UNIVERSITAR
http://adevarul.ro/educatie/universitar/raport-universitati-falimentare-numarul-studentilor-romania-scazut-jumatate-ultimii-patru-ani-1_54d793dd448e03c0fd677644/index.html
RAPORT Universităţi falimentare. Numărul studenţilor din România a scăzut la jumătate în ultimii patru ani
Doar 465.000 de studenţi mai erau înscrişi la facultate în anul universitar care s-a încheiat, faţă de 891.000 în urmă cu patru ani, la debutul crizei economice, potrivit unui raport al INS. Lipsa locurilor de muncă şi generaţiile de şomeri cu diplomă care au ieşit pe porţile universităţilor în ultimii ani i-a determinat pe elevi să se reorienteze către şcolile postliceale, care permit calificări rapide şi bine primite de angajatori.
Scaderea numărului de studenţi este, bineînţeles, o consecinţă a evoluţiei natalităţii din ultimii 20 de ani, dar statisticile INS demonstrează şi o diminuare a interesului tinerilor din România pentru invăţământul universitar. În anul şcolar 2012/2013, doar 55% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 19 şi 23 de ani mai urmau o facultate, în timp ce în anul şcolar 2008/2009, gradul de cuprindere al tinerilor din această grupă de vârstă se ridica la 78%. Aşa subliniază raportul „Femeile şi bărbaţii: parteneriat de viaţă”, document care apare din doi în doi ani.
Numărul elevilor din şcolile postliceale s-a dublat
În schimb, statisticile arată o creştere a interesului tinerilor pentru şcoli postliceale, în concordanţă cu cerinţele actuale ale pieţei muncii. Mai exact, 93.000 de elevi au ales în anul şcolar 2012-2013 o formă de învăţământ postliceal, în schimbul facultăţii, faţă de 55.000 de elevi, în urmă cu patru ani.
Nici liceele teoretice nu mai sunt aşa de populare ca în anii trecuţi. Doar 41% dintre elevi au ales o astfel de formă de învăţământ în anul şcolar care s-a încheiat, în timp ce 53% au ales licee din filiera tehnologică şi 6% din filiera vocaţională. În cadrul liceelor din filiera tehnologică, 53% dintre elevi au optat pentru profil tehnic, iar 32% pentru servicii.
Băieţii preferă liceele militare
Băieţii preferă, în special, liceele militare (81,4%), liceele de educaţie fizică (76,6%) şi liceele tehnice (72,3%), în timp ce ponderea elevelor a fost mai mare în învăţământul postliceal şi de maiştri (68,6%), comparativ cu cea din învăţământul profesional (24,1%).
Cât despre învăţământul universitar, în anul şcolar 2012/2013 au absolvit 111.000 de studenţi, majoritatea provenind din învăţământul tehnic, economic şi universitar, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii. De exemplu, ponderea studenţilor din învăţământul tehnic, preferat de băieţi, a crescut cu 10 procente în ultimii patru ani, la 30%. Studentele, în schimb, au fost majoritare mai ales în învăţământul medico-farmaceutic, universitar economic, artistic şi juridic.
În ciuda scaderii interesului tinerilor pentru studiile universitare, românii sunt din ce în ce mai educaţi: 75% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani au absolvit măcar studii medii, cu un procent peste nivelul din 2008, arată studiul citat.
http://www.evz.ro/spaima-noilor-acorduri-comerciale-ue-sua-universitatile-de-stat-pe-punctul-de-a-deveni-private.html
Spaima noilor acorduri comerciale UE-SUA. Universitățile de stat, pe punctul de a deveni private
Trei acorduri comerciale transnaționale de liberalizare a serviciilor între UE și America au pus pe jar facultățile de stat.
Nu suntem pregătiți pentru liberalizarea pieței în educație și, de altfel, educația nu ar trebui să fie considerată o marfă, ci un drept fundamental al întregii comunități, susțin, la unison, reprezentanți ai sindicatelor din învățământul superior de stat, adunați vineri în jurul unei mese rotunde pe această temă.
Panica printre universitarii din România pornește de la trei acorduri comerciale mai puțin cunoscute la noi în țară, care au fost negociate între UE și America (începând din 2009 și, respectiv, 2013) făcute publice abia anul trecut, care prevăd liberalizarea serviciilor, inclusiv cele din domeniul Sănătății și al Educației. Este vorba despre CETA (Comprehensive Economic an Trade Agreement), TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership) și TiSA (Trade in Services Agreement). Adoptarea acestor acorduri la nivelul UE ar trebui să se producă în 2015. Dacă vor trece în actuala formă dată publicității, cele trei acorduri ar putea duce la desființarea învățământului de stat din România, susțin reprezentanții universităților.
Luptă pentru șanse egale
Sindicaliștii acuză în primul rând lipsa totală de transparență în care s-a făcut negocierea acestor acorduri. Dacă aceste acorduri ar deveni de mâine fapt real universitățile ar trebui fie să se privatizeze, fie să se desființeze, spun sindicaliștii. O eventuală pătrundere a universităților străine pe piața europeană liberalizată, deci și pe cea românească, ar putea pune în inferioritate universitățile autohtone. Acestea și-ar putea pierde finanțarea de la stat, bani pe care ar trebui, eventual, să-i împartă cu filialele universităților private din afară. Or, multe din universitățile de stat de la noi nu corespund criteriilor occidentale de ierarhizare. Universitățile din UE Și SUA pleacă în această cursă de pe poziții net avantajoase, având parte și de o finanțare mult mai consistentă, ceea ce răpește egalitatea de șanse a universităților românești, spun sindicaliștii Federației Alma Mater.
Banii, adevărata miză
„Nu refuzăm competiția, nu refuzăm calitatea. Ne supunem acestor standarde, problema este că tocmai cei care vor să ne conducă către acest drum de comercializare sunt pe cale să exceadă niște standarde naționale care există pe plan local. Aici e un mare pericol pentru că universitățile private vor încerca să nu se mai supună standardelor de evaluare, cum e ARACIS-ul la noi, și să meargă pe alte tipuri de evaluări”, a semnalat prof. univ. dr. Marian Borzan, cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Speriați că vor fi nevoiți să pună lacătul pe poarta universităților de stat, sindicaliștii au cerut oamenilor politici și Guvernului să facă demersuri pentru excluderea Educației și a Sănătății din aceste acorduri comerciale internaționale. Argumentul lor: „aplicarea legilor comerciale în Educație înseamnă o limitare a autorităților din domeniu pentru a asigura un acces larg la educație de calitate”. Adevărata miză a acestei bătălii sunt banii din servicii de educație care generează procente importante din PIB în țările occidentale și care era la nivelul anilor 2010 de 2.500 de miliarde de dolari.
Facultățile private, companiile, neinvitate
Din ecuația discuțiilor au fost excluși însă doi actori importanți: firmele și universitățile particulare. Acestea din urmă (circa 20 acreditate în toată țara) trăiesc de pe urma taxelor studenților și, de multe ori, sunt acuzate că sunt fabrici de diplome, deși nici universitățile de stat nu se pot lăuda că livrează doar învățământ de calitate. Liberalizarea serviciilor în educație sperie și sectorul privat al universitarilor care opinează că trebuie avute în vedere niște limite. „Este nevoie de o verificare a competențelor, pentru că nu oricine trebuie să presteze servicii în educație”, este de părere Ion Spânulescu, rectorul Universității Hyperion. El a adăugat că universitățile de stat trebuie subvenționate în continuare pentru anumite specializări, cum ar fi fizica și muzica. Potrivit lui Spânulescu, ceea ce lipsește în universitățile de stat este eficiența cheltuirii fondurilor. „Sunt multe locuri de muncă și probabil nu toate sunt absolut necesare”, explică Spânulescu, precizând că universitățile de stat ar trebui să ofere o calitate a educației, pe măsura dublei finanțări.
„Nu vrem să pierdem dreptul de a fi susținuți de stat!”
Retragerea subvențiilor de la stat va limita și mai mult numărul tinerilor care acced la universitate. Deja după primul an de facultate, jumătate din studenți renunță din cauza sărăciei. „Am făcut un calcul la noi, la Politehnică, și vă pot spune că 80% din studenții noștri nu ar putea urma cursurile dacă nu ar fi gratuite”, a declarat fostul ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, profesor universitar.
Fonduri de studii, reale și nu doar pe hârtie
„Nu vrem să pierdem dreptul de a fi susținuți de stat”, a declarat Cristi Popescu, președintele Aso ciației Naționale a Organizațiilor Studențești din România(ANOSR). Liderul ANOSR a admis însă că tinerii au dreptul de a-și alege furnizorul de educație, în funcție de situația lor materială.
Președintele ANOSR nu vrea ca studenții să piardă subvenția de la stat, dar recunoaște că ei au dreptul să-și aleagă furnizorul de educație FOTO: ANOSR
Studenții au cerut reformarea întregului sistem superior de educație în așa fel încât și tinerii din România să poată accesa fonduri de studii pe care să le și poată returna, după absolvire, muncind pe o piață în care este nevoie de ei, așa cum se întâmplă în străinătate. Tinerii au mai spus că este nevoie ca la aceste discuții să participe și companiile private, care sunt principalele beneficiare ale educației.
http://www.evz.ro/doi-laureati-cu-nobel-sunt-asteptati-la-cluj.html
Premieră în universitățile din România. Doi laureați cu Nobel sunt așteptați la Cluj, la finalul acestui an
O conferință care va avea loc în noiembrie anul acesta la Universitatea Babeş-Bolyai va beneficia de prezența a doi laureați cu Nobel pentru medicină și fiziologie: sir Tim Hunt, de la London Research Institute, laureat în anul 2001 şi prof. Harald zur Hausen, de la German Cancer Research Center, Heidelberg, laureat în anul 2008.
Evenimentul este organizat de Asociația Studenţilor pentru Natură Cluj-Napoca în colaborare cu Facultatea de Biologie şi Geologie din cadrul Universităţii 'Babeş-Bolyai'.
Tim Hunt a primit premiul Nobel pentru Medicină sau Fiziologie, alături de alţi doi cercetători, pentru studii asupra unei proteine care reglează ciclul de viaţă al celulelor. La rândul său, Harald zur Hausen a primit premiul Nobel pentru descoperirea faptului că virusurile papilomului uman cauzează cancer cervical.
Conferinţa intitulată 'Biologia Moleculară - Aspecte Curente şi Perspective de Viitor', are ca scop să genereze o discuţie ştiinţifică de nivel înalt care însă să le fie accesibilă studenților. .
"Nu vrem să fie o conferinţă la care să vină o sută de oameni şi la care să se facă prezentări peste prezentări. Noi am vrut ceva mai special. De exemplu, cei doi laureaţi să prezinte fiecare cum a ajuns la descoperirea pentru care a fost premiat, să vorbească despre care sunt cele mai noi tendinţe în domeniile lor. Vor mai fi şi o serie de alţi invitaţi, din ţară şi din afară, dar nu mai mulţi de 15. Vrem ca prin această conferinţă să deschidem orizonturi noi, să punem laolaltă specialişti din domeniu şi studenţi, care să poată sta de vorbă, să poată face schimb de idei", a explicat Adorjan Cristea, iniţiatorul acestui eveniment.
El a povestit că ideea acestei conferinţe i-a venit în urmă cu mai mult de un an, în timp ce urmărea decernarea premiilor Nobel din 2013, iar de atunci a lucrat, împreună cu colega sa Octavia Roman, la organizarea acestei conferinţe şi la stabilirea contactelor cu laureaţii. Echipa lor a contactat peste 30 de laureaţi ai premiului Nobel pentru Medicină sau Fiziologie.
Pentru organizarea conferinţei este nevoie de o sumă de aproximativ 20.000 de euro, dintre care o parte va fi asigurată de UBB, dar va fi nevoie şi de implicarea comunităţii locale din Cluj-Napoca.
http://www.evz.ro/admitere-devreme-la-umf-targu-mures-vezi-care-sunt-conditiile.html
Premieră națională: Admitere devreme la UMF Târgu Mureș. Ce înseamnă concret acest lucru
Din acest an, în premieră națională, UMF Târgu Mureș introduce un nou concept la admitere denumit "early admission".
Potrivit informațiilor apărute pe site-ului UMF Târgu Mureş, în acest fel se oferă posibilitatea candidaţilor străini, care aplică la programele de limba engleză de la Medicină şi de la Medicină Dentară, să se înscrie online pentru admitere în luna martie şi să susţină examenul de admitere în luna aprilie.
Cererile pot fi depuse online în intervalul 1-31 martie, după care candidatul va fi contactat pentru a acorda un interviu prin Skype, în 15 aprilie, iar apoi va urma o evaluare pe baza unor documente obligatorii care trebuie trimise şi va primi decizia în data de 20 aprilie.
Candidatul trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să facă dovada că are Bacalaureatul, că îndeplineşte criteriile stabilite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice pentru echivalarea studiilor, constituirea unui depozit bancar care să asigure prima rată a şcolarizării anuale.
În cazul respingerii, candidaţii nu vor putea aplica din nou în cursul aceluiaşi an, potrivit Agerpres.
Taxa de şcolarizare pentru anul universitar 2015-2016 la UMF Târgu Mureş pentru studenţii străini este de 5.000 de euro, iar depozitul trebuie să fie de 1.250 de euro, iar în caz de acceptare (admitere condiţionată), prima tranşă va fi plătită înainte de 19 aprilie pentru admitere timpurie, precum şi 30 septembrie pentru admitere regulat.
UMF Târgu Mureş a precizat că "early admission" oferă avantajul asigurării unui loc în programele de studiu în limba engleză, cu câteva luni mai devreme decât majoritatea solicitanţilor şi că metoda este folosită şi de universităţi din străinătate.
http://jurnalul.ro/stiri/externe/noi-locuri-de-munca-pentru-tinerii-romani-cu-fonduri-europene-684513.html
Noi locuri de muncă pentru tinerii români, cu fonduri europene România ar putea primi aproximativ 32 de milioane de euro pentru prefinanţarea proiectelor din cadrul Iniţiativei de ocupare a tinerilor (YEI), imediat după adoptarea programului operaţional pentru capitalul uman, adoptare care se preconizează a avea loc până la sfârşitul lunii martie. Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor are în vedere finanţarea unor activităţi de sprijinire directă a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional, precum şi a celor care nu urmează niciun program educaţional sau de formare. Categoria de vârstă avută în vedere sunt tinerii sub 25 de ani sau, atunci când statele membre consideră adecvat, de sub 30 de ani, se arată într-un comunicat al Biroului Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.
Finanţarea prin intermediul Iniţiativei poate fi utilizată pentru activităţi, cum ar fi:
- organizarea de stagii şi ucenicii de înaltă calitate; - oportunităţi de primă angajare (cu o durată de cel puţin 6 luni); - sprijin pentru demararea afacerilor pentru tinerii antreprenori (prin programe de mentorat şi facilitarea accesului la finanţări); - educaţie şi formare profesională de calitate.
România are alocat, prin intermediul Iniţiativei, un volum total de 105.994.315 euro pentru perioada 2014-2015. Pentru a veni în sprijinul României şi celorlalte state membre eligibile, Comisia a propus ca o treime din totalul alocat YEI (3,2 miliarde), adică 1 miliard de euro, să fie pus la dispoziţia statelor membre încă din acest an. În termeni practici, prefinanţarea primită de România ar putea ajunge astfel la 31,8 milioane de euro (adică, de 20 de ori mai mare faţă de nivelul iniţial prevăzut de 1,6 mil.). Propunerea Comisiei trebuie să fie adoptată de Parlamentul European şi de Consiliul de Miniştri al UE. (I.D)
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE F.S.L.I.
Dostları ilə paylaş: |
