Elemente de progres cuprinse în raportul cu privire la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei

Elemente de progres cuprinse în raportul cu privire la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei
Condiţionalitatea nr. 1
1.1	Unificarea jurisprudenţei	3
1.2	Politica de resurse umane; managementul instanţelor şi parchetelor	6
1.3	Noile coduri procedurale	12
1.4	Consolidarea capacităţii şi responsabilităţii CSM	13
1.5	Îmbunătăţirea infrastructurii sistemului judiciar	16
1.6	Informatizarea sistemului judiciar	17
Condiţionalitatea nr. 2
2.1	Finalizarea cadrului legislativ ANI	18
2.2	Operaţionalizarea ANI	19
Condiţionalitatea nr. 3
3.1	Stabilitatea cadrului legal şi instituţional anticorupţie	22
3.2	Rezultatele activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie	24
3.3	Formarea profesională a magistraţilor care instrumentează cazuri de corupţie	26
Condiţionalitatea nr. 4
4.1.	Conştientizarea efectelor corupţiei şi informarea cetăţenilor asupra instrumentelor de luptă anticorupţie	28
4.2	Reducerea oportunităţilor de corupţie - creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică centrală şi locală	32
4.3	Respectarea normelor de conduită şi etică profesională	38
4.4	Combaterea corupţiei prin mijloace penale	39
4.5	Protecţia intereselor financiare ale UE în România	40
	Anexa nr. 1 – Noile coduri procedurale
	Anexa nr. 2 – Stadiul informatizării sistemului judiciar

Prezentul raport cuprinde evoluţiile înregistrate în perioada iunie 2007 – martie 2008 în îndeplinirea celor 4 condiţionalităţi stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie:

1. Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi responsabilizării CSM. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală.

2. Înfiinţarea, potrivit angajamentelor, a Agenţiei de Integritate, cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, precum şi cu competenţa de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancţiuni descurajatoare
3. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi profesionalism a faptelor de mare corupţie
4. Continuarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul structurilor administrative la nivel local

În îndeplinirea obligaţiilor asumate, autorităţile române au avut în vedere recomandările formulate de Comisia Europeană.

Astfel, pe 31 octombrie 2007 Guvernul României a aprobat planul de acţiune MCV – foaia de parcurs a continuării procesului de reformă început în anul 2005. Cele două strategii naţionale aprobate în anul 2005 – strategia de reformă a justiţiei şi de strategia de luptă împotriva corupţiei - au stabilit obiective pe termen lung, a căror îndeplinire necesită în continuare eforturi susţinute. Planul de acţiune MCV continuă planurile sectoriale de acţiune 2005-2007.

Pe 21 februarie 2008, recomandările Raportului intermediar al Comisiei Europene au fost analizate la cel mai înalt nivel de către reprezentanţii puterii executive, legislative şi judecătoreşti, sub coordonarea Primului-Ministru. Discuţiile au vizat găsirea celor mai bune soluţii pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate şi asigurarea sprijinului politic pentru procesul de reformă.

Condiţionalitatea 1: Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi responsabilizării CSM. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală.

1.1. Unificarea jurisprudenţei

1. 
   Recursul în interesul legii
   

• 
  Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în perioada 1 iunie 2007 – 29 februarie 2008, s-au aflat 68 de recursuri în interesul legii¹, dintre care 56 au fost soluţionate. Dintre acestea, au fost admise 52 de recursuri în interesul legii (31 în materie penală şi procesual penală, 12 în materie civilă, comercială şi procesual civilă, 8 în materia dreptului muncii şi 1 în materie fiscală), în timp ce 4 au fost respinse. Comparativ, în perioada 1 iunie 2006 – 28 februarie 2007, pe rolul ÎCCJ s-au aflat 59 recursuri în interesul legii, dintre care 35 au fost soluţionate, 27 fiind admise. Prin urmare, datele statistice relevă o creştere a numărului de recursuri în interesul legii soluţionate în perioada de referinţă (56) în raport cu perioada anterioară (35), numărul recursurilor admise fiind aproape dublu în perioada de referinţă (52) faţă de perioada anterioară (27).
  

• 
  Din totalul recursurilor în interesul legii aflate pe rol în perioada de referinţă, 41 au fost promovate de către Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) – 23 în materie penală şi 18 în materie civilă.
  

• 
  Analiza comparativă a situaţiei recursurilor în interesul legii înaintate de PÎCCJ în anii 2006 şi 2007
  
  • 
    In materie penală
    
    • 
      în cursul anului 2007 au fost promovate 38 recursuri în interesul legii în materie penală
      
    • 
      în anul 2006 au fost promovate 36 astfel de recursuri
      
    • 
      Comparativ se observă o creştere de 5,55 %
      
  • 
    In materie civilă
    
    • 
      În anul 2007 au fost promovate 30 de recursuri civile în interesul legii şi 6 puncte de vedere cu privire la sesizările Colegiilor de conducere
      
    • 
      În anul 2006 au fost promovate 17 recursuri civile în interesul legii şi 3 puncte de vedere
      
    • 
      Comparativ se constată o creştere cu 80%
      

2. 
   Alte măsuri în vederea unificării practicii judiciare
   

Întâlniri între practicieni în vederea discutării problemelor de practică neunitară

• 
  În perioada de referinţă, ÎCCJ a organizat 53 de întâlniri cu judecătorii din cadrul celorlalte instanţe din ţară, în scopul discutării problemelor de practică neunitară. Dezbaterile au vizat domenii de interes care au primit dezlegări diferite la instanţe din ţară: probleme privind admisibilitatea acţiunii în revendicare de drept comun după intrarea în vigoare a Legii nr.10/2001², măsurile preventive, regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, concurenţă.
  

La Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), dezvoltarea mecanismelor de unificare a practicii judiciare constituie una dintre cele mai importante direcţii de acţiune cuprinse în Planurile de management ale noii conduceri a CSM³, pentru mandatul ianuarie 2008 – ianuarie 2009.

• 
  În perioada 1 iunie 2007 – 29 februarie 2008, CSM a organizat 6 întâlniri cu preşedinţii secţiilor penale, civile, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, comerciale, ai secţiilor de contencios administrativ şi fiscal, pentru discutarea problemelor de practică neunitară apărute la nivelul instanţelor de judecată, la aceste întâlniri participând atât membrii grupului de lucru constituit la nivelul CSM de unificare a practicii judiciare, cât şi preşedinţii de secţii de la ÎCCJ şi reprezentanţii PÎCCJ. Cu ocazia acestor întâlniri au fost întocmite materiale de sinteză privind problemele de practică judiciară neunitară apărute la nivelul instanţelor şi discutate la întâlnirile lunare care au loc la nivelul fiecărei instanţe. Pentru unele subiecte dezbătute s-a propus promovarea unor recursuri în interesul legii⁴, astfel că aceste materiale au fost înaintate PÎCCJ, care are competenţa de a sesiza ÎCCJ.
  
• 
  Aceste întâlniri, apreciate de judecători ca fiind eficiente, au fost prevăzute şi în noul Plan de Acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare adoptat de Guvernul României, fiind planificate astfel de întâlniri şi pentru anul 2008.
  
• 
  În februarie 2008, CSM a adoptat calendarul aferent acestui an pentru întâlnirile trimestriale dintre CSM şi preşedinţii de secţii de la curţile de apel organizate pentru discutarea problemelor de practică neunitară apărute. Pentru primul trimestru al acestui an, au fost programate trei întâlniri, dintre care două au avut loc în luna martie: una cu preşedinţii secţiilor penale, una cu preşedinţii secţiilor comerciale, de contencios administrativ şi fiscal.
  
• 
  De asemenea, la nivelul tuturor instanţelor, lunar, au avut loc întâlniri ale magistraţilor pentru discutarea problemelor de practică neunitară iar materialele discutate cu prilejul acestor întâlniri au fost înaintate direcţiei de specialitate din cadrul Consiliului, fiind supuse dezbaterilor la întâlnirile trimestriale organizate la CSM.
  

c) Accesul la jurisprudenţă: publicaţii, culegeri de practică judiciară şi publicarea hotărârilor instanţelor pe paginile web

• 
  ÎCCJ a asigurat publicarea Buletinului Casaţiei⁵ pentru trimestrele II, III şi IV ale anului 2007⁶, iar numărul aferent trimestrului I al anului 2008 a fost elaborat şi se află în faza finală de editare. A fost publicată Culegerea de jurisprudenţă pentru Semestrul I a Secţiei de Contencios administrativ şi fiscal pe anul 2007, aflându-se în curs de editare cea pentru Semestrul II. Sunt tot în curs de editare primele volume ale culegerilor de jurisprudenţă pentru anul 2007 ale Secţiilor penală şi comercială. Aceste culegeri de decizii ale Înaltei Curţi sunt elaborate astfel încât să se asigure accesul judecătorilor la practica instanţei supreme.
  
• 
  De asemenea, ÎCCJ a asigurat, în mod permanent, publicarea pe pagina sa de Internet⁷ a: hotărârilor relevante pronunţate de instanţa supremă în diferite domenii ale dreptului (în rezumat) şi a textului integral al tuturor hotărârilor pronunţate de ÎCCJ. Astfel, la data de 29 februarie 2008, pe pagina de Internet a ÎCCJ erau publicate: 37 633 de hotărâri cu textul integral, 2 297 hotărâri în rezumat şi 88 de decizii pronunţate în recursuri în interesul legii. Comparativ, în luna martie 2007, erau disponibile pe pagina Internet a ÎCCJ: 33 052 de hotărâri integrale, 2 004 de hotărâri rezumate şi 43 de decizii pronunţate în recursuri în interesul legii.
  

Pe viitor, publicarea pe portal a hotărârilor relevante ale instanţelor va constitui mijlocul cel mai facil pentru asigurarea accesului la jurisprudenţă. Deşi obligativitatea publicării deciziilor relevante ale instanţelor va fi prevăzută formal doar prin modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a instanţelor, activitate planificată pentru decembrie 2008, în fapt, tot mai multe instanţe aleg să publice pe portal deciziile relevante⁸.
d) Seminarii de formare profesională
La Institutul Naţional al Magistraturii au fost organizate 11 seminarii în materia unificării jurisprudenţei, după cum urmează:

• 
  3 seminarii - unificarea practicii judiciare în materie penală,
  
• 
  5 seminarii - practica neunitară în materie civilă
  
• 
  1 seminar – practica neunitară în materia dreptului concurenţei
  
• 
  2 seminarii - unificarea practicii în materia dreptului comercial
  

e) Proiecte cu finanţare internaţională

• 
  Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat o propunere de proiect privind acordarea de asistenţă europeană în domeniul unificării practicii judiciare.
  
• 
  Obiectivele proiectului vizează analizarea instrumentelor existente pentru aplicarea şi interpretarea unitară a legii, organizarea de seminarii şi internship-uri pentru pregătirea magistraţilor români, elaborarea de culegeri de jurisprudenţă în diferite domenii ale dreptului conţinând practica relevantă a tuturor instanţelor.
  
• 
  Procedurile de selecţie a partenerului de twinning sunt în curs.
  

f) crearea unui mecanism special pentru unificarea practicii judiciare
Soluţia pe termen lung pentru unificarea practicii judiciare a fost propusă de comisia pentru elaborarea Codului de procedură civilă.
Pe de o parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va deveni instanţă de casaţie cu competenţe de a judeca recursurile în problemele importante de drept. (Vezi anexa 1 – Codul de procedură civilă)
Pe de altă parte, a fost propus un nou mecanism în scopul este de a asigura predictibilitatea soluţiilor fără a compromite celeritatea procedurilor.

• 
  Noua procedură presupune solicitarea rezolvării de către Înalta Curte a problemelor de drept de care depinde soluţionarea unei cauze şi asupra cărora instanţele judecătoreşti s-au pronunţat anterior în mod neunitar.
  
• 
  Solicitarea se va transmite ÎCCJ din oficiu sau la cererea părţilor de către judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă. Decizia ÎCCJ va avea caracter obligatoriu atât pentru instanţa ce a adresat solicitarea de dezlegare a problemei de drept, cât şi pentru toate celelalte instanţe.
  
• 
  Vor fi prevăzute formalităţi de publicitate care să garanteze accesul instanţelor şi justiţiabililor la soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
  
• 
  Această procedură nu va înlocui sau elimina recursul în interesul legii
  
• 
  Noua procedură va asigura interpretarea unitară de către ÎCCJ, care va fi aplicabilă şi cauzei aflate pe rol, pe când recursul în interesul legii va continua să fie utilizat pentru interpretări obligatorii pentru viitor dar fără efecte asupra cauzelor în care s-au aplicat practic soluţiile diferite, ce au dus la sesizarea Curţii.
  

O soluţie similară este discutată de comisia de elaborare a Codului de procedură penală.
1.2. Politica de resurse umane. Managementul instanţelor şi parchetelor.
a) Strategia de resurse umane
Stabilirea unei politici de resurse umane coerente, bazată pe necesităţi,a fost asumată ca obiectiv la cel mai înalt nivel, fiind unul dintre subiectele abordate în cadrul discuţilor reuniunii convocate de Primul-Ministru pe data de 21 februarie 2008. În acest context, în luna martie 2008, a fost desemnat un grup de lucru format dintr-un membru CSM şi 2 secretari de stat din MJ, care va pregăti un proiect de act normativ privind modalităţile da admitere în magistratură, din perspectiva unei strategii de politici umane pe termen lung.
Elaborarea unei strategii coerente şi complete de resurse umane pentru sistemul judiciar reprezintă un angajament de primă importanţă, însă pentru conturarea acesteia sunt necesare o serie de etape care la acest moment sunt în curs de derulare – stabilirea gradelor de complexitate a cauzelor la instanţe şi parchete, stabilirea volumului optim de activitate pentru judecători şi procurori, elaborarea noilor reguli de competenţă în cadrul noilor coduri de procedură.

• 
  Stabilirea gradelor de complexitate a cauzelor:
  

CSM a continuat evaluarea gradelor de complexitate a cauzelor din instanţe şi parchete, rezultatele acestui studiu fiind menite să fundamenteze repartizarea echilibrată a volumului de muncă a magistraţilor de la instanţe şi parchete.

• 
  pentru instanţe, în continuarea etapelor anterioare⁹, în septembrie–noiembrie 2007 au fost evaluate aprecierile individuale ale judecătorilor, mai întâi ale celor din instanţele pilot, iar apoi din întreaga ţară, cu privire la gradele de complexitate stabilite de grupul de lucru¹⁰.
  
• 
  pentru parchete, din ianuarie 2008, un grup de lucru al CSM¹¹, format din procurori din parchete de toate gradele, evaluează gradele de complexitate a cauzelor de competenţa procurorilor. Se preconizează că studiul se va finaliza la sfârşitul lunii mai 2008.
  

• 
  Stabilirea volumului optim de activitate pentru judecători şi procurori:
  
  • 
    Pe baza studiului privind gradele de complexitate a cauzelor se va putea stabili volumul optim de activitate pe magistrat, pentru o repartizare echilibrată a dosarelor între magistraţii aceleaşi instanţe
    
  • 
    Atât volumul optim de activitate, cât şi gradele de complexitate vor servi şi la perfecţionarea sistemului informatic de distribuire aleatorie a cauzelor.
    

• 
  Definirea regulilor de competenţă prin noile coduri de procedură:
  

• 
  Noile coduri de procedură vor reaşeza normele privind competenţa instanţelor şi parchetelor (vezi Anexele 1 şi 2)
  
• 
  Ca măsură prealabilă elaborării strategiei de resurse umane, dar esenţială pentru coerenţa viitoarei strategii, MJ, CSM şi PîCCJ au decis crearea unui grup de lucru care să evalueze impactul acestor noi reguli asupra schemelor de personal. Evaluarea este importantă deoarece va produce concluzii cu privire la modul în care va trebui găndită structura instanţelor şi parchetelor, specializarea personalului, distribuirea teritorială etc.
  

b) Ocuparea progresivă a funcţiilor de execuţie vacante din sistemul judiciar:

• 
  Admitere în magistratură prin intermediul INM
  

• 
  În iunie 2007 a avut loc examenul de absolvire a INM: la acesta s-au înscris 117 candidaţi şi au promovat 115. Absolvenţii INM au fost repartizaţi la instanţe şi parchete.
  
• 
  Dată fiind nevoia de personal din sistemul judiciar, numărul locurilor scoase la concursul de admitere la INM pentru anul 2007 a fost suplimentat cu 30% de CSM - de la 180 la 240
  
• 
  În urma examenului de admitere la INM din august – septembrie 2007, au fost admişi 174 de candidaţi.
  

În scopul creşterii calităţii procedurilor de recrutare a magistraţilor derulate prin INM a fost îmbunătăţit testul de raţionament logic, fiind dezvoltată prima versiune românească a acestuia, adaptată specificităţilor sistemului judiciar din ţara noastră. Această versiune a fost elaborată de către o echipă de specialişti români, pregătiţi în acest scop în cadrul proiectului „Dezvoltarea testelor de raţionament logic prin intermediul programelor de asistenţă tehnică” (componentă a programului Pal II, dezvoltat în România de către Banca Mondială). Ea a fost utilizată pentru prima dată în cadrul examenului de admitere la INM din 2007.

• 
  Examene de capacitate
  

• 
  Cel mai recent examen de capacitate pentru judecătorii şi procurorii stagiari a avut loc în octombrie-noiembrie 2007 şi a fost promovat de 159 de candidaţi, dintre care 107 de judecători şi 52 de procurori.
  
• 
  Aceşti judecători şi procurori, care funcţionau anterior ca stagiari, având competenţe limitate prin lege, pot după examenul de capacitate să soluţioneze orice cauza de competenţa instanţei sau parchetului la care aceştia sunt încadraţi.
  

• 
  Alte forme de admitere în magistratură
  

• 
  În iunie 2007, a avut loc examenul pentru admiterea în magistratură a candidaţilor cu minimum 5 ani vechime în profesia juridică, în urma căruia au fost ocupate 2 locuri, unul de judecător şi unul de procuror.
  
• 
  În ceea ce priveşte admiterea prin interviu pentru candidaţii cu minimum 10 ani vechime, în perioada de referinţă¹² au fost admise în magistratură 139 de persoane.
  

• 
  OUG 100/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei
  

OUG 100/2007 a fost adoptată de Guvern în octombrie 2007, fiind aprobată de Parlament pe 19 martie 2008. Astfel, a fost operaţionalizat un fond de rezervă alcătuit din posturi finanţate de la bugetul de stat în vederea găsirii unei soluţii fezabile pentru instanţele cu deficit de personal;

• 
  Fondul de rezervă permite ocuparea posturilor vacantate temporar (detaşare, alegerea ca membru CSM etc). La revenirea titularului, persoana care a ocupat postul pe durata vacantării va putea rămâne pe post, iar postul pentru vechiul titular se va prelua din fondul de rezervă. La proxima vacantare a unei poziţii la respectiva instanţă/parchet, se va completa fondul de rezervă, pentru a se menţine un echilibru.
  
• 
  Obiectivul fondului de rezervă este de a da posibilitatea ocupării posturilor vacante temporar, fără a impune ca cel care ocupă postul liber temporar să îl elibereze la întoarcerea titularului.
  

În urma dezbaterilor din cadrul Parlamentului, s-a convenit menţinerea interviului ca procedură excepţională de admitere în magistratură, cu obligativitatea expresă ca CSM să stabilească, prin hotărârea plenului său, criterii obiective de examinare.

c) Examene de promovare în funcţii de execuţie

• 
  În perioada de referinţă, a fost organizat un examen de promovare pentru procurori (decembrie 2007), în urma căruia au fost admise 97 de persoane
  

4. 
   Ocuparea posturilor vacante de conducere
   

• 
  În perioada mai-iunie 2007 a avut loc concursul în urma căruia au fost desemnaţi în funcţii de conducere 30 de judecători şi 33 de procurori;
  
• 
  În octombrie-noiembrie 2007, a avut loc concursul în urma căruia au fost desemnaţi în funcţii de conducere 30 de judecători. Pentru procurori, rezultatele examenului nu au fost încă validate.
  

5. 
   Calendarul estimativ al concursurilor şi examenelor din anul 2008
   

În decembrie 2007, Plenul CSM a aprobat calendarul estimativ al concursurilor şi examenelor ce urmează a se desfăşura în cursul anului 2008¹³: Totodată, în perioada octombrie-noiembrie 2008, va avea loc examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari. După încheierea perioadei de stagiu (care este de 1 an), judecătorii şi procurorii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate, acesta constând în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale. Persoanele care promovează examenul de capacitate devin judecători sau procurori definitivi.¹⁴

De asemenea, în cursul anului 2008, vor absolvi Institutul Naţional al Magistraturii 177 de auditori de justiţie, dintre care, potrivit opţiunilor formulate după primul an, 97 vor fi numiţi judecători stagiari, iar 80 vor fi numiţi procurori stagiari.

5. 
   Situaţia generală a posturilor vacante la instanţe şi parchete
   

La sfârşitul perioadei de referinţă, la nivelul instanţelor, erau vacante 379 posturi de execuţie şi de conducere din numărul total de 4 490 de posturi, astfel:

1. 
   7 posturi la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   
2. 
   23 posturi la nivelul curţilor de apel;
   
3. 
   103 posturi la nivelul tribunalelor;
   
4. 
   246 posturi la nivelul judecătoriilor.
   

Prin comparaţie, la începutul perioadei de referinţă, erau vacante 444 posturi de execuţie şi de conducere, dintre care:

5. 
   4 posturi la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   
6. 
   13 posturi la nivelul curţilor de apel;
   
7. 
   92 posturi la nivelul tribunalelor;
   
8. 
   335 posturi la nivelul judecătoriilor.
   

Prin urmare, se constată o diminuare semnificativă, cu 36%, a numărului posturi vacante la primul grad de jurisdicţie – judecătoriile, care sunt instanţele cu volumul de muncă cel mai ridicat.

La nivelul parchetelor, la sfârşitul perioadei de referinţă, erau vacante 521 de posturi din numărul total de 2 743 de posturi. La începutul perioadei de referinţă, erau vacante 525 de posturi din numărul total de 2 743.

Notă: Este necesară interpretarea acestor diferenţe, calculate prin metode statistice, într-un context mai larg, ţinând seama că, în perioada de referinţă, au fost înregistrate nu numai intrări în sistem, ci şi ieşiri din sistem (acestea din urmă având cauze diverse, de exemplu, pensionări, demisii, reorientări profesionale, decese). Prin urmare, diferenţele se justifică prin aceea că din numărul total al celor care au intrat în sistemul judiciar trebuie scăzut numărul celor care au părăsit sistemul în perioada de referinţă.
c. Restructurarea Ministerului Public:
Planul de reorganizare a Ministerului Public a urmărit remedierea deficitului de personal din sistem şi distribuţia inechitabilă şi ineficientă a procurorilor la structurile de parchet, sub aspectul numărului de dosare pe fiecare parchet şi per procuror.
Planul a cuprins un set de 5 măsuri:

• 
  Restructurarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în sensul reducerii structurilor neoperative, a funcţiilor de conducere si a numărului de procurori;
  
• 
  Elaborarea şi aprobarea noului Regulament de Ordine Interioară a Parchetelor;
  
• 
  Redistribuirea posturilor de procuror pentru a asigura un echilibru între numărul de procurori şi numărul de dosare instrumentate de aceştia;
  
• 
  Ocuparea funcţiilor de conducere vacante în structurile Ministerului Public;
  
• 
  Ocuparea posturilor de execuţie vacante de la parchete.
  

Dintre acestea:

• 
  primele 2 măsuri au fost deja realizate¹⁵ anterior perioadei de referinţă
  
• 
  Cea de a treia măsură a fost îndeplinită în octombrie 2007, când au fost redistribuite¹⁶, în total, 56 de posturi de procuror, acestea fiind transferate la parchetele care se confruntau fie cu un deficit de personal, fie cu un volum mare de activitate, situat mult peste media naţională. Astfel, 21 de posturi de procuror au fost redistribuite între parchetele de pe lângă judecătorii, în timp ce 35 de posturi de procuror au fost redistribuite de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ. De asemenea, organigrama Ministerului Public şi proiectele statelor de funcţii şi de personal ale parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale şi judecătorii au fost aprobate pe data de 1 octombrie 2007, prin ordin al Ministrului Justiţiei¹⁷.
  
• 
  Ultimele două măsuri, vizând ocuparea progresivă a posturilor de procuror vacante, sunt în curs de realizare.
  

Planul de restructurare va fi continuat, în elementele sale esenţiale, de strategia de resurse umane, care va viza atât instanţele cât şi parchetele.
d) Raportul de activitate pe anul 2007 al Ministerului Public.

• 
  Prezentat la data de 7 martie 2008
  
• 
  Forma integrală a raportului este disponibilă pe pagina web a Ministerului Public.¹⁸ Documentul de bilanţ cuprinde informaţii referitoare la: dezvoltarea capacităţii instituţionale şi cooperarea interinstituţională; dezvoltarea capacităţii administrative şi operaţionale; activitatea de urmărire penală desfăşurată de D.N.A. şi D.I.I.C.O.T.; activitatea de urmărire penală şi supravegherea cercetărilor desfăşurată de parchetele din teritoriu şi secţiile din PÎCCJ; activitatea judiciară; procesul de informatizare; cooperarea şi asistenţa judiciară internaţională; activitatea de relaţii cu publicul şi mass-media; implementarea programelor Phare; aspectele constatate de Inspecţia Judiciară a CSM; raportul dintre Ministerul Public şi celelalte instituţii, organisme şi societatea civilă; principalele obiective ale Ministerului Public pentru anul 2008.
  

Priorităţile MP pentru anul 2008 menţionate în Raport sunt:

• 
  ameliorarea problemelor generate de insuficienţa resurselor umane;
  
• 
  continuarea dezvoltării programelor de formare profesională, acordându-se o atenţie deosebită formării continue;
  
• 
  continuarea procesului de informatizare a tuturor unităţilor de parchet;
  
• 
  eficientizarea activităţii procurorilor;
  
• 
  creşterea transparenţei actului de justiţie şi îmbunătăţirea imaginii Ministerului Public.
  

d. Managementul instanţelor:

• 
  În martie 2007 a fost finalizat un proiect bilateral cu asistenţa unor experţi din Marea Britanie, referitor la instituţia managerului de instanţă. Experţii au formulat recomandări referitoare la îmbunătăţirea sistemului de management al instanţelor şi, în special, la oportunitatea introducerii funcţiei de manager de instanţă.
  
• 
  Ministerul Justiţiei a decis să continue acest proiect, prin testarea sistemului în 6 instanţe pilot (2 curţi de apel şi instanţele de rang inferior din circumscripţiile celor 2 curţi de apel), pentru a stabili dacă acesta ar fi oportun şi eficient în contextul sistemului judiciar român.
  
• 
  Finanţarea necesară a fost obţinută prin modificarea fişei Phare 2006 şi introducerea unui proiect de înfrăţire instituţională – „Asistenţă pentru eficientizarea sistemului judiciar prin crearea instituţiei managerului de instanţă”.
  
• 
  Obiectivul fundamental al acestui proiect constă în realizarea unui transfer al sarcinilor administrative, deoarece preşedinţii de instanţă sau alţi judecători care îndeplinesc în prezent astfel de sarcini sunt supraîncărcaţi şi nu sunt pregătiţi pentru exercitarea acestui gen de competenţe. Competenţele managerului de instanţă ar urma să includă: managementul dosarelor şi resurselor; administrarea bugetară şi financiară; relaţia cu instituţiile cu care instanţa colaborează; managementul infrastructurii; managementul resurselor umane; managementul carierei şi al formării profesionale; managementul în domeniul IT.
  
• 
  În perioada de referinţă au fost parcurse fazele procedurale pentru modificarea şi contractarea programului Phare ce va asigura continuarea proiectului privind managementul instanţelor.
  
• 
  Propunerea de modificare a fişei Phare 2006 a fost aprobată în decembrie 2007
  
• 
  În primul semestru 2008, se va derula procedura de selectare a partenerului de twinning
  

1.3. Noile coduri procedurale

• 
  Noul Cod de procedură penală
  

Proiectul noului Cod de procedură penală a fost elaborat de către o comisie, constituită în mai 2007, formată din 17 membri: un secretar de stat din Ministerul Justiţiei, 4 judecători (1 de la ÎCCJ, 2 de la curţi de apel şi unul de la tribunal), 2 procurori (1 de la DNA şi 1 de la un parchet de pe lângă o curte de apel), 3 profesori de drept, un asistent universitar, un avocat, un expert din cadrul Consiliului Legislativ, 4 consilieri juridici din cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare – Ministerul Justiţiei.

În procesul de elaborare, Comisia a beneficiat de asistenţă tehnică internaţională, din partea Fundaţiei Germane pentru Cooperare Juridică Internaţională – IRZ Germania, asigurată prin intermediul unui împrumut al Băncii Mondiale.
De asemenea, în contextul reglementării unor noi instituţii şi pentru a se oferi prilejul discutării aprofundate a acestora, a fost derulat un amplu proces de consultare, care a implicat experţi naţionali şi internaţionali. Dintre activităţile derulate în cadrul acestui proces de consultare, amintim:

• 
  Seminarul internaţional „Reforma Codului de Procedură Penală” (octombrie 2007), organizat de către Ministerul Justiţiei împreună cu Academia de Drept European din Trier. Acesta a vizat, în special, două noi instituţii care vor fi introduse în dreptul procesual penal român – acordul de recunoaştere a vinovăţiei şi arestul la domiciliu;
  

• 
  “Conferinţa privind reforma Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală” (30 noiembrie – 1 decembrie 2007), organizată de către Ministerul Justiţiei împreună cu Facultatea de Drept din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. În cadrul acestuia, au fost dezbătute o serie de aspecte de drept penal (sancţiuni aplicabile minorilor, răspunderea penală a persoanei juridice, infracţiunile împotriva vieţii sexuale) şi drept procesual penal (dreptul la apărare, arestul la domiciliu, reguli generale privind administrarea probelor, tehnici speciale de supraveghere).
  

Tezele preliminare ale Codului au fost aprobate de către Guvern pe 25 iulie 2007¹⁹.
„