Deşi ambele instrumente de căutare sunt folosite în acelaşi scop, între ele există mai multe diferenţe. în timp ce motoarele de căutare folosesc roboţi automaţi pentru indexarea site-urilor Web, directoarele vor lista un site numai dacă acesta a fost trimis în prealabil de către webmaster administratorilor directoarelor de căutare.

Roboţii folosiţi de motoarele de căutare analizează titlul, etichetele META, antetul şi conţinutul site-ului etc. Redactorii care evaluează site-ul transmis analizează în principal titlul, descrierea site-ului şi categoria său categoriile care au fost selectate şi nu iau în calcul etichetele META.

36 Colesca, Sofia Elena-Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 44.

29

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)



a staţiunii Buşteni

Pentru a nu pierde timpul cu înscrierea manuală a site-ului în motoarele de căutare se pot utiliza diverse instrumente ce realizează înscrierea automată a site-ului.

Una dintre metode este utilizarea unui site specializat: http//www.addme.com/submission.htm.

2.2.3 Aplicaţii ale serviciului WWW

World Wide Web-ul a depăşit, cu siguranţă, graniţele unui serviciu de informare în reţea. Continuu se concretizează noi aplicaţii foarte utile pentru utilizatorii Internet în domenii din ce în ce mai variate. Aceste aplicaţii au evoluat de la simple pagini statice de prezentare la aplicaţii interactive, cuplate la sistemele informatice locale ale companiilor, care permit realizarea de tranzacţii economice într-un timp foarte scurt şi cu un cost redus. Astfel, serviciul Web a devenit o platformă pentru dezvoltarea unor aplicaţii noi în domenii diverse, cum ar fi: comerţul electronic, licitaţii, învăţământul la distanţă, gestiunea unor mari companii etc.

în continuare sunt prezentate câteva idei deja concretizate, sau în curs de materializare.37

Idei concretizate:



  • "ElectonicPublishing" - din ce în ce mai multe edituri îşi prezintă pe Web
    cataloage cu noi apariţii său chiar publicaţii complete. Trebuie să ne aşteptăm în viitorul
    apropiat la o largă apariţie a acestor publicaţii din toate domeniile.

  • Reclame pentru companii - tot mai multe companii îşi prezintă produsele într-
    un mod foarte atractiv folosind WWW. în prezent aproape orice material publicitar
    (scris pe suport clasic) face referire la pagina de WWW a firmei respective.

  • Tranzacţii comerciale - există deja multe firme care acceptă tranzacţii prin
    intermediul paginilor Web (de la mici cumpărături casnice până la tranzacţii între
    companii sau efectuarea de operaţiuni bancare). Este suficientă vizitarea paginii WWW
    a unei anumite firme sau a magazinului virtual şi completarea unui formular (evident,
    numărul cărţii de credit având un rol central) pentru a achiziţiona produsele dorite.

Idei în curs de materializare:

  • Vot prin Web - nu este deloc o idee fantezistă, ci doar o chestiune de timp până
    când acest sistem va putea fi folosit şi în acest scop.

  • Sisteme interactive de recreere - deocamdată televiziunea înseamnă prezentarea,
    dar nu peste mult timp WWW-ul va oferi utilizatorului posibilitatea să participe la
    emisiuni de divertisment, la piese de teatru on-line, etc. Pasul care mai trebuie făcut îl
    constituie găsirea unor canale de comunicaţie mai rapide care să permită transferul unui
    volum extrem de mare de date aproape instantaneu.

  • Instrumente de educaţie interactivă - Universităţile vor fi în măsură să ofere
    studenţilor cursuri şi seminarii on-line şi chiar să realizeze examinarea acestora.

  • Prezentări multimedia în timp real, beneficiind de capacităţile multimedia ale
    WWW-ului.

T^dvc^Vt ^rei&t&ate, saai sw& &e manifestă pe plan mondial sj reflectă faptul că, sub impactul noilor tehnologii societatea tranzitează de la o etapă industrială către una informaţională, digitală, bazată pe Internet.

eWeek - „ Economia in schimbare ", nr. 1/2001



30

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

2.3 Aspecte comerciale ale Web-ului

Visul de a construi o companie de nivel naţional sau chiar internaţional devine, datorită Internet-ului, realizabil pentru toţi oamenii de pe mapamond. Conducătorii de companii, care cunosc potenţialul Internet-ului, apelează la Web pentru a-şi prezenta compania şi pentru a putea fi contactaţi de potenţiali clienţi din întreaga lume.



2.3.1 Tipuri de site-uri comerciale

O principală cale de succes pentru orice afacere este modul în care managerii găsesc căile de atragere a noi clienţi şi de reţinere a celor existenţi. Din ce în ce mai mulţi manageri ajung la concluzia că un site Web bine conceput te poate ajuta să îţi atingi obiectivul, indiferent cât de modeste sau ambiţioase sunt planurile de viitor. Unele companii creează şi actualizează singure propriile pagini de Web, folosind instrumente comune precum Microsoft FrontPage şi Adobe Photoshop, iar altele apelează la ajutorul unei persoane autorizate (un "profesionist').

în general site-urile Web sunt de patru tipuri: cu pagini statice, cu pagini dinamice, dezvoltate pe baze de date şi magazine virtuale?


  • Site-urile cu pagini statice sunt cel mai des utilizate, servesc în special drept
    panouri publicitare. Aceste site-uri sunt denumite deseori "brochureware", deoarece
    clienţii doresc transpunerea în format HTML a broşurilor de prezentare ale companiei.
    Un asemenea tip de site este relativ uşor şi ieftin de pus la punct.

  • Site-urile cu pagini dinamice cer o actualizare periodică (zilnică sau
    săptămânală) şi sunt a elementelor specifice. Exemplele clasice sunt companiile
    imobiliare, care sunt nevoite să schimbe listele de oferte în mod regulat.

Dacă se optează pentru un site cu pagini dinamice, principalele elemente care trebuie luate în calcul sunt modul în care vor fi actualizate datele de pe site şi care sunt costurile incluse de actualizarea periodică. Inserarea de formulare de e-mail pe paginile site-ului este o modalitate de a veni în întâmpinarea potenţialilor clienţi. înainte de a publica aceste formulare orice firmă trebuie să se asigure că are capacitatea de a răspunde solicitărilor, având în vedere că un e-mail la care nu se răspunde este similar cu un apel telefonic pierdut. Se poate lua în considerare şi folosirea unui autoresponder care va transmite automat un mesaj de răspuns vizitatorului site-ului firmei apelate, asigurându-1 astfel de primirea mesajului transmis şi de a-i mulţumi pentru vizita făcută.

> Site-urile dezvoltate pe baze de date necesită actualizări frecvente ale


elementelor componente (de ordinul sutelor sau chiar al miilor), fiind extrem de greu de
administrat. Pentru a depăşi aceste obstacole, aceste site-uri se bazează pe câte o bază de
date (Oracle, de exemplu) pe care angajaţii companiei o pot actualiza în mod regulat
prin intermediul unui program proprietar.

Acest tip de site poate fi luat în considerare în activităţi cu volum important de informaţii ce trebuie actualizat la intervale regulate de timp. Trebuie avut în vedere că în unele cazuri poate fi necesară parcurgerea unui număr de paşi intermediari pentru conversia datelor existente într-un format convenabil designului site-ului firmei respective.

> Magazinul virtual este cel mai complicat tip de site dintre cele enumerate.
Magazinele virtuale au în spate informaţiile stocate într-o bază de date care dă
posibilitatea vizitatorilor site-ului să poată achiziţiona în siguranţă produse său servicii
on-line cu ajutorul cărţilor de credit său al banilor virtuali ("electronic cash"). Aceste

38 Bucur, Cristina-Mihaela - „Comerţ electronic", Editura ASE, Bucureşti, 2002, pag.70

31

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)



a staţiunii Buşteni

site-uri complexe de comerţ electronic sunt cele mai costisitoare din punctul de vedere al dezvoltării şi întreţinerii. Partea cea mai dificilă în dezvoltarea unui magazin virtual este cea a cărţilor de credit deoarece trebuie asigurată legătura cu banca şi cu o companie care emite cărţi de credit, nu înainte de a asigura dotarea cu un "secure server". Serverul dotat cu sisteme de securitate avansate permite colectarea, în deplină siguranţă, a informaţiilor legate de clienţii site-ului şi transmiterea lor către bancă în vederea procesării. în continuare, banca derulează transferul banilor în colaborare cu compania emitentă a cărţilor de credit. Există programe speciale care pot efectua verificarea datelor şi pot furniza o conexiune directă cu banca. în continuare, banca transferă informaţiile referitoare la tranzacţie prin intermediul unui serviciu, care prelucrează toate tranzacţiile la sfârşitul zilei.

Deocamdată, pe plan intern, plăţile prin intermediul cărţilor de credit nu au intrat în cotidian, iar cele câteva încercări de dezvoltare a unor asemenea magazine virtuale se lovesc de reticenţa în bună măsură justificată a reprezentanţilor organismelor bancare.

Datorită costurilor implicate, nu toate companiile încep prin a-şi vinde produsele pe Internet. Cu toate acestea, existenţa unui site Web care să prezinte cel puţin firma şi produsele său serviciile pe care le oferă aceasta a devenit obligatorie, deoarece nici o firmă de renume nu îşi permite să ignore reţeaua.

în funcţie de conţinutul acestora există trei tipuri de site-uri comerciale şi anume39:


  • Site-urile tip broşură*® - aceste site-uri se limitează la a prezenta firma şi
    produsele pe care le oferă, magazinele care comercializează produsele sale şi, eventual,
    pun la dispoziţia vizitatorului formulare prin intermediul cărora acesta poate solicita
    diverse informaţii. Firmele care se încadrează în această categorie se limitează la a-şi
    utiliza site-ul Web ca simplu instrument de marketing, fără a exploata toate posibilităţile
    noii tehnologii. Este tipul de site ales, în general, la prima apariţie pe Web a unei firme,
    menţinându-se până la elaborarea unei strategii complete.

  • Site-urile pre-comerciale - conţin în plus faţă de site-urile precedente şi
    catalogul interactiv cu produsele firmei, vizitatorul putând căuta în cadrul ofertei
    produsele care îi interesează, după diferite criterii.

în paginile Web ale site-ului firma furnizează fotografii şi informaţii mai mult sau mai puţin detaliate despre fiecare din produsele sale. Această formă este preferată mai ales de marile firme producătoare, care se limitează la a furniza cât mai multe informaţii, lăsând în seama distribuitorilor preluarea şi procesarea comenzilor.

> Site-urile de comerţ electronic - înglobează, în plus faţă de precedentele,


posibilitatea lansării unei comenzi şi a efectuării plăţii on-line. Acest pachet de servicii
defineşte de fapt noţiunea de comerţ electronic.

în ultimii ani, au apărut şi site-uri româneşti de comerţ electronic. Oferta românească este foarte variată, existând magazine virtuale specializate (de exemplu: www.bebelusultau.ro, care vinde articole pentru bebeluşi sau www.cd.ro, care comercializeză CD-uri) şi magazine virtuale de tip supermaket (de exemplu.www,magazinultau.ro), în care găseşti aproape orice. Tendinţa generală a acestor magazine on-line este de a-şi diversifica ofertele, pentru a reuşi pe această piaţă unde există deja o concurenţă puternică.41



39 US Small Business Administration - ,,£- commerce-Small Businesses Venture Online ", iulie, 1999, pag.68.

40 http://mp.web. go.ro./

41 efinance - „P/ed la cumpărături, dar rămâi acasă", nr. 35-36, iulie-august, 2003, pag.21-26.

32

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)



a staţiunii Buşteni

2.3.2. Avantajele Web-ului ca mijloc comercial

Expansiunea rapidă a Internet-ului, dar mai ales a World Wide Web-ului a condus la o participare foarte mare din partea consumatorilor şi a firmelor la o piaţă globală on-line.

Adoptarea Internet-ului ca un mediu comercial a făcut ca multe firme să experimenteze noi metode de marketing în medii computerizate, Internet-ul impunându-se astfel, nu numai ca mijloc de comunicare ci şi ca o nouă piaţă.

Ca mijloc comercial reţeaua oferă un număr important de avantaje care pot fi analizate din ambele puncte de vedere, cel al clientului şi cel al firmei.42

Avantaje pentru consumatori

Un important beneficiu pentru consumatori, constă în accesul la mari cantităţi de informaţii, care ajută cumpărătorul să ia decizii importante la cumpărarea unui produs.

Sondajele făcute au stabilit că cei conectaţi la reţea consideră extrem de important accesul la informaţie, beneficiile folosirii mediului de comunicaţie fiind mult mai avantajoase în comparaţie cu vechile moduri de comunicaţie şi de informare.43

Capacitatea reţelei de a acumula, analiza şi controla mari cantităţi de date specializate în diferite domenii poate facilita procesul găsirii produsului dorit, cu o mare economie de timp. Există de asemenea, posibilitatea de a alege dintr-un număr mare de produse (datorită mărimii reţelei) şi de a testa produsele on-line, lucru ce poate facilita cumpărarea.

Printre avantaje se mai numără şi avantajele consumatorilor industriali care pot concura astfel cu alţi producători într-o piaţă electronică deschisă. Acest lucru conduce la o îmbunătăţire a calităţii şi la creşterea varietăţii de bunuri, în medii de desfacere foarte mari.

Avantajele pentru firme

Folosirea reţelei WWW ca piaţă de desfacere conduce la creşterea beneficiilor firmei. Web-ul oferă anumitor clase de producători participarea în cadrul unei pieţe de desfacere cu costuri minime. Acest lucru este mai des întâlnit la unele firme, cum ar fi cele din domeniul publicistic, servicii informaţionale sau categorii de produse digitale. Din ce în ce mai mulţi utilizatori consideră avantajos Internet-ul pentru că vânzătorii şi cumpărătorii pot obţine contact direct unul cu celălalt, diminuând astfel costurile şi economisind timp, tranzacţiile fiind mult mai eficiente.

Un alt avantaj pentru firme se referă la faptul că afacerile încheiate pe reţea transferă mai multe funcţii clientului prin comenzi on-line. Acest lucru permite apariţia unui al treilea beneficiu, sub forma capturării informaţiei clientului. Tehnologia oferă firmei capacitatea de a aduna şi monitoriza alegerile clienţilor, preferinţele acestora. Se poate observa însă, existenţa multor probleme sociale, legale şi tehnologice la actualul nivel tehnologic care diminuează totuşi aceste beneficii.

în prezent, majoritatea firmelor folosesc reţeaua în primul rând, pentru a transmite informaţii despre firmă, ofertă şi comunicarea cu alte firme şi consumatori.

Natura interactivă a reţelei oferă o altă categorie de beneficii datorită dezvoltării unei relaţii cu clienţii săi. Reţeaua este activă 24 de ore din 24. Din perspectiva de



42 Patriche, D., Bob, CA. - „ Comerţ şi dezvoltare ", Editura Europa Nova, 2000, pag.315.

43 Bucur, Cristina-Mihaela - „Comerţ electronic", Editura ASE, Bucureşti, 2002, pag.26.

44 Bucur, Cristina-Mihaela - „Comerţ electronic", Editura ASE, Bucureşti, 2002, pag.26.

33

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)


a staţiunii Buşteni

marketing este extrem de importantă discutarea preţului în comparaţie cu beneficiile şi calităţile produsului având în vedere necesităţile clientului.

Concluzionând, se poate afirma cu precizie că popularitatea pe care o deţine în prezent reţeaua internaţională World Wide Web ca mediu comercial este datorată capacităţii sale de a facilita răspândirea informaţiilor şi a resurselor, de a oferi un canal eficient pentru reclame, marketing şi chiar directa distribuire a unor bunuri şi servicii informaţionale45

2.3.3. Turismul şi World Wide Web-ul

Multă vreme s-a crezut că „plimbarea" pe Internet va diminua interesul pentru călătorii. Pe lângă fascinantele puteri reale, Internet-ului i s-au acordat obiective care deturnează sensul real al căutărilor. Cu toate acestea obsesia Internet-ului nu a devenit un drog care să dea dependenţă, ci un stimulator spre căutare de noi orizonturi. Călătoriile, ca şi preocupările lucrative şi iubirea vor rămâne un apanaj al omului, dezvăluirile Internet-ului stimulându-i curiozitatea de a fi un factor activ al minunilor vieţii.

In acest moment există pe Internet numeroase site-uri de călătorii, care ajută la cunoaşterea unor noi locuri şi alegerea unor destinaţii pentru vacanţe.

Conceptul de bază din spatele acestor site-uri este acela al unui magazin virtual de călătorii, combinând produsele de călătorie de la diferite surse şi oferind utilizatorului un mecanism standard de căutare de informaţii şi de comandă a produselor46.

în funcţie de complexitatea realizării, site-urile turistice pot oferi o gamă diversificată de servicii de călătorie şi permit utilizatorilor să caute informaţii d espre zboruri, închirieri de maşini şi hoteluri, folosind aceeaşi bază de date valabilă şi pentru agenţiile de turism, dar cu o interfaţă mai prietenoasă. De exemplu, biletele la hotel sau închirierea de maşini pot fi rezervate cu uşurinţă prin intermediul site-ului şi se poate primi confirmarea on-line. Totuşi, în cazul zborurilor, datorită regulilor internaţionale ce organizează transportul aerian, obţinerea de bilete este uşor transferată agenţilor de turism asociate site-ului pentru ticketing.

O caracteristică importantă ce asigură succesul site-urilor de turism este varietatea resurselor folositoare pe care o furnizează călătorilor pe lângă informaţiile comerciale, cum ar fi: sfaturi generale pentru călătorie, un ghid al destinaţiilor conţinând informaţii despre aria de atracţii, noutăţi despre călătorii, ştiri despre vremea locală, cursul de schimb, hărţi etc. Aceste caracteristici au fost incluse pentru a lărgi varietatea de servicii furnizate potenţialului client şi pentru a evita nevoia acestuia de a consulta alt intermediar.

Din punct de vedere al organizării, cele mai multe site-uri conţin câteva pagini cu informaţii despre companie în general47 şi includ un motor de căutare, care le face mai uşor de utilizat de către clienţi în găsirea produsului dorit. De exemplu, în cazul unui hotel, utilizatorii introduc locaţia şi orice alt criteriu dorite (cum ar fi piscine sau facilităţi de baby-sitting) într-o pagină Web, iar site-ul răspunde cu o listă de proprietăţi care satisfac cerinţele lor. Aceste proprietăţi pot fi normal afişate, incluzând descrieri

45 Ernst&Young - Jnternet Shopping", Special Raport, January, 1998, pag.3.

46 Bloch, M., Pigneur Y. and Steiner T. - „The IT enabled extended enterprise: applications in the
tourism industry", Editura Sage Publications, California, 1996, pag. 89.

47 Bloch, M., Pigneur Y. and Steiner T. - „The IT enabled extended enterprise: applications in the
tourism industry", Editura Sage Publications, California, 1996, pag. 95.

34

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)



a staţiunii Buşteni

textuale suplimentate de fotografii, iar în sistemele mai avansate, sunt publicate chiar şi preţurile sau facilităţi de rezervare on-line.

în esenţă, site-urile turistice îndeplinesc funcţiile agenţiilor de turism tradiţionale de a acţiona ca un canal de informaţii între furnizori şi clienţi. Cum turismul devine din ce în ce mai global, iar furnizorii de călătorii fac din ce în ce mai mult produsele turistice disponibile on-line, este necesar ca utilizatorii să studieze unele date, să localizeze şi să salveze unele informaţii de care au nevoie48. De regulă, călătorii frecventează agenţiile pentru a căpăta informaţii care îi ajută să reducă riscul pe care-1 implică călătoria. Atunci când serviciile pe care agenţiile le oferă nu mai sunt privite ca fiind importante sau când ele nu mai sunt percepute ca fiind cel mai convenabil mod de a obţine informaţii, consumatorii vor merge în altă parte. Cum puterea Internet-ului este în continuă creştere, obţinerea informaţiilor de pe Web sau rezervările electronice vor constitui alternative cea mai facilă şi mai eficientă de care dispun clienţii.

Aşa cum am văzut, Internet-ul are potenţialul de a avea un efect major în modul în care ospitalitatea şi produsele turistice sunt distribuite, redefinind modul prin care turiştii descoperă şi cumpără produsele turistice. Adresându-se direct consumatorului, costurile promovării unei destinaţi turistice sau a distribuirii produselor turistice sunt mici.

De a semenea, absenţa cerinţelor în termeni de structură dă flexibilitatea de a distribui produse eterogene, care este condiţie esenţială şi necesară în practicarea turismului. Libertatea de intrare, costurile scăzute şi faptul că nu este nevoie de nici un echipament special fac din Internet, şi în special din reţeaua WWW, un mediu atractiv pentru operaţiunile de turism, în timp ce capacităţile multimedia şi întinderea globală îl fac foarte eficace ca mediu de marketing. Potenţialul său a fost oficial recunoscut de sectorul turistic.

S-a prezis că Internet-ul va fi cheia conducerii în viitor a sectorului turistic întrucât doar acele operaţii, care vor exploata tehnologia pentru a identifica corect nevoile consumatorilor şi vor oferi produsele ca atare, vor supravieţui49.



2.4. Realizarea site-urilor Web

Aplicaţiile Web fac parte din tehnologiile care permit obţinerea unei mai bune performanţe şi eficiente a activităţii. Un site Web bine realizat are o puternică influenţă asupra fluxurilor de informaţii şi poate conduce rapid la îndeplinirea obiectivelor propuse. Promovarea sau consolidarea imaginii, creşterea audienţei, cucerirea unor noi segmente de desfacere a unor produse sau servicii sunt doar câteva exemple în acest sens. Astăzi oricine îşi poate stabili prezenţa pe Internet şi îşi poate construi un site competitiv; totul e să dispună de cunoştinţele şi instrumentele necesare.



2.4.1. Cerinţe necesare pentru realizarea unui site Web

înainte de a construi un site, o decizie importantă ce trebuie luată este tipul de site ales. în principiu, un URL poate fi de două feluri: domeniu (de forma www.firma.ro) sau pagină de Web (de forma www.isp.ro/firma). în general, paginile de al doilea tip sunt găzduite pe site-uri specializate, astfel pentru a avea un nume de forma



48 Pollock, A., The impact of Information Technology on Destination Marketing, Editura Routlege,
London, 1995, pag.57.

49 Bloch, M., Pigneur Y. and Steiner T. - „The IT enabled extended enterprise: applications in the
tourism industry", Editura Sage Publications, California, 1996, pag, 280.

35

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

www.firma.ro, trebuie cumpărat acest drept. în România dreptul de a vinde domenii este rezervat Institutului de Cercetări în Informatică (ICI).50

Existenţa unui server propriu are numeroase avantaje, care se regăsesc în primul rând, în uşurinţa accesului la el, 24 de ore din 24, apoi în folosirea oricăror programe fără aprobarea prealabilă a proprietarului, în configurarea serverului conform necesităţilor sau în posibilitatea obţinerii unor venituri suplimentare din închirierea spaţiului pe server. Aceste avantaje sunt umbrite însă de costul mare al întreţinerii. A avea un server propriu presupune o conexiune la Internet permanentă şi performantă precum şi angajarea a cel puţin un administrator de server, ambele condiţii fiind extrem de costisitoare.

A doua variantă de găzduire a unui site de Web este folosirea unui server specializat care poate oferi găzduire gratuită sau contra cost. în cazul site-urilor c are oferă găzduire gratuită, clienţii sunt obligaţi sa afişeze pe fiecare pagină a site-ului câte o reclamă.

Şi în privinţa modului de realizare a unui site există două posibilităţi. O primă opţiune este angajarea unei echipe de profesionişti pentru conceperea, realizarea şi eventual întreţinerea site-ului. A doua variantă este efectuarea operaţiunilor necesare în regie proprie, pentru aceasta fiind necesară angajarea unor oameni pregătiţi în domeniu. Costul total şi în primul şi în al doilea caz variază în funcţie de complexitatea site-ului.

întrucât orice pagină Web presupune utilizarea unor softuri specifice, o decizie ce trebuie luată atunci când se construieşte un site se referă la tipul de soft c e v a f i utilizat.

Dacă pentru vizualizarea unei pagini de Internet este necesar un singur instrument, browser-ul, pentru construirea unui site este nevoie de mai multe programe. Se ştie că paginile de Internet sunt scrise în limbajul HTML (Hyper Text Markup Language). Aceste pagini pot fi create într-un program simplu de redactare de text, ca de exemplu NotePad-ul sau prin folosirea unui program utilitar. La rândul lor, programele utilitare se împart în două categorii: programe de tipul WYSWYG (What You See is What You Get) sau programe ajutătoare.51

Pentru u tilizarea p rogramelor W YSWYG (de e xemplu: M icrosoft F ronţ P age) nu este necesară cunoaşterea limbajului HTML deoarece crearea site-ului se face în mod intuitiv. Avantajul acestor programe este că facilitează transformarea în codul HTML corespunzător, iar dezavantajul acestora este că codul HTML creat de acestea este excesiv de mare.

în programele utilitare (de exemplu: HotDog, HomeSite) se editează direct codul HTML, programele oferind diverse instrumente ajutătoare. Avantajul este posibilitatea de

a controla în totalitate codul absolut, un posibil dezavantaj putând fi considerat necesitatea de a cunoaşte limbajul HTML.

Un alt element de care trebuie ţinut cont în construirea unei pagini HTML este echilibrul dintre text şi imagini?1 întrucât este greu de parcurs atât o pagină numai cu text, cat şi o pagină plină de imagini. Pentru a crea imagini statice se folosesc diverse programe cum ar fi: Ulead Photoimpact, Adobe Photoshop, PaintShop Pro, iar pentru

50 Colesca, Sofia Elena - Jntemet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.
49-50.

51 Orzan, Gheorghe - ,JSisteme informatice de marketing", Editura Uranus, Bucureşti, 2001, pag.161.

52 Colesca, Sofia Elena-Jnternet în administraţia publică', Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 51.

36

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)


a staţiunii Buşteni

crearea imaginilor animate se pot folosi Microsoft Gif Animator său Ulead Gif Animator.

După ce paginile au fost realizate, acestea sunt stocate pe calculatorul local. Pentru transferarea acestora pe serverul de Internet este necesară folosirea unor programe utilitare pentru transferul fişierelor la distantă folosind protocolul FTP (File Transfer Protocol).

într-un final, aşa cum aminteam la început, pentru a putea vizualiza paginile de Internet este necesar un program denumit browser, cum este Nestcape Communicator, Internet Explorer, Opera sau Neo Planet, care se instalează o dată cu sistemul de operare, sau poate fi cumpărat ori descărcat în mod gratuit de pe Web.



2.4.2. Realizarea paginilor Web

Pe Internet se găsesc milioane de pagini care conţin informaţii, multe dintre ele neavând nici o valoare. Site-urile bune sunt cele care satisfac cerinţele audienţei, adică cele care îţi oferă informaţiile de care ai nevoie, în timpul pe care îl ai la dispoziţie.

Realizarea unui site Web se face în mod etapizat, în cinci trepte. Acestea sunt următoarele: planificarea, machetarea, testarea, publicarea şi în final promovarea site-ului.53

Planificarea unui site Web

Planificarea reprezintă procesul prin care se definesc motivele şi se stabileşte scopul realizării site-lui Web. In această etapă, se stabileşte clar subiectul site-ului care trebuie realizat. Se va stabili ceea ce va conţine site-ul şi, mai ales, ceea ce nu va conţine.

Astfel, p rimul p as î n c rearea u nui s ite W eb a r f i s tabilirea s copului p entru c are e ste realizat. Există numeroase motive pentru a crea pagini Web, cum ar fi: promovarea unui serviciu sau a unui produs, vânzarea unui produs, serviciu sau spaţiu publicitar, creşterea audienţei, întâlniri virtuale cu alţi oameni, publicarea unor informaţii, diverse cercetări, promovarea sau îmbunătăţirea imaginii, informarea clienţilor despre companie şi multe altele.

După ce s-a stabilit care este obiectivul site-ului, trebuie analizat cine vor fi vizatorii acestuia. Audienţa54 reprezintă publicul pentru care este realizat site-ul Web şi este un element critic, deoarece este în strânsă legătură cu designul şi conţinutul site-ului. Datorită acestui fapt, se va încerca realizarea profilul standard al utilizatorului şi strângerea de cat mai multe informaţii legate de obiceiurile, interesele, acţiunile, necesităţile şi în general modul de viaţă, ale tuturor persoanelor care alcătuiesc publicul ţintă. Acest lucru presupune stabilirea panelului cultural al vizitatorilor, motivaţiile accesării site-ului (patronul unei firme caută salariaţi, un elev caută referate etc), rezoluţia monitorului vizitatorilor, viteza conexiunii folosite de vizitatori, tipul de browser folosit. Pentru creionarea unui profil al consumatorului vor fi avute în vedere diverse aspecte, ca de exemplu: vârstă, sex ,grup etnic, religie, afiliere politică, nivelul salariului, nivelul de educaţie, profilul educaţiei, nivelul experienţei lucrului pe computer sau pe Internet, accesul este de acasă său de la serviciu, tipul de conexiune, perioada de acces (ziua / noaptea), tipul de calculator, sistemul de operare, browser-ul utilizat, zona în care locuieşte ş.a.

53 http://carţi. resurse. com/ppw_shareware.zip

54 http:// wwv/.manuale.20m.com/index.html

37

Balaban Alexandru

Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)


a staţiunii Buşteni

După ce profilul audienţei dorite a fost determinat, informaţiile adunate pot fi folosite pentru a determina atributele de proiectare, aşa cum se observă în tabelul 2.2.55 Tabelul 2.2. Determinarea atributelor de proiectare a unui site Web

Aspectul

Influenţează:

Vârsta

• Culorile şi fontul utilizat; • Limbajul utilizat; • Animaţia.

Starea familială Nivelul bugetului

• Timpul de navigare pe Web.

Experienţa pe computer

• Cât de mult trebuie ghidat utilizatorul pentru a efectua anumite operaţii.

Accesul de acasă/serviciu Timpul şi viteza de conectare?

• Timpul petrecut pe Web; • Cât de mari sunt graficele.

Tipul de monitor Platforma Browser-ul

• Rezoluţia; • Va fi sau nu utilizată animaţia?

Ţara/Zona în care este situat site-ul

• Aspectele legale.

Modul de a face cumpărături

• Nivelul de securitate.

Machetarea unui site Web

57

în etapa de machetare a site-ului Web se va defini modul în care va fi structurată informaţia şi aranjate celelalte componente ale paginii: grafică, animaţii, fundal, hărţi grafice, icon-uri, legături, elemente multimedia etc. De asemenea modul de împărţire a paginii în cadre (frames ), tabele sau combinaţii ale acestora are o importanţă deosebită. Prin cumularea acestor elemente, în final trebuie să rezulte un anumit stil care să diferenţieze site-ul Web şi să-1 facă uşor de recunoscut.56

în cadrul acestei etape se vor stabili următoarele aspecte:



  • Modalitatea de navigare a vizitatorului (dacă va folosi frame-uri sau o tablă de
    materii);

  • Gama de culori folosită pentru fonturi, linkuri sau backround (este de dorit să fie
    limitată la o paletă mai restrânsă pentru a nu agresa ochiul).

  • Dimensiunea fontului. Deşi sunt la modă fonturile foarte mici, e de dorit să se
    precizeze mărimea fontului, astfel încât surferul cu probleme de vedere să poată folosi
    opţiunea View, Text size, Larger sau Largest.

  • Un logo al site-ului, adică o imagine simplă, sugestivă şi de dimensiuni cât mai
    mici. Este de dorit să fie originală, dar această condiţie e greu de îndeplinit de la
    început. Pe Internet, se pot întâlni graficieni specializaţi în logo-uri. Prezenţa unui logo
    nu îngreunează accesarea site-ului, deoarece acesta se încarcă în memoria cache a
    browser-ului la accesarea primei pagini. Este recomandabil să fie folosit un singur logo
    în toate paginile.

  • Numărul de niveluri ale site-ului. Numărul nivelurilor unui site nu trebuie să fie
    prea mare, pentru a nu plictisi vizitatorul.

  • Grafica trebuie să fie redusă la minimum, deoarece fişierele grafice au dimensiuni
    mari.

  • Informaţia utilă să nu fie la o distanţă mai mare de două click-uri, iar prezentarea
    ei să solicite cât mai puţin surferul în ceea ce priveşte înţelegerea şi folosirea
    informaţiei.

55 Colesca, Sofia Elena - Jntemet în administraţia publică', Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag.
49-53.

56 http://carţi. resurse, com/ppw_shareware.zip

57 http:// www.manuale.20m.com/index.html

38

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)

a staţiunii Buşteni

  • Vizualizarea paginii în întregime, pentru a nu fi nevoie ca vizitatorul să utilizeze
    bara de scroll.

  • Textul să nu fie dispus ca un bloc unitar de informaţie, ci să fie divizat prin linii
    orizontale s au i magini. Frazele-rezumat p ot fi p rezentate p e u n fundal d iferit c olorat,
    eventual încadrate.

  • Dimensiunea unui fişier să fie de cel mult 3-4 K.

  • încărcarea unei pagini nu trebuie să dureze mai mult de 15 secunde, indiferent de
    conexiune.

Testarea unui site Web

După scrierea tuturor paginilor de Web trebuie făcută testarea site-ului. Testarea se va face la diverse rezoluţii ale ecranului şi utilizând navigatoare diferite. Aspectul paginilor trebuie să fie cam acelaşi la diverse rezoluţii şi în diverse navigatoare. Datorită faptului că nu există o standardizare în domeniu, unele comenzi pot fi vizualizate doar în anumite browsere. Diacriticele sunt suportate doar de ultimele generaţii de navigatoare, celelalte afişând diverse semne în locul diacriticelor. Toate acestea fac ca unele pagini să fie realizate în două forme: o formă pentru Internet Explorer, şi o formă pentru Netscape Navigator (acestea fiind browserele cele mai utilizate).58

Publicarea unui site Web

După ce site-ul a fost testat, el poate fi publicat pe un server specializat şi pus la dispoziţia surferilor on-line de pretutindeni. Pentru aceasta, mai întâi calculatorul trebuie să fie conectat la Internet, prin intermediul unui furnizor de servicii Internet 59( ISP ). Pentru ca site-ul Web să capete o identitate on-line, el va trebui să aibă un nume de domeniu propriu sau gratuit. După aceasta fişierele componente ale unui site vor fi transferate pe un server aparţinând unui serviciu de găzduire pagini Web (web host).

încărcarea fişierelor se poate face prin două metode:


  • Folosind clientul de FTP pus la dispoziţie de server. Cele mai multe servere
    dispun de File Manager, care încarcă fie pe server într-un mod simplu şi intuitiv, având
    însă ca dezavantaj faptul că durează relativ mult.

  • Folosind alţi clienţi de FTP. De exemplu CuteFTP încărcăm un site pe server, cu
    directoare cu tot, în câteva secunde.

Pentru a menţine continuu interesul vizitatorilor, paginile Web trebuie întreţinute si actualizate periodic.

Promovarea unui site Web

Degeaba se realizează un site cu un design formidabil, dacă acesta nu e accesat de vizitatori. Conţinutul paginilor sale poate fi extrem de interesant pentru surferii on-line, dar aceştia trebuie să fie informaţi asupra existenţei site-ului.

O etapă importantă în realizarea site-urilor Web este promovarea acestora. Scopul principal al tuturor activităţilor legate de promovarea unui site este acela de a creşte traficul acelui site. Nivelul traficului depinde în primul rând de cantitatea de informaţii prezentate, de calitatea site-ului şi de permanenta reînnoire a paginilor acestuia.

Există mai multe metode de popularizare a site-urilor:60

> Prezenţa elementelor „meta" la începutul fiecărei pagini. Programele-robot vor vizita pagina şi vor realiza indexarea acesteia după indicaţiile prezente în elementele „meta".

58 Colesca, Sofia Elem-Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 55.

59 http://carfi.resurse. com/ppw_shareware.zip

60 Colesca, Sofia Elena-Jnternet în administraţia publică", Editura Economică, Bucureşti, 2002, pag. 55.

39

Balaban Alexandru Proiectarea şi realizarea prezenţei on-line (site Web)



a staţiunii Buşteni

  • înscrierea în unul dintre motoarele de căutare. Fiecare motor de căutare are în
    partea de jos un link „Add URL" sau „Submit URL", care se poate folosi pentru
    trimiterea spre indexare a unei pagini sau a unui întreg site. Pentru a automatiza
    operaţiunea de trimitere a paginii spre indexare la mai multe motoare de căutare se
    poate solicita ajutorul uneia dintre firmele care pot înregistra gratuit un site la motoarele
    de căutare şi care cer în schimb introducerea în site a unui link către site-ul firmei.
    Apariţia în baza de date a motorului de căutare se petrece de obicei la cel puţin două
    săptămâni după trimiterea spre indexare a paginii/site-ului, însă la unele motoare
    operaţiunea poate să dureze până la trei luni.


  • Yüklə 0,75 Mb.

    Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin