Draft strategy

Zone protejate şi bio-diversitate
Zone protejate
Suprafaţa totală ocupată de zonele protejate, în judeţul Dolj ajunge la 3.687,3 ha (0,5% din suprafaţa totală). Zonele protejate din Dolj au fost stabilite în conformitate cu trei documente legislative: Legea 5/2000, HG nr. 2151/2004 şi Hotărârea Consiliului Local 261/1994. Din totalul de 37 de zone protejate, 10 sunt administrate de operatori publici sau privaţi, dintre care:

• 
  Asociaţia judeţeană de vânători şi pescari sportivi (AJVPS) – 5 zone;
  
• 
  Direcţia Silvică (Direcţia Silvică) – 2 zone;
  
• 
  Un operator privat– 1 zonă;
  
• 
  Fundaţia pentru Acţiunea Ecologică România – 2 zone.
  

Datorită utilizării terenului pentru activităţile agricole (în special pe Terasele Dunării) precum şi accelerării procesului de deşertificare şi poluare a solului din activităţile industriale, starea zonelor protejate s-a înrăutăţit în ultimii ani. Mai în detaliu, o parte din păduri (caracterizate de salcie, salcâm, stejar şi plop) s-au uscat iar unele bălţi au secat.

Tabel 85: Zone protejate în judeţul Dolj (2006)

Nr. crt.	Numele zonei protejate	Tipul zonei	Suprafaţă	Observaţii
			(ha)
1	Poiana Bujorului din pădurea Pleniţa (pădure)	Botanică	50	Legea 5/2000
2	Valea Rea-Radovan	Botanică	20	Legea 5/2000
3	Dunele Dăbuleni (“La Cetate”)	Botanică	8	Legea 5/2000
4	Pajiştea halofilă Gighera (pajişte)	Botanică	4	Legea 5/2000
5	Pajiştea Cetate din Lunca Dunării (pajişte)	Botanică	6	Legea 5/2000
6	Pajiştea Gogoşu-Ştefănel pajişte)	Botanică	10	Legea 5/2000
7	Locul fosilifer Bucovăţ	Paleontologică	4	Legea 5/2000
8	Locul fosilifer Dranic	Paleontologică	6	Legea 5/2000
9	Ciuperceni-Desa	Mixtă	200	Legea 5/2000
10	Lacul Adunaţii de Geormane (Lac)	Acvatică	102	Legea 5/2000
11	Complexul lacustru Preajba-Făcăi (Complex de lacuri)	Acvatică	28	Legea 5/2000
12	Balta Cilieni – Băileşti (baltă)	Acvatică	47	Legea 5/2000
13	Lacul Ionele (Lac)	Acvatică	3,2	Legea 5/2000
14	Balta Neagră (baltă)	Acvatică	1,2	Legea 5/2000
15	Balta Lată (baltă)	Acvatică	28	Legea 5/2000
16	Râurile Desnăţui şiTerpeziţa amonte de Fântânele (râu)	Acvatică	80 Kmp	Legea 5/2000
17	Râul Balasan amonte de Băileşti (râu)	Acvatică	36 Kmp	Legea 5/2000
18	Lacul Caraula (Lac)	Acvatică	28	Legea 5/2000
19	Zaval	Rezervă naturală	351,3	HG 2151/2004
20	Pădurea din Lunca Jiului-Bratovoieşti (pădure)	Forestieră	300	CCD 26/1994
21	Pădurea de gârniţă Lumaşu- Coşoveni (pădure)	Forestieră	220	CCD 26/1994
22	Pădurea de salcâm tardiflor-Malu Mare (pădure)	Forestieră	110	CCD 26/1994
23	Pădurea de arborete de stejar brumăriu Braniştea - Bistreţ (pădure)	Forestieră	200	CCD 26/1994
24	Pădurea de cereto-gârniţete cu stejar brumăriu-Izvoare (pădure)	Forestieră	100	CCD 26/1994
25	Pădurea Tufa Bârzei cu amestecuri de stejar brumăriu, stejar pufos şi cer (pădure)	Forestieră	160	CCD 26/1994
26	Pădurea Rebegi (pădure)	Forestieră	180	CCD 26/1994
27	Pădurea “Valea Stanciului” – Fărcaşu – Melineşti (pădure)	Forestieră	40	CCD 26/1994
28	Pădurea de cer şi gârniţă Ştiubei-Vela (pădure)	Forestieră	150	CCD 26/1994
29	Pădurea ‘’Galbenă ‘’ Ştefanel-Gogoşu (pădure)	Forestieră	60	CCD 26/1994
30	Pădurea “Ciurumela” Tunari – Piscu Vechi (pădure)	Forestieră	80	CCD 26/1994
31	Pădurea ,,Nisipeni,, -Ciuperceni (pădure)	Forestieră	150	CCD 26/1994
32	Pădurea de salcâm cu rezerve de stejar ‘’Nisipuri ‘’-Băilesti (pădure)	Forestieră	50	CCD 26/1994
33	Pădurea “Cioace”-Desa cu specii xerofite (pădure)	Forestieră	210	CCD 26/1994
34	Pădurea de arboreta de cereto-gârniţete din zona Pleniţa-Verbiţa (pădure)	Forestieră	15	CCD 26/1994
35	Pădurea cu arboreta de stejar şi frasin-Radovan (pădure)	Forestieră	250	CCD 26/1994
36	Pădurea Başcov-Calafat (pădure)	Forestieră	40	CCD 26/1994
37	Pădurea Bucovăţ-Leamna (pădure)	Forestieră	150	CCD 26/1994

Sursa: Agenţia de mediu a judeţului Dolj, Starea mediului în anul 2006

HG = Hotărârea Guvernului; CCD = Decizia Consiliului judeţean
Habitat natural
Judeţul Dolj este caracterizat de prezenţa unor habitate naturale tipice mediului de stepă şi pădure de stepă. În partea nordică a teritoriului, în zona deluroasă, se găsesc păduri de stejar şi stejar turcesc, care sunt caracteristice zonelor de câmpie şi de dealuri mici. În zona centrală, până la Plenita-Segarcea-Apele Vii se găsesc cerris şi câteva specii de stejar extinzând astfel triunghiul Craiova-Segarcea-Perisor şi se poate observa trecerea de la stepă la silvo-stepă. Silvo-stepa ocupă partea sudică a judeţului, este mai săracă în resurse de lemn şi se situează în zona de pajişte a Dunării. Din cauza construcţiilor de baraje şi sisteme de irigaţii, precum şi din cauza procesului de deşertificare, zona de pajişte a Dunării a suferit unele modificări majore în habitatul natural.

În judeţul Dolj sunt 8 propuneri de situri NATURA 2000, dintre care, 5 sunt Zone speciale de protecţie avi-faunistică (SPA) şi 3 sunt Zone de Importanţă Comunitară (SCI), conform Directivelor 92/43/CEE şi 79/409/CEE.

SPA-uri propuse sunt următoarele:

• 
  Calafat - Ciuperceni – Dunarea IBA – 28.981 ha;
  
• 
  Maglavit IBA – 3.562,6 ha;
  
• 
  Afluentul Jiu – fluviul Dunărea IBA – 40.730,9 ha;
  
• 
  Bistreţ IBA – 27.482,3 ha;
  
• 
  Dăbuleni – Grinduri IBA.
  

SCI-uri propuse sunt următoarele:

• 
  Ciuperceni – Desa – 40.853 ha;
  
• 
  Pasajul râului Jiu ;
  
• 
  Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa – 44,3 ha.
  

În plus, au fost identificate şi introduse în baza de date a NATURA 2000 19 tipuri de habitate naturale şi, astfel, au fost recunoscute următoarele tipuri de floră, faună şi specii sălbatice:

• 
  155 plante (din care, 4 sunt de interes comunitar);
  
• 
  7 specii de nevertebrate (din care, 5 sunt de interes comunitar);
  
• 
  15 specii de peşti (din care, 12 sunt de interes comunitar);
  
• 
  12 specii de amfibieni (din care, 2 sunt de interes comunitar);
  
• 
  196 specii de păsări (din care, 63 sunt enumerate în Anexa I a Directivei 79/409/CEE);
  
• 
  10 specii de mamifere (din care, 2 sunt de interes comunitar).
  

I.8.3 Riscul de mediu şi măsuri de prevenire
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj
În 2007, Consiliul Judeţean Dolj a aprobat prin decizia nr. 204/2007, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în judeţul Dolj. Documentul este în concordanţă cu previziunile legale din domeniu.
Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din Judeţul Dolj, ce analizează toate riscurile potenţiale identificate în judeţul Dolj, dar şi măsuri, acţiuni şi resurse necesare pentru gestionarea lor, a fost elaborat de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă – Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia”
Scopul acestui Plan este de a asigura o înţelegere potrivită a tuturor factorilor implicaţi referitor la atribuţiile lor înainte, în timpul şi după apariţia situaţiilor de urgenţă, conform categoriei riscului.

Mai în detaliu, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor are următoarele obiective:

• 
  Asigurarea prevenirii riscurilor care pot genera situaţii de urgenţă, prin evitarea producerii lor, reducând frecvenţa sau efectele lor, bazată pe concluziile rezultate din analiza riscurilor, în conformitate cu planul de riscuri teritorial;
  
• 
  Plasarea şi echiparea unităţilor operaţionale şi a altor sisteme destinate să sprijine prevenirea şi managementul situaţiilor de urgenţă;
  
• 
  Stabilirea procedurilor operaţionale şi planuri pentru situaţii de urgenţă;
  
• 
  Alocarea şi optimizarea resurselor şi măsurilor necesare pentru prevenirea şi acoperirea situaţiilor de urgenţă.
  

Conform planului, 44 de actori sunt implicaţi în prevenirea şi acoperirea riscurilor, printre care Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia”, Inspectoratul de Poliţie Dolj şi alte instituţii publice relevante, precum şi principalii operatori economici din domeniul energiei şi transporturilor şi instituţiile publice din domeniul protecţiei mediului.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj analizează un număr de tipologii de riscuri concentrându-se în special pe riscurile naturale şi tehnologice.

A. Riscuri naturale
Inundaţii
Cele două instituţii principale care se ocupă cu prevenirea inundaţiilor sunt Centrul Regional de prognoză a vremii Craiova, care face prognoze despre fenomenele vremii care pot afecta creşterea debitelor de apă a râurilor, dar şi Centrul operaţional din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia” din judeţul Dolj, care este responsabil de trimiterea avertizărilor comitetelor locale şi operatorilor socio-economici din cadrul judeţului.

Există 19 amenajări hidroameliorative cu o suprafaţă de desecare de 115.000 ha, având rol de desecare şi drenaj pentru eliminarea excesului de umiditate de pe terenurile agricole. Lungimea totală a conductelor folosite pentru evacuarea apei este 1.620 km.

În scopul de a preveni inundaţiile, s-au realizat lucrări de îndiguire, s-a regularizat cursul râurilor şi s-au amenajat lacuri de acumulare, astfel menţionăm 390 km lungime totală de diguri, 223 km cursuri de apă regularizate şi 4 lacuri de acumulare, în proximitatea principalelor cursuri de apă, după cum urmează:

• 
  Fluviul Dunărea este îndiguit de la localitatea Piscu Vechi la Dăbuleni (lungimea totală 91 km);
  
• 
  Râul Jiu este îndiguit pe malul stâng de la Tatomireşti la Işalniţa (la confluenţa râului Amaradia) şi pe malul din dreapta de la Coţofenii din Dos la Işalniţa;
  
• 
  Râul Amaradia a fost regularizat pe diferite secţiuni, inclusiv în zona Platformei Doljchim.
  

Prin îndiguirea şi sistemele de drenaj, 70.567 ha de teren agricol, reprezentând 12% din totalul terenurilor agricole, sunt protejate de inundaţii.

ANIF, Administraţia Naţională „Îmbunătăţiri Funciare” SA administrează 117 km de diguri amplasate pe mâlul Fluviului Dunărea, 24,5 km de diguri pe râurile Jiu şi Desnatui, incluzând digul de la Fântânele (râul Desnatui) şi 47 staţii de pompare electrice.
În ciuda tuturor aceste lucrări de îndiguire a principalelor râuri existente pe teritoriul judeţului, peste 70% din localităţile situate în judeţul Dolj au fost afectate de cel puţin un eveniment de inundaţii, inclusiv cele trei Municipii şi trei din cele patru oraşe, singura excepţie fiind Oraşul Segarcea.

Localităţi afectate de inundaţii (ordine alfabetică)

Argetoaia, Municipiul Băileşti, Oraşul Bechet, Bistreţ, Botoşeşti-Paia, Brabova, Brădeşti, Braloştiţa, Bratovoeşti, Breasta, Bucovăţ, Bulzeşti, Municipiul Calafat, Călăraşi,Cârna, Carpen, Catane, Cerăt, Cernăteşti, Cetate, Cioroiaşi, Ciupercenii Noi, Coţofenii de Dos, Coţofenii din Faţa, Municipiul Craiova, Oraşul Dăbuleni, Desa, Dobreşti, Drăgoteşti, Drănic, Fărcaş, Oraşul Filiaşi, Galicea Mare, Galiciuica, Gângiova, Gherceşti, Ghidici, Gighera, Giubega, Giurgiţa, Gogoşu, Goicea, Goieşti, Greceşti, Întorsura, Izvoare, Lipovu, Măceşu de Jos, Mârşani, Melineşti, Mischii, Murgaşi, Negoi, Ostroveni, Perişor, Pieleşti, Piscu Vechi, Pleşoi, Podari, Poiana Mare, Predeşti, Rast, Robăneşti, Rodovan, Sălcuţa, Scaeşti, Seaca de Pădure, Siliştea Crucii, Şimnicu de Sus, Sopot, Tălpaş, Terpeziţa, Teslui, Ţuglui, Valea Stanciului, Vârvoru de Jos, Vela.