Gilbert Durand

Non-agnosticismul – Universul înţelegerii (M. Weber, M. Scheler, G. Simmel) – „Profunzimea” (C. G. Jung, M. Eliade) – Metoda urmează mitoda.

III. Noţiunea de „bazin semantic”…73

Curn-u'l şi de ce-ul „bazinului semantic” – Fazele istoriei (O. Spengler) – Problema barocurilor (E. D'Ors, G. Bazin etc.) – Dinamica socio-culturală (P. Sorokin) şi trendurile economiştilor – Problema „generaţiilor” estetice – Cele şase faze ale „bazinului semantic”: izvoare, despărţirea apelor, confluenţe, numele fluviului, amenajarea malurilor, meandre şi delte – Exemplul „bazinului semantic” franciscan – Exemplul Filosofiei Naturii (Naturphilosophie) – Problema duratei unui „bazin semantic”.

IV. Conceptul de „topică” socioculturală…; 123

Un concept inspirat din Freud – Articularea pluralităţilor, a nivelelor, a „profunzimilor” sistemice – Cele trei nivele ale modelului topic -„Id”-ul fondator, ca „inconştient colectiv” al unei specii – „Id” şi psihoid – Cel de-al doilea inconştient colectiv: neotenia, impregnarea (K. Lorenz) şi prima învăţare – Către „supra-eu” şi raţionalizări -Roluri şi ierarhii ale „eului” cultural – Roluri dominante, roluri marginalizate – Noţiunea de scară în spaţiul şi în duratele culturale -Aplicarea topicii Ia epoca „decadentistă” (1860-1920) – Rolurile dominante prometeene – Supra-eul „înminunării” tehnice -„Blestemaţii”: „tenebrosul, văduvul, neconsolatul”, artistul, artizanul ameninţat, proletarul…

— Efectele industrializării – De la Des Esseintes

*la Bakunin – Aplicarea topicii la epoca de după război – Răsturnarea de roluri – înălţarea mitului decadent – Supra-eul video-mediatic -întoarcerea lui Dionisos – Noii titani: Stalin, Hitler, Mao – Valorizarea rolurilor: starul, jurnalistul, speakerul, sindicalistul…

— Marginalizaţii: provincialul, ţăranul, soldatul pierdut, studentul perpetuu…

— Hermes denigratorul – „Noul” romantism – Angrenajul devenirii -Subansamblurile şi „troienele” – „Disimultaneitatea” (E. Bloch) -Viaţa miturilor: moarte sau eclipsă?

Cuprins

V. Conceptele auxiliare ale miticianului…146

Conceptul de „receptare” a unui mit (H. R. Jauss) – Exemplul mitului lui Irod – Conceptul de „explozie” a mitului (A. Moles): exemplul mitologemului decadentist – Conceptul de „mărime relativă” (A. Moles) – Conceptul de „operator social” (A. Moles): exemplul armatei romane – Starea a Treia ca „operator social” la 1789 – „Jumătăţile de soldă” şi „mitul” lui Napoleon (J. Tulard) -Conceptele de latent şi de manifestat (R. Bastide) – Problema „eclipsei” mitului – Din cauza imperialismului unui mi tem: conceptul de „erezie”: exemplul pelagianismului şi al prelungirilor sale franciscane – Din cauza scotomizării voluntare a unei serii de miteme: conceptul de „schismă” – „Travesti” sau falsă denumire – Conceptul de „distanţă faţă de real” (A. Moles) – Conceptul de „forţă problematică” (A. Moles) – Proiect de construcţie a unei „mitograme”.

VI. Imaginarul literarşi conceptele operatorii ale mitocriticii…167 „Textul” nescris – Plurivocitatea – Ceea ce ne „priveşte” – „Locul comun” – înaintaşii mitocriticii: V. Hugo, Zola, Wagner, Thomas Mann – Claude Levi-Strauss şi Mircea Eliade – „Basmul” între mit şi roman – în legătură cu „faptul divers” şi cu cronica – Identitatea mitică în atribut şi în verb – Afazia retrogradă: Th. Ribot şi Bergson -Charles Mauron şi psihocritica – „Ceea ce rămâne” dincolo de psihanaliză – „Redundanţa”, fenomen fondator al miticului -Constelaţiile sincrone (CI. Lâvi-Strauss) – Interpretarea nu este o explicaţie binară – Nici statistică nici elementarism – „Şcoala de la Grenoble” şi Centrele de cercetare a imaginarului – Eşantion mitocritic şi „mărime relativă” – De la titlu la opera completă – Hugo cititor al lui William Shakespeare – Opera şi timpul său: spre mitanaliză.

VIL Mitanaliză: spre o mitodologie…188

De la text la contexte – Recursul la sociologie – Sociologia sau crima fără cadavru – „Păpuşa ruseacă” (G. Balandier) a contextelor – între invizibil (J. Servier) şi semnificantul „mărunt” (M. Maffesoli, P. Sansot) – Paradigma „privilegiului brazilian” – Nu există mitanaliză fără maturitate culturală – Diferite exemple de „alunecare” a textului spre contexte – G. Bosetti şi mitul copilăriei în Italia – Aurore

21Q

Frasson-Marin dincolo de operele complete ale lui Italo Calvino: demersul operei şi mersul timpului; în ritmul „structurilor imaginarului” – Mitanalize ale imaginarului secolului XX – „Marea Operă şi modernitatea” (Francoise Bonardel) – Micile opere şi modernitatea: Nazism şi Stalinism (J.- P. Sironneau) – Imaginarul Renaşterii (Cl.

— G. Dubois) – Imaginarul latinităţii (J. Thomas, P. Cambronne) – Imaginarul medieval (P. Gallais, Ph. Walter) -Imaginarul secolului al XlX-lea (L. Cellier, S. Vierne, A. Pessin) -întoarcerea la „actualitate şi la cotidian” (M. Maffesoli, P. Sansot) -Urgenta unei mitodologii – Pentru o „critică a raţiunii impure” (Sylvie Joubert): un „alt timp” şi un „alt pământ” – Revelaţie (apocalipsă) „fără frontiere”.

EDITURA I calea Dorobanţilor nr. 3 et. IV, 3400 Cluj-Napoca, România i^O^ftl tel/fax [phone], e-mail: [e-mail] DACIA/www.edituradacia.ro

Înscrie-te în CLUBUL CĂRŢII DACIA!

Poţi beneficia de o mulţime de avantaje

— 25 % reducere din preţul de vânzare al cărţii

— Preluarea rapidă a comenzii şi onorarea promptă ramburs fc

— Scutire de taxe poştale

— Acces gratuit la catalogul periodic al noilor apariţii ¦:

— Oferte promoţionale constând în reduceri de preţ de până la 50%, premii şi cadouri

— Legitimaţie de membru al Clubului Cărţii Dacia care îţi asigură alte facilităţi

Nu trebuie decât '*

— Să completezi talonul cu numărul de exemplare din titlul dorit şi să-1 expediezi pe adresaediiturii

— Să comanzi lunar cel puţin două titluri sau cărţi în valoare de minimum 100 000 de lei;

Preţurile se modifică în funcţie de rata inflaţiei, Cadrele didactice beneficiază de avantaje suplimentare.

„ Orice sugestii referitoare la oferta noastră de carte sunt binevenite., Jj

TALON

Nume_Prenume_

Str. _I_Nr._

Bl. _Se. _Et. _Ap.

Sector_Localitate_

Cod_Judeţ_._

Vârsta Profesia

Locul de muncă_Semnătura^

Data

Aşteptăm comenzile dumneavoastră!

În colecţia MUNDVS IMAGINALIS au apărut:

Nr. crt. Autorul şi titlul cărţiiNr. PaginiPreţ (lei) Nr. de exemplare comandate1. Charles Mauron De la metaforele obsedante la mitul personal384147.1502. Laurence Delaby Şamanii tunguşi23298.1003. Ştefan Borbely De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul376109.0004. Jean-J acques Wunenburgcr Utopia sau criza imaginarului304152.6005. Ovidiu Pecican Realităţi imaginate şi ficţiuni adevărate în Evul Mediu românesc204107.9106. Lucien Levy-Bruhl Experienp mistică şi simbolurile la primitivi280239.8007. 8. Carmeil Andraş România şi imaginile ei In literatura britanică de călătorie452288.850Wayne Sruimaker Ştiinţele, oculte ale Renaşterii324250.000Tiparul executat prin comanda nr. 663, 2005, la

CARTPRINT BaiaMare, cod 430061 cartier Săsar, str. Victoriei nr. 146 tel. /fax: [phone] ROMÂNIA

Mundus finaginalis: lume î imaginilor, imagini ale lunc Fiecare sistem de credinţe religioase şi fiecare poeţi artistică îşi creează o viziune proprie asupra universului, codificată într-un ansamblu de rituri şi comportamente fi configurată într-o reţea de imagini, simboluri şi figwi emblematice. Colecţia Mundus imaginalis îşi propune m

_M*, ^ _. _L„ 1. ^.1-_. _. _. *.”. _1 -_-„_ 1. _”.

Câteva serii de studii academice despre teoria şi practi a imaginii…

* Antropologia imaginarului

* Arhetipologie generală

* Teoria imaginii

* Imagologie

* Viziuni şamanice

* Religia greacă şi cultele de mistere

* Gnoză şi faermetism

* Disciplinele oculte ale Renaşterii

Una din cele mai mari revoluţii epistemologice ale secolului XX a fost (re) descoperi; „8 imaginarului. Din „nebuna casei„, cum fusese depreciativ considerată de toate raţionalism* sie şi pozitivismele epocii anterioare, imaginaţia a devenit o facultate regină în ştiinţâlo antropologice. Prin operele unor filosofi precum C. G. Jung, Mircea Eliade, Henry Cor >iii sau Gaston Bachelard, ea a căpătat autonomie conceptuală şi a fost înzestrată cu o serie di metode de analiză specifică. În cadrul acestei schimbări paradigmatice, Gilbert Durând t ste fondatorul în Franţa al studiilor assupra imaginarului şi preşedintele Asociaţiei Internaţioi ala de cercetări asupra imaginarului. Dacă în Structurile antropologice ale imaginarului ^1 a construit o morfologie a gândirii simbolice, în volumul de faţă el oferă o „mitodoloşie„ pentru cercetarea contextuală şi istorică a „bazinelor semantice” ce dau naştere inarilot mituri şi teme ale omenirii. Uriaşa sa operă asupra arhetipurilor şi a simbolurilor, înglobând antropologia, etnologia, sociologia, psihanaliza, psihologia profunzimilor, fac din Gilbort Durând unul dintre savanţii care ati contribuit la revoluţia intelectuală petrecută la siirşitul secolului trecut i

SFÂRŞIT