Draft strategy

II.2.2 Resurse umane, forţa de muncă şi şomajul

Puncte tari	Puncte slabe
T1.Rată scăzută a şomajului. T2. Performanţa ratei globale de activitate a populaţiei relativ bună. T3. Rată de ocupare relativ pozitivă - în mod special rata de ocupare a femeilor. T4.Existenţa resurselor umane cu nivel mediu şi ridicat de educaţie, în special în zonele urbane. T5. Existenţa centrelor pentru formare profesională a adulţilor	S1. Scăderea treptată a ratei globale de activitate a forţei de muncă. S2. Procent neobişnuit de ridicat a persoanelor în vârstă de muncă cu incapacitate de lucru permanentă. S3. Scăderea continuă a ratei de ocupare. S4. Creşterea ratei de dependenţă.
Elemente doveditoare
T1. Rata şomajului în 2005 a fost de 6,3%, un fapt pozitiv comparativ cu nivelul naţional (7,2%) şi regional (6,6%). T2. În 2005, rata globală de activitate a populaţiei a fost de 39,6%, depăşind nivelul naţional precum şi nivelul regional. T3. În 2005, rata de ocupare a fost de 60,6%, mai mare decât cea la nivel naţional (57,7%) şi regional (60,1%). Rata de ocupare a femeilor a fost cu 10,4 procente mai mare decât cea la nivel naţional. T4. Universitatea Craiova şi structura de învăţământ liceal garantează un număr remarcabil de resurse umane cu nivel relativ înalt de pregătire.	S1. În 2001-2005, rata de activitate a forţei de muncă a scăzut de la 44,6% la 39,6%. S2. 30,9 mii de persoane în vârstă de muncă care reprezintă 7% din populaţia în vârstă de muncă, a judeţului, au incapacitate de lucru permanentă. S3. În 2003-2005, rata de ocupare a trecut de la 63,2 % la 60,6%. S4. Rata de dependenţă economică a crescut de la 58,1% în 2002 până la 63,1% în 2005.
Ameninţări	Oportunităţi
Creşterea rapidă a numărului populaţiei inactive. Scăderea veniturilor şi creşterea populaţiei afectate de sărăcie.	Creşterea posibilităţilor oferite persoanelor în vârstă de a reintra în piaţa muncii prin acţiuni dirijate şi finanţate de Uniunea Europeană. Promovarea activităţiilor de calificare-recalificare pentru a facilita intrarea şi mobilitatea pe piaţa muncii, prin intervenţii adecvate cu sprijinul Fondului Social European. Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunităţi pentru crearea de noi locuri de muncă

II.2.3 Infrastructura

Puncte tari	Puncte slabe
T1.Poziţionare bună faţă de principalele rute europene. T2.Ruta de transport Arad-Craiova-Calafat a fost declarată proiect prioritar. T3. Infrastructura de transport aerian există şi este în dezvoltare. T4. Dezvoltarea rapidă a infrastructurii de gospodărire a apelor în zone rurale. T5. Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în creştere continuă. T6. Descreşterea consumului de gaze naturale pentru uz casnic şi creşterea consumului total de gaze naturale pot sugera o creştere a activităţilor industriale. T7. Existenţa infrastructurii de sprijin pentru mediul de afaceri.	S1.Calitate slabă a infrastructurii rutiere şi feroviare. S2. Zonele de Sud-Est şi Nord-Vest ale judeţului Dolj sunt izolate de rutele principale de transport. S3. Dezvoltare insuficientă a facilităţilor de transport inter-modal. S4. Lipsa de staţii de epurare a apelor uzate. S5. Infrastructură de irigaţii insuficientă. S6. Întindere limitată a reţelei de distribuţie a gazelor naturale. S7. Nivel scăzut de consum a gazelor naturale pe locuitor, daca se compară cu datele la nivel naţional.
Elemente doveditoare
T1. Coridorul Pan European IV, care leagă Germania de Turcia, traversează judeţul Dolj. Coridorul Pan-European VII, Dunărea, trasează graniţa judeţului Dolj cu Bulgaria. T2. Aereoportul Craiova este singura infrastructură de transport aerian în Regiunea Sud-Vest. Zborurile derulate acoperă o paletă de destinaţii incluzând Germania, Italia şi Grecia. T3. Proiectul este menţionat în legea 203/2003 şi va fi implementat până în 2015. T4. În 2004-2006, numărul localitaţilor deservite cu apă potabilă a crescut de la 12 la 20. În 2007, un număr de 31 de proiecte privind lucrări de conectare la sistemul de gospodărire a apelor au fost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de finalizare şi încă 17 sunt în curs de execuţie. T5. În 2001-2005, lungimea reţelei de distribuţie a gazelor naturale a crescut cu 78km. T6.Consumul total de gaz a crescut cu 10,78% în 2001-2005, în timp ce gazul distribuit pentru uz casnic a scăzut cu 16,52%. T7. În judeţul Dolj funcţionează parcuri industriale – Parcul Industrial Craiova – precum şi IPA CIFATT, cu o structură specializată în servicii pentru IMM-uri şi unităţi de C&D, în sprijinul afacerilor şi inovării.	S1. Densitatea drumurilor publice în judeţul Dolj este de 29,6 km/100km^2; căile ferate au avut o dezvoltare modestă cu o densitate de 30,5 km/100km^2. Dezvoltarea infrastructurii de transport este mai mică decât nivelele naţional şi regional. Rata de modernizare a drumurilor este de 22,67% din lungimea totală. S2. Axele infrastructurii sunt dezvoltate în principal în direcţiile nord-est şi sud-vest, cu o concentrare ridicată in zona de nord-est. S3. În momentul de faţă în judeţul Dolj nu există centre intermodale propriu zise. S4. O staţie de epurare este în curs de realizare la Craiova. S5. În ultimul deceniu sistemele de irigaţii au fost aproape distruse. În 2001 suprafaţa irigată a fost 3,8% din suprafaţa agricolă utilizată a judeţului. S6. În 2005 reţeaua de distribuţie a gazelor naturale era limitată la 6 localităţi. S7. Consumul de gaze în judeţ este aproape jumatate din consumul mediu naţional (331,2 mii mc pentru 1000 locuitori in Dolj vs 599,5 mii mc în România).
Ameninţări	Oportunităţi
Conexiuni limitate cu principalele rute de transport şi cu Bulgaria. Marginalizarea fizică şi întârzierea dezvoltării economice a zonelor izolate. Scăderea nivelului de trai. Pierderea atractivităţii judeţului.	Dezvoltarea conexiunilor cu Bulgaria, în primul rând prin construirea podului Calafat -Vidin. Integrarea judeţului Dolj în cadrul reţelelor de transport European şi promovarea imediată a dezvoltării economice. Dezvoltarea facilităţilor de transport inter-modal. Integrarea judeţului Dolj pe Piaţa Europeană, prin intervenţii adecvate. Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru întreprinderi, prin intervenţii adecvate.

II.2.4 Educaţia şi învăţământul, cultura, sportul, sănătatea şi asistenţa socială
Educaţie şi învăţământ

Puncte tari	Puncte slabe
T1. Derularea programului de îmbunătăţire şi reabilitare a infrastructurii educaţionale. T2.Prezenţa Universităţii din Craiova, Universitate de importanţă naţională. T3.Creşterea numărului studenţilor în învăţământul superior. T4. Interes în creştere pentru învăţământul tehnic. T5. Interes crescut pentru educaţia deschisă şi învătâmăntul la distanţa.	S1.Scăderea drastică a infrastructurii educaţionale, în special în zona rurală. S2.Decalaj între pregatirea oferită de şcoală şi cerinţele de pe piaţa muncii S3.Interes scăzut al populaţiei rrome în ceea ce priveşte educaţia.
Elemente Doveditoare
T1. Reţeaua unităţilor şcolare a fost reabilitată sub coordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean. În 2005 au fost reabilitate 19 unităţi dintre care 13 din mediul rural. T2. Craiova deţine poziţia a cincea ca centru universitar la nivel naţional (2005-2006). T3. În perioada 2001-2005 numărul de studenţi înscrişi la Universitatea Craiova a crescut cu 6,7%. T4. În perioada 2001-2005, s-a înregistrat o creştere importantă a numărului de studenţi la următoarele profiluri: Agricultură (+ 74%), Tehnic (+ 21%) şi Economic (+ 16%).	S1. În perioada 2001-2006, numărul unităţilor şcolare a scăzut cu 45%, în principal datorită scăderii în mediul rural, care a trecut de la 395 la 122 unităţi şcolare.
Ameninţări	Oportunităţi
Creşterea disparităţilor în accesul la educaţie între mediul rural şi urban. Creşterea abandonului şcolar	Posibilitatea de creştere a oportunităţilor educaţionale prin dezvoltarea unei infrastructuri adecvate în special în zona rurală.

Cultura şi sport

Puncte tari	Puncte slabe
T1. Existenţa obiectivelor de interes cultural. T2. Prezenţa instituţiilor importante care operează în domeniul cultural. T3. Bogată tradiţie folclorică.	S1.Valorificare şi promovare insuficientă a patrimoniului existent.
Elemente Doveditoare
T1. În Dolj există 11 locaţii care, conform legii nr.5/2000, prezintă o concentrare relevantă de patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional. În judeţ, totuşi se află şi multe alte obiecte de patrimoniu, care nu sunt menţionate în lege. T2. În Craiova funcţionează Teatrul Naţional, Filarmonica Oltenia şi Teatrul de Operă şi Operetă, Muzeul Olteniei şi un renumit Muzeu de Artă. Mai există şi alte muzee, de exemplu, în Baileşti, Bechet, Calafat. T3. Festivalele şi sărbătorile tradiţionale sunt organizate în multe localităţi ale judeţului.	S1. Majoritatea resurselor naturale şi culturale ale judeţului sunt promovate în mod insuficient.
Ameninţări	Oportunităţi
Degradare a patrimoniului cultural şi pierderea tradiţiilor.	Promovarea obiectivelor culturale şi revitalizarea culturii tradiţionale precum şi a elementelor folclorice, prin acţiuni şi intervenţii specifice.

Sănătate şi asistenţă socială

Puncte tari	Puncte slabe
T1.Evoluţia pozitivă a structurilor din domeniul sanitar. T2. Paletă amplă de servicii de asistenţă socială.	S1.Distribuţie inegală a infrastructurii medicale în teritoriu. S2.Infrastructura de sănătate precară, în special în mediul rural. S3.Grad scăzut de integrare în societate pentru persoanele dezavantajate.
Elemente Doveditoare
T1. În perioada 2001-2005, cabinetele medicale au crescut cu 424 unităţi, cabinetele de specialitate care erau aproape absente au ajuns la 255 unităţi iar cabinetele stomatologice aproape s-au dublat. T2. În cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj funcţionează 8 Servicii / Compartimente specializate pe diferite categorii vulnerabile.	S1/S.2. 87,5% din spitalele existente sunt concentrate în zona urbană. Cabinetele de medicină generală şi de specialitate sunt concentrate în zonele urbane (respectiv 92,3% şi 97,8%).
Ameninţări	Oportunităţi
Distribuţia inegală a infrastructurii medicale poate genera o degradare a mediului social care se poate reflecta în creşterea mortalităţii. Acentuarea riscului de marginalizare socială. Scaderea calităţii vieţii.	Posibilitatea de a îmbunătăţi calitatea şi durata vieţii precum şi condiţiile sociale prin reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii medicale în zonele rurale. Integrarea socială a categoriilor vulnerabile a populaţiei prin intervenţii adecvate. Condiţii de viaţă îmbunătăţite, prin măsuri şi intervenţii specifice.

II.2.5 Mediul de trai şi spaţiul locuibil

Puncte tari	Puncte slabe
T1. Resurse de apă bogate pentru consum şi navigaţie. T2. În general, aerul are o calitate bună (cu excepţia zonelor urbane şi industriale). T3.Poluarea reversibilă a mediului înconjurător. T4. Zonele protejate, biodiversitatea şi habitatele naturale pot fi valorificate în scopuri economice. T5. Incidenţă mică a incendiilor. T6.Existenţa sistemelor de identificare şi prevenire a riscurilor de mediu. T7. Nivel bun de dezvoltare/modernizare a infrastructurii stradale în anumite zone urbane.	S1.Calitatea apelor, în special în zonele industriale şi urbane, este serios afectată de transportarea substanţelor periculoase precum şi de deversarea apelor uzate. Calitatea apelor este slabă şi în unele zone din mediul rural datorită nitraţilor şi nitriţilor. S2. Poluarea aerului în zonele urbane şi industriale. S3.Deşeurile menajere din mediul urban nu sunt tratate înainte de a fi depozitate, ducând la contaminarea solului. S4. Colectarea deşeurilor menajere nu este sistematizată în mediul rural. S5. Număr mare de localităţi afectate de inundaţii. S6. Riscuri tehnologice ridicate (incluzând transportul şi depozitarea substanţelor periculoase dar şi contaminarea produsă în zonele industriale). S7. Risc de contaminare nucleară. S8. Procesul accelerat de deşertificare. S9. Disponibilitate limitată de facilitaţi de transport public. S10. Disponibilitate limitată de zone verzi în mediul urban. S11. Judeţul Dolj are un risc de seismicitate moderat
Elemente Doveditoare
T1. Judeţul Doj este bogat în resurse hidrice, datorită prezenţei celor două bazine hidrografice principale – Dunărea şi Jiu. T2. Monitorizarea calităţii aerului a permis identificarea de 5 zone critice, aproape toate fiind platforme industriale. T3. În general poluare este reversibilă. Totuşi, au fost identificate de către Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj, 12 aşezări contaminate în mod grav. T4. În judeţul Dolj există 37 zone protejate şi sunt 8 propuneri de situri Natura 2000. În plus, au fost identificate şi introduse în baza de date Natura 2000 19 tipuri de habitate naturale. T5. Incidenţa incendiilor este redusă, şi a scăzut în mod semnificativ în perioada 2002-2006. T6. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor de mediu a fost aprobat în 2007 de către Consiliul Judeţean Dolj. Planul implică 44 actori în acţiuni pentru prevenirea şi acoperirea riscurilor. T7. Nivelul de modernizare a străzilor urbane nu este uniform; totuşi în 5 din 7 localităţi urbane procentul de străzi oraşeneşti modernizate este mai mare decât media judeţeană.	S1. Au fost identificate 9 puncte critice în ceea ce priveşte poluarea apelor de suprafaţă precum şi 4 puncte critice în ceea ce priveşte poluarea apelor subterane, toate aflându-se aproape de zonele industriale şi în zonele urbane. În plus, fluviul Dunărea aduce în Judeţul Dolj poluarea produsă în alte ţări, şi care iese de sub controlul local. S2. Au fost identificate 5 zone critice pentru calitatea aerului, în special datorită industriei chimice, industriei alimentare şi sectorului energetic). S3. Deşeurile urbane nu sunt tratate înainte de a fi depozitate în gropile de gunoi. S4.Colectarea deşeurilor prin operatori specializaţi se efectuează doar în Craiova, Calafat, Băileşti, Filiaşi şi Segarcea. S5. Peste 70% din localităţile din judeţul Dolj au fost afectate cel puţin de un eveniment de inundaţii. S6. In 2005-2006 au fost 273 incidente grave implicând substanţe periculoase. În plus, 5 operatori economici din judeţ cad sub incidenţa HG 95/2003. S7. Judeţul Dolj ar putea să fie afectat de un eventual accident nuclear provenind de la Centrala Nucleară Kozlodui (Bulgaria). S8. Cinci la sută din solul judeţului Dolj este deja deşertificat. S9. Mijloacele de transport public circulă doar în municipiul Craiova. S10. Suprafaţa medie per capita a spaţiilor verzi în principalele zone urbane este sub valorea recomandată de către Comisia Europeană. S11. Judeţul Dolj se află în zona de seismicitate medie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani.
Ameninţări	Oportunităţi
Scăderea nivelului de trai. Creşterea deteriorării mediului şi consecinţe negative imediate asupra dezvoltării economice şi tendinţei demografice. Diferenţe de dezvoltare tot mai mari în cadrul zonelor urbane şi între zonele urbane şi cele rurale. Dinamica demografică negativă aşezărilor urbane, în mod special în Municipiul Craiova.	Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru întreprinderi, prin intervenţii adecvate. Creşterea atractivităţii zonei inclusiv dezvoltarea activităţilor turistice. Dezvoltare echilibrată între polii urbani şi între zonele urbane şi cele rurale. Implementarea unor măsuri specifice pentru menţinerea populaţiei în zona urbană.

II.2.6 Telecomunicaţiile

Puncte tari	Puncte slabe
T1.Ponderea resurselor umane specializate ICT în linie cu media naţională. T2. Instituţiile publice majore din Dolj au website. T3. Majoritatea Instituţiilor Publice din Dolj sunt conectate la reţeaua Intranet.	S1.Utilizarea redusă de Internet. S2. Nivel scăzut de computerizare şi conexiune la internet a întreprinderilor.
Elemente Doveditoare
T1. In regiunea Sud-Vest^23 în 2003 s-au înregistrat 1,6 specialişti IT la 100 de angajaţi, foarte aproape de nivelul naţional (1,7). T2. Consiliul Judeţean Dolj, Primăria Craiova şi Prefectura au un website propriu. Mai mult, alte primării din Judeţul Dolj sunt dotate cu site-uri web. T3. Din Octombrie 2005, 132 instituţii publice din judeţul Dolj sunt inter conectate prin reţea Intranet.	S1. Doar 1,64% din apelurile pentru a accesa Internetul făcute în ţară provin din judeţul Dolj (2005). S2. La nivel regional^24 doar 6% din întreprinderi sunt conectate la Internet (8,5 la nivel naţional). Numărul calculatoarelor la 100 de angajaţi în 2003 a fost 7,2 sub nivel naţional cu 2,5 puncte procentuale.
Ameninţări	Oportunităţi
Marginalizarea fizică şi întarzierea dezvoltării economice a zonelor izolate.	Integrarea judeţului Dolj pe Piaţa Europeană, prin intervenţii specifice. Cresterea atractivităţii judeţului pentru investitori străini, prin intervenţii adecvate.

III. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE
III.1 Viziune
Situat în Sud Vestul României, cu o suprafaţă totală de 7.414 km², judeţul Dolj ocupă 3,1% din suprafaţa teritoriului naţional şi 25,4% din regiunea Sud Vest Oltenia. Fiind marcată de bariera naturală a Dunării, zona sudică a judeţului Dolj ocupă o parte a graniţei dintre România şi Bulgaria. Teritoriul este caracterizat de întinderi mari de câmpii, este străbătut de râuri importante şi este ocupat de terenuri agricole pe 83% din suprafaţa totală a judeţului, ceea ce explică potenţialul agricol deosebit al acestuia. Pe de altă parte, municipiul Craiova, cu 300.587 de locuitori (reprezentând 42% din populaţia judeţului, în 2006) reprezintă un pol urban de dezvoltare de o importanţă majoră, fiind al 6-lea oraş din România ca număr de locuitori, centrul regiunii de dezvoltare Sud Vest Oltenia precum şi capitala Regiunii istorice Olteniei. Structura administrativă a Judeţului Dolj este următoarea: 3 municipii, 4 oraşe, 104 comune şi 380 de sate.
Din 1990 judeţul Dolj a suferit o descreştere constantă a populaţiei, ajungând la 715.989 de locuitori (3,3% din populaţia naţională) în 2006. Fenomenul depopulării este accentuat în special în zonele rurale unde, în perioada 1990-2006, populaţia a scăzut cu 14,02% (în timp ce zonele rurale la nivel naţional au pierdut aproape 8% în aceiaşi ani). Totuşi, procesul de depopulare a afectat, în special în ultimii ani, şi mediul urban, Municipiul Craiova înregistrând o descreştere a populaţiei care se ridică la 10.739 de locuitori în perioada 2001-2006, ceea ce reprezintă 41% din scăderea totală a populaţiei înregistrată în Judeţul Dolj în aceeaşi perioadă. Mai mult, Judeţul este afectat de un proces de îmbătrânire demografică, care se evidenţieză în special prin reducerea substanţială a grupului de vârstă 0-14 (-15%) în perioada 2000-2005 şi care determină, împreună cu migraţia populaţiei, o creştere constantă a ratei de dependenţă economică.
Declinul populaţiei ar putea fi văzut ca simptom al unui standard scăzut de viaţă în special în anumite zone ale judeţului, care poate să justifice o abordare teritorială a strategiei de dezvoltare. Deşi tendinţele demografice sunt cu greu oprite prin intervenţii de dezvoltare, îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei prin intervenţii strategice de dezvoltare a infrastructurilor, precum şi a mediului economic şi social, ar putea contribui la decelerarea procesul de depopulare a judeţului.

Analiza PIB-ului în comparaţie cu populaţia ocupată arată că sectorul agricol, cu un număr relevant de persoane ocupate şi o contribuţie limitată la valoarea adăugată, are o productivitate foarte scăzută. Mai în detaliu, productivitatea scăzută a sectorului agricol depinde de incidenţa populaţiei ocupate în agricultură şi ponderea agriculturii de subzistentă în zonele rurale, unde diversificarea activităţilor economice este necesară şi prioritară. Pe de altă parte, în zonele urbane activităţile industriale trebuie să fie dezvoltate prin promovarea sectoarelor cu valoare adăugată ridicată (în special cele orientate către export), activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare. Mediul de afaceri trebuie să fie dezvoltat prin sprijinirea înfiinţării de noi întreprinderi, luând în considerare nivelul curent relativ scăzut de dezvoltare a afacerilor din judeţ. Spre exemplu, densitatea întreprinderilor/1000 locuitori este limitată şi concentrată în special în Craiova, în timp ce zonele rurale rămân în urmă. Un rol important în dezvoltarea mediului de afaceri trebuie să rezulte din îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri, dezvoltarea parteneriatelor şi iniţiativelor comune între operatorii economici şi unităţile de cercetare-dezvoltare. Din acest punct de vedere, judeţul Dolj poate să se bazeze pe experienţa obţinută prin existenţa Parcului Industrial Craiova şi a numeroaselor institute de cercetare-dezvoltare, operând în special în domeniul ingineriei mecanice şi electrice, automatizare, chimiei şi agriculturii.

În acest context dezvoltarea adecvată a resurselor umane este o pre-condiţie de bază pentru promovarea creşterii economice şi trebuie să includă adaptarea competenţelor persoanelor sub-ocupate în agricultura de subzistenţă şi îmbunătăţirea competenţelor persoanelor angajate în sectoarele industriale cheie. Dezvoltarea resurselor umane trebuie să fie orientată către îmbunătăţirea participării la învăţământul superior, prin atragerea mai multor studenţi la instituţiile universitare din Craiova si către dezvoltarea rolului de Centru Universitar din Regiunea Sud Vest Oltenia şi din toată partea sudică a României.

Creşterea adaptabilităţii şi profilului profesional al forţei de muncă este esenţial, şi deşi, în prezent, şomajul nu ar părea să reprezinte o problemă în cadrul judeţului, totuşi, trebuie menţionat faptul că stabilitatea pieţei muncii ar putea fi pusă în pericol pe viitor sub incidenţa procesului de îmbătrânire şi migraţie a populaţiei cât şi sub presiunea competitivităţii internaţionale.

Pe lângă un nivel corespunzător al competenţelor resurselor umane şi o structură economică echilibrată, trebuie avute în vedere şi alte condiţii preliminare pentru o dezvoltare durabilă, precum şi pentru creşterea atractivităţii teritoriului (inclusiv prin activităţi turistice) şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, după cum urmează:
- accesibilitatea teritoriului, care este legată direct de existenţa infrastructurilor (transporturi şi sectorul TIC) şi care implică circulaţia liberă a persoanelor şi bunurilor spaţial şi virtual, în contextul societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere.

- calitatea mediului, care include un sistem de management corespunzător al resurselor existente, inclusiv prin construcţia şi/sau modernizarea infrastructurii (pentru managementul apei, monitorizarea calităţii aerului, managementul deşeurilor), prevenirea poluării şi a riscurilor de mediu (inundaţii, alunecări de teren, riscuri tehnologice rezultate din activităţile industriale şi transportul substanţelor periculoase), recuperarea siturilor poluate şi intervenţii în situaţii de urgenţă.

VIZIUNE STRATEGICĂ
Doljul – un judeţ atractiv, un spaţiu economic stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea populaţiei, în care disparităţile de dezvoltare faţă de alte regiuni au fost reduse.