Etimologie: latinescul «educatio» care este derivat din două verbe: 1 educare, care înseamnă a creşte, a îngriji, a hrăni

• etimologie: latinescul «educatio» care este derivat din două verbe:

• 1 - educare, care înseamnă a creşte, a îngriji, a hrăni;

• 2 - educere, care înseamnă a trece dintr-o stare în alta (prin extensie, a modifica).

• tocmai de aceea, în limbajul cotidian întâlnim o serie de termeni prin care se încearcă substituirea celui de educaţie cum ar fi: creştere, îngrijire, cultivare.

• sofiştii sec.V î.e.n.: “dacă e un sol bun nelucrat, este mult mai rău decât un sol rău, nelucrat” (în educaţie)

• educator – traducere aproximativă a grecescului paidagogós

• (pais = copil; agogé = a conduce)

• educatorul/paidagogós nu era adevăratul învăţător ci sclavul însărcinat să ducă copiii stăpânului la şcoală

• sarcinile educaţiei, la vechii greci, reveneau maestrului din gimnazium/palestra

• maestrul este numit generic paideutes

• putem defini educaţia atât ca proces cât şi ca rezultat:

• când vorbim de educaţia ca proces avem în vedere ansamblul de acţiuni prin care se realizează transmiterea cunoaşterii şi influenţele sistematice prin care se realizează formarea personalităţii umane

• ca rezultat, educaţia indică nivelul de instrucţie, de cultură, de conturare a diferitelor componente ale personalităţii în urma influenţelor educaţionale

• în limbajul cotidian vorbim despre cineva ca fiind bine educat (sau bine crescut) sau prost educat (prost crescut, lipsit de educaţie)

• paideia, bildung, bildungsroman

• PAIDEIA – desemnează educaţia ce conferă omului a doua sa natură.

• Vechii greci erau obsedaţi de formare

• Definiţiile filosofiei greceşti:

• “Cunoaşterea lucrurilor divine şi omeneşti”. Divinitatea înseamnă perfecţiune. Umanitatea înseamnă imperfecţiune.

• Platon: ”Omul este alcătuit din trup şi suflet”

• - trup – material, trecător, închide în el sufletul

• - suflet – spiritul, perfect

• - sufletul comandă, iar trupul execută

• 2. “Asemănarea cu divinitatea,pe cât îi stă omului în putinţă”.

• Perfecţiunea este rezervată zeilor.

• Filosofia reprezintă dragoste de înţelepciune..

• Platon – Banchetul.................

• traducerea în latină a lui “paideia” prin „educatio” pierde sensul de a adăuga omului a doua natură, considerată nemuritoare

• rostul educaţiei este de a îndrepta, de a ciopli, a lăsa să crească

• se impune în schimb, un alt sens, acela de a elimina din natura înnăscută a individului, ceea ce este rău sau inacceptabil pentru societate

• educaţia creştină medievală a păstrat acest ultim sens

• paideia înseamnă desăvârşirea umanului prin cultură, iar educatio a ajuns să însemne eliberarea umanului de răul diabolic

GOOGLE: educaţia -

• GOOGLE: educaţia -

• „Cunoaştere asimilată prin învăţare şi instruire.”

• „Acţiune care transmite cunoaştere sau deprinderi”

• “Proces gradual de asimilare a cunoaşterii

• “Ce ne îndreptăţeşte pe noi să-i învăţăm pe alţii”

• „Cuprinde deprinderi specifice de predare şi învăţare şi ceva mai puţin tangibil, dar mai profund, împărtăşirea cunoaşterii, o judecată sănătoasă şi înţelepciune”.

• cea mai mare parte a definiţiilor date educaţiei pun accentul fie pe individ, pe dezvoltarea persoanei, fie pe socializarea şi integrarea socială a individului

• s-au conturat astfel două mari paradigme de definire şi explicare a educaţiei şi anume:

• paradigma psihologică (sau naturalistă cum mai este ea numită)

• paradigma sociologică

• Pentru paradigma psihologică:

• educaţia are drept scop să dea sufletului şi corpului întreaga frumuseţe şi perfecţiune de care sunt susceptibile (Platon)

• educaţia urmăreşte realizarea întregii perfecţiuni de care natura omului este capabilă(Kant)

• educaţia este dezvoltarea naturală, progresivă şi sistematică a tuturor facultăţilor (Pestalozzi)

•