Elemente de progres cuprinse în raportul cu privire la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei


Departamentul de Control al Guvernului (DCG) –



Yüklə 421,41 Kb.
səhifə5/7
tarix16.05.2018
ölçüsü421,41 Kb.
#50609
1   2   3   4   5   6   7

Departamentul de Control al Guvernului (DCG) – instituţia care efectuează în numele Guvernului funcţia de supraveghere generală cu scopul de a crea premisele necesare pentru creşterea eficienţei, transparenţei şi competitivităţii administraţiei publice centrale şi locale – a transmis, în urma controalelor efectuate în 11 cazuri, actele de control Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât existau indicii cu privire la săvârşirea unor fapte penale.
Pentru a asigura un efect durabil pe termen lung a eforturilor de prevenire a faptelor de corupţie, atât recrutarea funcţionarilor publici, cât şi formarea profesională continuă, mai ales a funcţionarilor publici de rang înalt sau cu funcţii de conducere, a urmărit însuşirea normelor privind integritatea şi transparenţa în administraţia publică:

  • Institutul Naţional de Administraţie a organizat 22 de programe la care au participat 427 de înalţi funcţionari publici şi funcţionari publici de conducere.

  • Centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală au organizat 82 de programe la care au participat 2263 funcţionari publici.

  • Programele de formare au tratat următoarele teme: achiziţiile publice, controlul financiar şi fiscal, mecanisme transparente de gestionare a veniturilor şi cheltuielilor publice; reglementări privind conduita funcţionarilor publici şi conflictul de interese; transparenţa decizională şi accesul la informaţiile de interes public; controlul legalităţii actelor administrative prin contenciosul administrativ.

  • Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP), prin intermediul procedurilor de avizare a concursurilor pentru ocuparea funcţiilor publice vacante, a impus autorităţilor şi instituţiilor publice introducerea în bibliografia de concurs a actelor normative care reglementează Statutul funcţionarilor publici, Codul de conduită al funcţionarilor publici şi regimul incompatibilităţilor pentru funcţia publică.

În perioada de referinţă, a fost demarată elaborarea unei Strategii naţionale anticorupţie care să vizeze cele mai vulnerabile sectoare şi administraţia publică locală. Pentru elaborarea acesteia, s-au întreprins următoarele măsuri:



    • Operaţionalizarea, în luna octombrie 2007, a grupului de lucru interministerial39;

    • La data de 6.02.2008 s-a finalizat proiectul Strategiei naţionale privind prevenirea şi combaterea corupţiei în sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală (2008-2010) şi proiectul Planului de acţiuni aferent acesteia. Documentele au fost supuse dezbaterii publice prin publicare pe site-ul MIRA;

    • La data de 13.02.2008, proiectele au fost dezbătute în cadrul reuniunii miniştrilor şi a conducătorilor instituţiilor publice centrale, vizate de strategie. La reuniune au participat reprezentanţii structurilor asociative ale autorităţilor publice locale;

    • La data de 4 martie 2008, proiectele au fost dezbătute în cadrul unei reuniuni la care au participat reprezentanţi ai societăţii civile.

Proiectul strategiei a fost revizuit în urma procesului de consultare publică, în prezent fiind în curs de definitivare.

Eforturile MIRA de combatere a corupţiei sunt sprijinite şi de o serie de proiecte cu finanţare europeană, implementate la nivelul DGA, ANFP şi UCRAP, în vederea dezvoltării capacităţii instituţionale:



  • Proiectul nr. RO2004/016-772.03.04/A.4 (RO04-IB-JH-07) „Măsuri anticorupţie pentru Poliţia de Frontieră şi Vamă”

  • Proiectul nr. RO-2005/017-553.05.01Dezvoltarea Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Administraţiei şi Internelor

  • Proiectul PHARE 2006/018-147/01.05.01 –“Continuarea luptei împotriva corupţiei în administraţia publică”,

  • Proiectul TF 2007/19343.01.10 (RO/2007-IB/JH/04/TL) „Alinierea capacităţilor anticorupţie ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative la standardele Statelor Membre ale Uniunii Europene

  • Proiectul PHARE RO/06/IB/JH/05 „Continuing the Fight Against Corruption in Public Administration

  • Proiectul PHARE 2005/017-553.01.02 „Transparenţă şi participare în administraţia publică

4.3. Respectarea normelor de conduită şi etică profesională
Începând cu august 2004, ANFP centralizează toate datele cu privire la încălcarea codului de conduită de către funcţionarii publici din cadrul autorităţilor publice de la nivel central şi local. Toate rapoartele sunt publicate pe site-ul ANFP.
În perioada de referinţă, din rapoartele transmise ANFP de către autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, a rezultat următoarele:

  • s-au înregistrat un număr total de 275 sesizări adresate comisiei de disciplină, din care 69 împotriva funcţionarilor publici cu functii de conducere şi 206 împotriva funcţionarilor publici cu functii de execuţie. Dintre acestea în 240 de cazuri s-au aplicat sancţiuni disciplinare, 14 sancţiuni fiind aplicate unor funcţionari publici de conducere, iar 226 funcţionarilor publici de execuţie.

  • 273 de sesizări au vizat încălcarea prevederilor Codului de conduită, iar 2 au vizat incompatibilităţi şi conflicte de interese.

  • S-au aplicat următoarele sancţiuni: mustrarea scrisă – 63, diminuarea drepturilor salariale – 52, destituirea din funcţia publică – 12, retrogradarea în treaptă sau funcţie – 8 şi suspendarea dreptului la avansare – 5.

  • Au fost identificate următoarele cauze ale încălcării normelor de conduită:

    • în cazul categoriei funcţionarilor publici de conducere: lipsa de profesionalism în relaţia cu subalternii, neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, lipsa de obiectivitate în evaluare, atingere adusă imaginii instituţiei, comportament neprofesionist.

    • în cazul categoriei funcţionarilor publici de execuţie: comportament neprofesionist, nerespectarea termenelor de soluţionare a lucrărilor repartizate, nerespectarea programului normal de lucru, neglijenţă în efectuarea lucrărilor, absenţe nemotivate.

În ceea ce priveşte personalul din structurile de ordine publică de la nivelul Ministerului de Interne, au fost aplicate 3216 sancţiuni disciplinare ca urmare a încălcării normelor de conduită (inclusiv cele privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor).



  • mustrări (1574), avertismente (695), amânări privind promovarea în funcţie sau în grad profesional/militar (179), degradări în funcţie (27), consemnări în unitate (314 cadre militare), destituiri/treceri în rezervă/ desfaceri contracte de muncă (18) şi măsuri pecuniare (409).


La nivelul administraţiei financiare, în perioada ianuarie 2007 – februarie 2008, comisiile de disciplină organizate la nivelul aparatului central al ANAF, la nivelul organelor fiscale teritoriale, al Gărzii Financiare şi al ANV au fost sesizate cu 485 de cazuri, având ca obiect sesizări formulate de către Direcţia Generală de Audit şi Public Intern – ANAF; Inspecţia Generală - ANAF; conducerea organelor teritoriale, precum şi de alte persoane cărora legea le confera acest drept.

  • Sesizările au fost formulate pentru încălcări ale eticii profesionale, a regulilor privind incompatibilităţile si conflictele de interese, ale prevederilor specifice domeniului financiar-fiscal.

  • În perioada 1 iunie 2007- februarie 2008, Comisia de disciplină a propus aplicarea măsurilor de sancţionare într-un numar de 134 dosare, propuneri care au stat la baza aplicarii sancţiunilor disciplinare.

  • Restul dosarelor au fost fie clasate potrivit prevederilor legale, fie cercetarea administrativă a fost suspendată ca urmare a sesizării organelor de urmărire penală, fie se află încă pe rol, având în vedere recenta dată la care au fost depuse.


4.4. Combaterea corupţiei prin mijloace penale
Notăsecţiunea prezintă rezultatele Direcţiei Generale Anticorupţie şi a parchetelor locale, rezultatele DNA, inclusiv cele cu privire la personalul administraţiei locale şi serviciilor locale deconcentrate, fiind incluse la Condiţionalitatea nr. 3. Reaminitm faptul că DNA are competenţă în funcţie de calitatea persoanei (inclusiv funcţionari ai administraţiei locale, aleşi locali, poliţişti, vameşi, personal de conducere companii de stat etc) sau de valoarea prejudiciului.
a) Direcţia Generală Anticorupţie (MIRA)
În perioada de raportare, s-au efectuat investigaţii şi au fost înaintate la parchet 779 lucrări penale (în baza unor plângeri, petiţii, denunţuri sau sesizări din oficiu) (189 la Direcţia Naţională Anticorupţie şi 590 la alte structuri de Parchet), 595 dintre acestea fiind din sesizare proprie (133 la Direcţia Naţională Anticorupţie şi 462 la alte structuri de Parchet).
Structurile de parchet au emis rechizitorii în 96 dosare (25 la Direcţia Naţională Anticorupţie şi 71 la alte structuri de Parchet). Au fost dispuse, totodată, măsuri administrative în 57 dosare, iar în 317 dosare s-au dat alte soluţii.
Cu ocazia activităţilor procedurale derulate, au fost efectuate cercetări cu privire la 1.556 persoane, dintre care 935 cadre ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Din cele 396 persoane învinuite, 202 provin din cadrul ministerului, 46 având funcţii de conducere şi 156 funcţii de execuţie.
Pentru derularea corespunzătoare a cercetărilor, unităţile de parchet competente au dispus 937 delegări către DGA (813 pentru fapte de corupţie) în vederea efectuării de acte de cercetare penală, din care 337 de către DNA şi 600 de la alte structuri de parchet ale Ministerului Public.
DGA a primit 931 petiţii, din care au fost soluţionate 889:

  • 270 au fost înaintate la unităţile de parchet competente ;

  • 619 petiţii au fost soluţionate prin înaintarea la alte instituţii ale MIRA, întrucât au avut în vedere abateri disciplinare;

Datele furnizate prin petiţii au condus la iniţierea a 52 de dosare penale sau la completarea datelor cuprinse în aceste dosare.


Cadrele DGA au primit în audienţă şi au acordat consultanţă pentru 804 persoane.
DGA a primit 4826 apeluri la linia gratuită Tel Verde. Acestea au fost soluţionate astfel:

  • 81 de apeluri au fost înaintate la unităţile de parchet competente;

  • 4745 de apeluri au fost înaintate la alte structuri MIRA, întrucât au avut în vedere abateri disciplinare ale personalului ministerului;

  • au fost realizate 2 acţiuni de prindere în flagrant.

Din totalul de apeluri primite, 29 au condus la înregistrarea de dosare penale.



b) Ministerul Public – parchete locale
În perioada de referinţă, Ministerul Public a adoptat o serie de măsuri în vederea eficientizării activităţii de combatere a corupţiei:

  • Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a dispus prin Ordinul nr. 5254/C/2007 desemnarea de către procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi de către procurorii şefi ai parchetelor de pe lângă tribunale a procurorilor ce vor instrumenta dosarele de corupţie la nivelul acestor unităţi de parchet. Aceşti procurori au fost desemnaţi prin ordin până la data de 17 decembrie 2007. Magistraţii desemnaţi vor participa în perioada următoare la sesiunile de schimb de experienţă, la nivel regional şi central, cu procurorii din cadrul DNA.

    • Prin Ordinul nr. 14/17.01.2008 al Procurorului General al PÎCCJ au fost desemnaţi procurorii din cadrul DNA şi poliţiştii specializaţi din cadrul DGA, care vor constitui grupul de lucru în vederea elaborării manualelor de bune practici privind investigarea infracţiunilor de corupţie, destinate exclusiv procurorilor care investighează cazuri de corupţie.

În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2007 rezultatele în combaterea corupţiei, infracţiuni de competenţa unităţilor de parchet din teritoriu, se prezintă astfel:



    • Astfel, în semestrul II/2007 au fost soluţionate prin rechizitoriu 67 cauze privind infracţiunile prevăzute de art. 254 (luare de mită), art. 255 (dare de mită), art. 256 (primire de foloase necuvenite), art. 257 (trafic de influenţă) şi Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, definite generic ca reprezentând „mica corupţie”. Aceste cauze au fost soluţionate de parchetele de pe lângă curţile de apel şi unităţile de parchet arondate acestora.

    • În cele 67 cauze soluţionate au fost trimişi în judecată 99 de inculpaţi.

    • În aceeaşi perioadă au fost pronunţate în cauzele privind „mica corupţie” aflate pe rolul instanţelor de judecată, 54 de hotărâri de condamnare, din care: 15 hotărâri definitive şi 39 nedefinitive.



4.5 Protecţia intereselor financiare ale UE în România
Departamentul pentru Lupta Antifraudă, creat la nivel guvernamental, responsabil pentru coordonarea tuturor măsurilor administrative, legislative şi instituţionale necesare pentru protejarea intereselor financiare ale UE în România. Departamentul este punctul de contact al OLAF în România. DLAF controlează modul de cheltuire a banilor europeni, având calitatea de organ de constatare în privinţa infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE, calitate ce permite consilierilor DLAF să ia măsuri pentru conservarea probelor prin ridicarea de înscrisuri, reţinerea corpurilor delicte şi încheierea de procese-verbale de constatare.
În perioada 1 iunie 2007 – 29 februarie 2008, Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) a avut în lucru 105 cazuri12 privind obţinerea, derularea sau utilizarea fondurilor provenite din programele de asistenţă ale Uniunii Europene, 70 de cazuri fiind deschise în perioada de referinţă. Dintre acestea, 68 de cazuri au fost finalizate şi 37 sunt în lucru:

    • în 43 cazuri s-au constatat posibile fraude. Dintre acestea, un număr de 33 cazuri cu indicii de fraudă au fost înaintate Direcţiei Naţionale Anticorupţie în baza Protocolului de Colaborare încheiat între cele două instituţii (în perioada de referinţă au mai fost transmise la DNA 2 cazuri: un caz închis în luna anterioară perioadei de referinţă a raportării; un caz în care aspectele nu s-au confirmat, dar care a reprezentat corp comun, având acelaşi beneficiar, cu alte două cazuri incluse în cele 33 înaintate DNA), iar 10 cazuri au fost transmise altor parchete competente material;

    • în 11 cazuri au fost identificate nereguli, 5 dintre cazuri fiind transmise la DNA, această instituţie reprezentând sursa sesizării;

    • în 14 cazuri aspectele semnalate nu s-au confirmat, 2 cazuri fiind transmise la DNA, această instituţie reprezentând sursa sesizării.

În perioada de referinţă, DLAF a beneficiat de suport operaţional din partea:



  • Gărzii Financiare (în 6 cazuri dintre cele 105 aflate în lucru),

  • Inspectoratului de Stat în Construcţii (în 18 cazuri),

  • Inspectoratului General al Poliţiei din România (în 17 cazuri).


DLAF şi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) desfăşoară împreună acţiuni de control cu privire la un proiect finanţat prin împrumuturi acordat de Banca Europeană de Investiţii. Totodată, în perioada menţionată DLAF a solicitat OLAF asistenţă tehnică în desfăşurarea unui control cu privire la un caz ISPA.
DLAF a centralizat şi transmis către OLAF, în perioada 01.06.2007 – 29.02.2008, un număr de 489 rapoarte13 privind nereguli şi fraude ce ar putea afecta interesele financiare ale Comunităţilor Europene. Rapoartele de nereguli primite sunt aferente programelor PHARE, ISPA şi SAPARD şi vizează trimestrele II, III şi IV ale anului 2007.
În anul 2007, în baza Programului Suplimentar de Training, DLAF a organizat 13 seminarii şi un schimb de experienţă, la care au participat aproximativ 350 de reprezentanţi din instituţii naţionale cu competenţe în domeniul PIF. Seminariile au avut loc atât în Bucureşti, cât mai ales în marile centre regionale (Iaşi, Timişoara, Cluj, Sibiu), grupul ţintă fiind concentrat în special pe reprezentanţii de la nivel regional
În septembrie 2007 a intrat în vigoare Acordul Cadru de Parteneriat semnat între Comisia Europeană şi DLAF, încheiat în baza Programului „Prevenirea şi Lupta împotriva Criminalităţii”. Acordul permite DLAF obţinerea finanţării pentru organizarea de seminarii, conferinţe şi schimburi de experienţă în domeniul prevenirii şi combaterii fraudei şi corupţiei ce afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.
În data de 21 noiembrie 2007 a fost semnat, în baza Programului Comisiei Europene HERCULE II, Acordul de Finanţare a proiectului Cross-Border Cooperation in the Area of the Fight against Fraud”. Acţiunea care va avea loc în cadrul acestui proiect este un seminar cu tema „Cross-border cooperation and exchange of information in fighting fraud affecting EU’s financial interests”, ce va fi organizat de DLAF în Bucureşti, în perioada 10 – 12 martie 2008. Evenimentul va reuni specialişti din statele membre (România, Ungaria, Bulgaria) şi celelalte state vecine (Serbia, Moldova, Ucraina), precum şi experţi OLAF.
În calitate de instituţie responsabilă cu asigurarea protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România, DLAF a demarat în luna iunie 2007 procedurile şi a iniţiat proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul de cooperare încheiat între Comunitatea Europeană şi Statele Membre, pe de o parte, şi Confederaţia Elveţiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei şi a altor activităţi ilegale ce afectează interesele lor financiare, semnat la data de 26 octombrie 2004. Legea a fost promulgată prin Decretul Preşedintelui României nr. 294 din 19 februarie 2008, devenind Legea nr. 18/2008 pentru aderarea României la Acordul de cooperare între Comunitatea Europeană şi Statele sale Membre, pe de o parte şi Confederaţia Elveţiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei şi a oricărei alte activităţi ilegale în detrimentul intereselor financiare ale acestora semnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004 şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din data de 3 martie 2008.
În ceea ce priveşte eficienţa activităţii derulate până în prezent, Raportul de activitate al DLAF40, lansat în data de 18 februarie 2008, prezintă următoarele:


  • Pentru recuperarea fondurilor utilizate necorespunzător, DLAF a sesizat Agenţiile de Implementare în 65 de cazuri. Urmare a controalelor DLAF, au fost recuperate pe cale administrativă debite în cuantum de aproximativ 2.600.000 Euro, din care peste 700.000 Euro în anul 2007.

  • În cauzele penale constituite în baza controalelor DLAF, organele judiciare au dispus luarea de măsuri asigurătorii în valoare de aproximativ 2.420.000 Euro, din care în anul 2007 aproximativ 1.000.000 Euro.


ANEXA nr. 1

A. PROIECTUL NOULUI COD DE PROCEDURĂ PENALĂ

I. Context şi concepţie:
Elaborarea noului Cod de Procedură Penală constituie o componentă esenţială a programului legislativ al Ministerului Justiţiei, program care îşi propune îndeplinirea a câteva obiective esenţiale:

  • Identificarea celor mai bune soluţii de natură a îmbunătăţi cadrul normativ actual;

  • Asigurarea unei aplicări eficiente, unitare şi coerente a legii.

Intenţia nu este ca noul Cod de Procedură Penală să conţină soluţii originale cu orice preţ, în comparaţie cu soluţiile de drept existente care s-au dovedit a fi viabile în practică, ci să modifice corespunzător toate acele soluţii care au devenit desuete sau care au evidenţiat o serie de anomalii în practică şi să introducă noi soluţii, moderne şi eficiente, bazate pe studii de drept comparat şi pe un amplu proces de consultare cu experţi internaţionali.


Codul de procedură penală îşi va păstra caracterul predominant continental european, dar, aşa cum este tendinţa în prezent pentru majoritatea altor proceduri penale moderne, el va presupune multe elemente care îşi au originea în procedura anglo-saxonă, respectiv cea de tip adversial. Combinarea elementelor din cele două mari sisteme de procedură penală existente în lume este o formă de convergenţă a celor mai bune soluţii comparate: această abordare o întâlnim în prezent în numeroase ţări europene (Franţa, Italia, Germania).
II. Respectarea standardelor internaţionale în materie procesual penală:
Noul CPP respectă cele mai exigente standarde internaţionale în domeniul procedurii penale:

  • standardele CEDO;

  • reglementările din sfera pilonului III al Uniunii Europene, pentru crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie.


III. Probleme actuale şi soluţii propuse:


Probleme cronice ale sistemului judiciar

penal român actual:

Obiectivele noului Cod de Procedură Penală:

  • supraîncărcarea parchetelor şi instanţelor




  • durata excesivă a procedurilor




  • deschiderea unor proceduri abuzive




  • tergiversarea nejustificată




  • nefinalizarea dosarelor din motive

procedurale.


  • Crearea unui cadru legislativ în care procesul

penal să fie mai rapid şi mai eficient, prin urmare,

în mod semnificativ mai puţin costisitor;



  • Protecţia unitară a drepturilor omului şi a

libertăţilor garantate de Constituţie şi de actele

normative internaţionale;

  • Armonizarea soluţiilor derivate din CPP cu

prevederile legilor speciale cu dispoziţii

procesual penale;

  • Armonizarea conceptuală cu prevederile noului

Cod penal, atenţie deosebită fiind acordată noii

definiţii a faptei care constituie infracţiune;



  • Reglementarea adecvată a obligaţiilor

internaţionale asumate de ţara noastră privind

actele normative din domeniul dreptului procesual

penal;


  • Stabilirea unui echilibru corespunzător între

cerinţele pentru o procedură penală eficientă,

protejarea drepturilor procedurale elementare,

dar şi a celor fundamentale ale omului pentru

participanţii la procesul penal şi respectarea

unitară a principiilor care privesc desfăşurarea

echitabilă a procesului penal.


Yüklə 421,41 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin