Etimologie: latinescul «educatio» care este derivat din două verbe: 1 educare, care înseamnă a creşte, a îngriji, a hrăni

a preda plecând de la prejudecăţi

a prezenta o doctrină ca fiind singura valabilă

• Îndoctrinarea se bazează pe:

• substituirea gândirii personale prin gândirea altora, prin apelul la autoritate: a cărţilor, a personalităţilor etc.

• prezenţa prejudecăţilor “idolilor”

• ignorarea responsabilităţii personale

• gândire perturbată de prezenţa pasiunilor, fricii, insecurităţii, resentimentelor

• educaţia este obiectul de studiu al pedagogiei

• ► distincţie între educaţie ca realitate ontologică (fapt existenţial) şi pedagogie ca realitate epistemologică (reflecţie teoretică asupra educaţiei).

• pedagogia traversează astăzi, o criză de statut/identitate:

• pedagogia este ştiinţă

• pedagogia este artă

• “Pedagogia este ştiinţa care bazându-se pe cunoaşterea naturii omeneşti şi ţinând seama de idealul către care trebuie să tindă omenirea stabileşte un sistem de principii după care se va îndruma influenţa intenţionată a educatorului asupra celui educat”. G.G.Antonescu

• dacă acceptăm că pedagogia este o ştiinţă, trebuie să acceptăm şi următoarele consecinţe:

• pedagogia va oferi o cunoaştere suficientă dar şi eficientă a realităţii educaţionale

• pe baza acestei cunoaşteri, pedagogia va oferi o metodă eficientă de formare a elevilor

• profesorii trebuie să-şi asume eşecurile elevilor

• pentru a deveni profesor sunt necesare studii academice

• din perspectiva pedagogiei ca ştiinţă, elevii sunt percepuţi ca o masă omogenă, având aceleaşi nevoi şi interese

• profesorul va utiliza una şi aceeaşi metodă de predare pentru întreaga clasă

• “Pedagogia este arta de a instrui şi de a forma individul. Principiul oricărei pedagogii este nu numai de a transmite cunoştinţe, dar şi de a forma oameni.” (Dictionar Larousse)

• dacă acceptăm că pedagogia este artă trebuie să acceptăm şi următoarele consecinţe:

• pedagogia nu poate oferi o cunoaştere eficientă şi suficientă a realităţii educaţionale

• pedagogia nu poate oferi o metodă eficientă de formare a elevilor

• profesorul nu-şi asumă eşecurile elevilor

• pentru a deveni profesor nu sunt necesare studii academice, ci practica la locul de muncă, ucenicia

• elevii vor fi priviţi ca individualităţi, ca persoane având nevoi şi interese specifice

• profesorul va utiliza metode de instruire diferenţiate, personalizate în funcţie de nevoile şi interesele elevilor

Concluzii:

• Concluzii:

• Pedagogia conţine două niveluri:

• teoretic – la nivelul căruia se încearcă utilizarea unor metode, instrumente specifice ştiinţelor mature (exacte)

• practic – aplicativ – se regăseşte în modul de a se manifesta al profesorului în sala de clasă; utilizează şi instrumente, metode care ţin de arsenalul artei

• ► – profesori de vocaţie sau competenţi

• este omul o fiinţă educabilă?

• 1. omul este o fiinţă educabilă la modul absolut (Socrate, Iisus, Erasmus din Rotterdam)

• 2. omul nu este o fiinţă educabilă (unii teoreticieni din domeniul ingineriei genetice, Schopenhauer etc.)

• 3. omul este o fiinţă educabilă între anumite limite fixate de zestrea sa genetică

• TEORII PRIVIND EDUCABILITATEA

• teoriile ereditariste (ineiste) susţin rolul primordial şi

• decisiv al eredităţii în evoluţia omului (în plan filogenetic si ontogenetic)

• uneori, prin exagerarea rolului eredităţii, s-a ajuns la teoriile despre superioritatea unei rase în raport cu altele

• teoriile ambientaliste: - susţin (absolutizează) rolul factorilor socio-educaţionali (mediul social şi educaţia) în dezvoltarea psihoindividuală, negând sau desconsiderând semnificaţia eredităţii

•