Elemente de istorie, doctrină şi practică misionară

b) “ Simpozion inter-ortodox la Boston- SUA asupra documentului Consiliului Ecumenic al Bisericilor : “Botez, Euharistie, Preoţie” ⁴¹⁶

A.Introducere

1. Dăm slavă lui Dumnezeu Celui în Treime că noi, ierarhi şi teologi, reprezentând Bisericile Ortodoxe Răsăritene şi Vechi Orientale, membre ale Consiliului Ecumenic al Bisericilor, am putut să ne întâlnim la <>, în Brookline, Massachusetts – SUA (o listă a participanţilor se anexează la acest Raport). Ţelul nostru a fost să clarificăm o seamă de probleme care se vor putea pune Bisericilor ortodoxe când vor proceda la alcătuirea unui răspuns oficial la documentul Botez, Euharistie şi Preoţie (B.E.M.), adoptat la Lima (1982) de către Comisia <> din cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor.

2. Am dori să ne exprimăm gratitudinea celor ce au găzduit simpozionul, Arhiepiscopiei Greco - Ortodoxe din America de Nord şi de Sud, şi Şcolii teologice <> (Sfânta Cruce), ca şi <> (The Orthodox Task Force), şi Comisiei <> din cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor, care au mediat organizarea unei întâlniri atât de reprezentative. Suntem de asemenea recunoscători pentru ocazia ce ni s-a dat de a vizita mai multe parohii ortodoxe din regiunea Boston.

Eminenţa Sa Arhiepiscopul Iakovos, Primatul Arhiepiscopiei Greco - Ortodoxe din America de Nord şi Sud a salutat pe membrii Simpozionului cu prilejul ceremoniei de deschidere a lucrărilor, împreună cu alţi distinşi reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe locale şi altor Biserici din regiune.

3. Moderatorul Simpozionului fost Eminenţa Sa Prof. Dr. Mitropolit Hrisostom de Mira (Patriarhia Ecumenică din Constantinopol). Au prezentat comunicări următorii: Rev. Dr. Günther Gassman şi Rev. Dr. Ghenadios Limuris: Introducere generală asupra documentului <<Botez Euharistie, Preoţie>> în situaţia ecumenică de astăzi; Prof. Dr. Nicos Nissiotis: Sensul Recepţiei în legătură cu rezultatele dialogului ecumenic, pe baza documentului BEM. Acestuia i-a răspuns Episcopul Nerses Bozabalian. Apoi au vorbit: Arhiepiscopul Kiril de Smolensk: Semnificaţia şi statutul documentului BEM în mişcarea ecumenică; Mitropolitul Dr. Antonie al Ardealului: Documentul BEM în teologia ortodoxă românească. Stadiul actual al discuţiilor; Prof. Dr. Theodor Stilianopoulus: Problema recepţiei Documentului BEM în Biserica Ortodoxă, în lumina angajamentelor sale ecumenice. I-a răspuns Rev. Dr. K. M. George. Apoi au vorbit: Rev. prof. dr. Thomas Hopko: Problemele ce confruntă Ortodoxia în <<Procesul de Recepţie>> al BEM – ului. I-a răspuns Mitropolitul Prof. Dr. Hrisostom de Mira.

4. Pe baza acestor comunicări şi discuţiilor în plenară, şi discuţiile în patru grupe de lucru participanţii la Simpozion supun spre apreciere următoarele consideraţii şi recomandări:

B.Semnificaţia B.E.M.- ului şi răspunderile ortodocşilor

1. Ni se pare că noi, ca ortodocşi, trebuie să salutăm Documentul de la Lima ca o experienţă şi un nou stadiu în istoria Mişcării ecumenice. După secole de înstrăinare, ostilitate şi indignare reciprocă, creştinii împărţiţi încearcă să vorbească împreună asupra unor aspecte esenţiale ale vieţii bisericeşti, anume: Botez, Euharistie şi Preoţie (Ministry). Acest proces este unic, dacă avem în vedere larga atenţie ce se acordă Documentului de la Lima în toate Bisericile. Ne bucurăm că teologii ortodocşi au jucat un rol important în formularea acestui Document.

2. În general, noi primim B.E.M. – ul ca pe un remarcabil document ecumenic de convergenţă doctrinală. De aceea trebuie apreciat ca o încercare serioasă de a aduce lumină şi de a exprima astăzi <> (Prefaţa B.E.M. – p. X).

3. În multe secţiuni credinţa Bisericii este exprimată în chip clar pe baza tradiţiei biblice şi a teologiei patristice. Există însă alte secţii în care ortodocşii găsesc formulări pe care nu le pot accepta şi asupra cărora ar dori să se facă eforturi pentru a se exprima mai corect credinţa Bisericii. Precum se declară în documentul însuşi, în anumite domenii procesul trebuie continuat prin mai multă reflecţie, prin adâncire şi clarificare.

4. În sfârşit, există secţii în care se foloseşte o terminologie care nu este aceea cu care sunt obişnuiţi ortodocşii. Totuşi în unele dintre aceste cazuri, sub terminologia nefamiliară se poate descoperi că sensul este în fapt aproape de credinţa tradiţională. În alte părţi ale B.E.M. – ului notăm o terminologie care este familiară ortodocşilor, dar care poate fi înţeleasă altfel.

Credem de asemenea că Bisericile ortodoxe au datoria să răspundă în mod responsabil la invitaţia Comisiei <>, în special din trei motive:

1. 
   pentru că avem de-a face aici cu probleme de credinţă, şi a fost insistenţa Bisericilor Ortodoxe de multă vreme că şi Consiliul Ecumenic al bisericilor trebuie să-şi îndrepte atenţia în special asupra problemelor referitoare la credinţă şi unitate;
   
2. 
   pentru că ortodocşi au participat la pregătirea textului de la început şi au adus o contribuţie substanţială la alcătuirea lui;
   
3. 
   pentru că e important a se avea răspunsurile tuturor Bisericilor Ortodoxe şi nu numai ale unora dintre ele.
   

C. Răspuns şi recepţie

1. Atât la cea de-a şasea Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor, de la Vancouver (1983), precum şi la ultima sesiune a Comitetului central (1984) al C.E.B., ortodocşii s-au obligat să răspundă la B.E.M. în vederea continuării eforturilor mişcării ecumenice.

2. Am vrea să distingem între un răspuns imediat din partea Bisericilor Ortodoxe membre ale C.E.B., cu privire la B.E.M. şi forma recepţiei în timp a textului conform tradiţiei ortodoxe. Noi afirmăm că noţiunea recepţiei documentului B.E.M., aici este deosebită de înţelesul clasic ortodox, al recepţiei decretelor şi deciziilor Sfintelor Sinoade.

3. Recepţia documentului B.E.M. înseamnă că noi recunoaştem în acest text unele dintre elementele constitutive ale credinţei noastre cu privire la Botez, Euharistie şi Preoţie, aşa încât putem depune mărturie comună în faţa lui Iisus Hristos şi să ne îndreptăm împreună spre scopul comun: unitatea. Astfel, recepţia în acest stadiu este un pas mai departe în <

>, spre convergenţa doctrinală şi în cele din urmă către <> (B.E.M., prefaţă, p. IX).

4. Recepţia documentului B.E.M. ca atare nu implică în mod necesar o recunoaştere eclesiologică ori practică a slujirii (ministry) şi a tainelor Bisericilor nonortodoxe. O astfel de recunoaştere ar cere o acţiune specială din partea Bisericilor Ortodoxe.

5. Ca un pas iniţial către acest fel de recepţie, am dori ca în chip oficial Bisericile Ortodoxe să faciliteze studierea şi discutarea documentului B.E.M. la diferite nivele ale vieţii bisericeşti aşa încât fiecare Biserică să evalueze documentul în vederea unităţii finale a tuturor Bisericilor.

6. În acest proces de discernământ Bisericile Ortodoxe să fie sensibile la procesul similar de evaluare a textului şi la dialogurile bilaterale între Bisericile membre ale C.E.B. şi Biserica Romano – Catolică. Astfel evaluarea noastră va di în întregime informată de reflecţiile ecumenice şi de experienţele stimulate de acest text.

D. Câteva puncte care necesită clarificări

1. Noi ortodocşii recunoaştem multe elemente pozitive în B.E.M. care exprimă aspecte însemnate ale credinţei apostolice. Afirmând această apreciere iniţială a B.E.M. – ului, dăm câteva exemple printre care, credem noi, mai au nevoie de clarificări şi elaborare. Există de asemenea şi alte probleme care nu au fost menţionate în acest text.

2. În secţia despre Botez notăm:

a) Relaţia dintre unitatea Bisericii şi unitatea baptismală (par 6);

b) Rolul Sfântului Duh în Botez şi în consecinţă relaţia dintre Botez şi Mirungere, legând apa şi Duhul prin încorporarea membrilor în corpul lui Hristos (par. 5.14);

c) Rolul exorcismelor şi lepădării de cel rău în ritul baptismal (par. 20);

d) Termenii <<semn>>, <<semn sacramental>>, <<simbol>>, <<celebrant>> (par. 22) <<viaţă morală>> şi alţi termeni din text.

3. În secţia asupra Euharistiei notăm:

a) Relaţia Euharistiei cu eclesiologia în lumina naturii euharistice a Bisericii şi înţelegerea Euharistiei ca <> şi ca <> (par. 11);

b) Relaţia între participarea la Euharistie şi unitatea în credinţă;

c) Rolul Sfântului Duh în Euharistie, ca referinţă specială la anamnesis în relaţia ei cu epiclesis (par. 10, 12);

d) Relaţia dintre Euharistie şi pocăinţă. Mărturisire şi reconciliere cu congregaţia euharistică;

e) Înţelesul jertfei (par. 8), a prezenţei reale (par. 13), a cuvântului ambasador (par. 29) şi implicaţiile cuvintelor <<în scopul comuniunii>>, cu privire la rezervarea elementelor euharistice (par. 15);

f) Participarea copiilor botezaţi la Euharistie.

4. În secţia asupra Preoţiei (Ministry) notăm:

a) Legătura dintre Preoţie ca hirotonie şi slujirea apostolilor şi succesiunea apostolică (par. 10, 35);

b) Distincţia dintre preoţia întregului popor al lui Dumnezeu şi preoţia sacramentală (cu hirotonie), în lumina învăţăturii pauline asupra diferitelor funcţii ale membrelor Trupului unic al lui Hristos (par. 17 şi comentariile);

c) Problemele legate de hirotonia femeilor ca preoţi (par. 18), inclusiv felul în care problema este formulată în textul B.E.M. – ului;

d) Relaţia dintre episcop, presbiter şi diaconi;

e) Relaţia dintre episcopé, episcop şi Euharistie.

E. Probleme ce stau în faţa bisericilor ortodoxe

Având în vedere lucrarea viitoare în legătură cu B.E.M., notăm următoarele consideraţii şi recomandări:

1. 
   Vor fi făcuţi paşi în vederea traducerii şi distribuirii documentului B.E.M. în limbile tuturor Bisericilor Ortodoxe;
   
2. 
   Bisericile ortodoxe să aibă grijă ca documentul B.E.M. să fie studiat şi discutat de grupe de clerici şi laici, de Seminariile şi Facultăţile de Teologie, de asociaţiile clericale ca şi de către grupuri interconfesionale;
   
3. 
   Bisericile Ortodoxe să fie deschise lecturii B.E.M. – ului şi să răspundă în legătură cu el în spirit de auto – examinare, în special în ceea ce priveşte practicile curente din biserici şi parohii. Ele vor folosi de asemenea acest proces ca pe un stimulent şi ca o încurajare pentru reînnoirea propriei lor vieţi;
   
4. 
   Studiind şi evaluând B.E.M. – ul, ortodocşii vor depăşi scolasticismul teologic din secolele recente, reluând creativitatea şi dinamica teologiei biblice şi patristice. Aceasta îi va face capabili să ajungă la perspective mai largi şi să gândească mai adânc asupra anumitor probleme;
   
5. 
   În conversaţiile bilaterale în curs, Bisericile Ortodoxe vor ţine seamă şi de B.E.M.
   

F.Perspective pentru activitatea viitoare a Comisiei Credinţă şi Constituţie

Cu privire la activitatea viitoare a Comisiei <<Credinţă şi Constituţie>> şi a Consiliului Ecumenic al Bisericilor în general, recomandăm următoarele perspective pentru o mai exactă interrelaţie între B.E.M.şi proiectele de studii ale Comisiei <>, precum: <<Spre o expresie a credinţei apostolice astăzi>> şi <<Unitatea Bisericii şi reînnoirea Comunităţii omeneşti >>.

1. 
   Procesul unei reconsiderări ecumenice a tradiţiei şi credinţei apostolice aşa cum s-a început prin B.E.M., să fie continuat în mod conştient în celelalte două proiecte de studii;
   
2. 
   E necesar să fie clară înţelegerea că Botezul, Euharistia şi Preoţia (Ministry) sunt elementele esenţiale ale tradiţiei şi credinţei apostolice. În acelaşi timp, le sunt expresii fundamentale ale mărturiei şi slujirii Bisericii pentru lumea de azi şi nevoile ei, preocupările ei şi reînnoirea ei. Reînnoirea vieţii Bisericii şi a lumii nu pot fi separate de viaţa liturgică şi sacramentală a Bisericii, nici de responsabilitatea ei pastorală;
   
3. 
   Aceste alte două proiecte să fie de asemenea folosite când se vor trimite răspunsurile la B.E.M.;
   
4. 
   Documentul de la Lima scoate în evidenţă relaţia importantă dintre <> şi <> de care ortodocşii sunt atât de profund legaţi. De aceea sperăm că în celelalte două proiecte de studii ale Comisiei <> această relaţie este în mod serios luată în consideraţie;
   
5. 
   Recomandăm apoi ca unul dintre punctele importante ale viitoarei activităţi a Comisiei <> în relaţie cu B.E.M.-ul să fie clarificarea terminologiei teologice şi a problemelor lingvistice în traduceri. Acestea par a fi necesare mai ales cu privire la titlul <> din secţia a treia a B.E.M.-ului şi cu privire la unii termeni ca: <> şi <>.
   
6. 
   Pornind de la clarificarea viziunii Bisericii care e prezentă în B.E.M., activitatea viitoare a Comisiei <> să se concentreze asupra eclesiologiei prin evidenţierea perspectivelor eclesiologice din B.E.M., în răspunsurile Bisericilor la B.E.M. şi în celelalte proiecte de studii ale Comisiei <>.”⁴¹⁷