Globalizare

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 1.27 Mb.
səhifə1/30
tarix03.01.2019
ölçüsü1.27 Mb.
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   30

GLOBALIZARE

ŞI

IDENTITATE NAŢIONALĂ



Simpozion, 18 mai 2006, Bucureşti –

EDITURA MINISTERULUI ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR


Bucureşti, 2006

Lucrare îngrijită de


Miliana ŞERBU

Constantin GHEORGHE

GLOBALIZARE ŞI IDENTITATE NAŢIONALĂ.

SIMPOZION (2006; Bucureşti)
Globalizare şi identitate naţională: simpozion:

Bucureşti, 18 mai 2006. - Bucureşti: Editura Ministerului

Administraţiei şi Internelor, 2006

ISBN (10) 973-745-020-5; ISBN (13) 978-973-745-020-3
316.32(100)


Culegere şi tehnoredactare:

Paulina CRĂCIUNESCU



Corectură: Miliana ŞERBU

Coperta: Carmen TUDORACHE


Imprimat la Tipografia Ministerului Administraţiei şi Internelor



Motto:
„Mai mult decât oricând, astãzi, pentru noi, ca să fim buni europeni, trebuie sã fim buni români.“
I.I.C. Brãtianu, 1922


INTRODUCERE

Este evident că lumea se îndreaptă tot mai rapid spre globalizare, spre o lume văzută ca o unitate la nivel planetar a unor identităţi şi care va funcţiona cu norme şi standarde comune. Elementele specifice ale fiecărui participant vor contribui la realizarea unui echilibru internaţional, cu deosebire socio-economic, la nivel macrostructural, în funcţie de resursele proprii şi de capacitatea de utilizare a acestora de fiecare colectivitate umană în calitate de actor acceptat ca egal, suveran şi independent.

În acest cadru, naţiunea sau statul naţional nu trebuie opus globalizării. Ele se regăsesc integrate în acest proces. Dacă privim astfel lucrurile, globalizarea nu apare ca ceva distructiv, acel ceva care să anuleze specificul. Globalizarea nu mai apare ca o ameninţare la identitate, ci ca un fenomen care conservă, afirmă şi potenţează naţiunile. Cele două laturi ale raportului – globalizarea şi dorinţa de protejare a identităţii – pot fi complementare.

Desigur că problema – adică raportul dintre identitate naţională şi globalizare – presupune o dezbatere multidimensională.

Se poate observa că a pune în discuţie un asemenea subiect este deosebit de constructiv. Se vede din tematica inclusă în volum – ordine publică, securizarea frontierelor, securitate naţională – toate privite în contextul globalizării. Iar subiectul pare a fi, întotdeauna, la început. La prima vedere, ai impresia că trebuie să distrugi ceva ca să poţi construi altceva. Uneori se pune în discuţie chiar legitimitatea respectivului raport: identitate–globalizare. De aceea, în studierea subiectului ar trebui să se pornească de la interogarea critică a bazei istorice a acestuia – perioada istorică, dimensiunea politică sau geografică, instrumentele de realizare, direcţia de acţiune. Întrebările pe care le punem îndreptându-ne spre istorie trebuie coroborate cu posibilităţile momentului, cu relaţiile la nivel regional şi planetar.

Volumul cuprinde o serie de discursuri, care se constituie în tot atâtea opinii relevante asupra direcţiilor raportului identitate–globalizare. Vom observa dificultatea ce rezultă mai ales din asocierea dintre diferite domenii de cercetare. Permanenţa întrebărilor „de ce?“ şi „cum?“ ne conduce la opinii diferite în cultură, religie, politică. Oricum, realitatea ne dirijează spre aceeaşi concluzie: lumea se îndreaptă spre globalizare.

Urgenţa abordării subiectului rezultă mai ales din întrepătrunderea unor fenomene: graniţele sunt copleşite de transparenţa oferită de internet, de televiziuni, radiouri, cărţi, ziare şi alte categorii de comunicare; obiceiurile, specificităţile popoarelor se amestecă prin practicarea acestora; evenimentele a căror cunoaştere se întâmplă aproape instantaneu şi altele. Se folosesc termeni ca „dependenţă şi invadare culturală“, „omogenizare“, „concentrare“, „standardizare“.

Astfel, Pământul „devine din ce în ce mai mic“. Privim spre el prin procese interculturale, prin istorii multicentrale şi polifonice. Transnaţionalitatea pe piaţa mondială de idei şi în traseele informaţionale, care ar trebui să ofere o „libertate nelimitată“, se transformă într-o extensie a puterii: puterea informaţiei şi a foloaselor rezultate din deţinerea ei la nivel planetar.

Prin multitudinea problemelor ridicate, comunicările incluse în acest volum pun în evidenţă influenţa fenomenului globalizării asupra construcţiei identitare. Din unghiul de vedere al Ministerului Administraţiei şi Internelor ar însemna şi problema îngrijorărilor generate de respectivul fenomen din perspectiva ameninţării, reale sau nu, la adresa diversităţii sau unicităţii identităţii.

S-ar putea ca, pe termen lung, consecinţele acestui raport să fie greu de controlat sau să conţină multe elemente greu de prevăzut în perioada actuală. De aceea, ni se pare a fi demnă de luat în seamă propunerea de a continua periodic această dezbatere, cu o participare din ce în ce mai largă şi cu referire la mai multe fapte concrete.

Viziunea planetară a politicienilor, existenţa corporaţiilor transnaţionale, dezvoltarea comerţului, industriilor şi libera circulaţie duc la creşterea importanţei şi responsabilităţii departamentelor de relaţii publice. Practicienii de relaţii publice nu sunt implicaţi doar în marketing, ci şi în elaborarea strategiilor. Dezvoltarea, dincolo de frontiere a afacerilor, necesită o comunicare mai intensă între autorităţi aflate la mare distanţă.

Practica, apărută după cea de-a doua conflagraţie mondială se extinde, cu rapiditate, aceasta presupunând influenţă şi transparenţă în planul comunităţii mondiale. Astfel, comunitatea mondială, graţie globalizării tinde să devină o identitate. Pe ce se bazează această identitate? Este una din întrebările la care numai viitorul, practic, va răspunde.

Trăim într-o lume a informaţiei, a comunicării instantanee. Televiziunea prin satelit, accesibilă pe întregul pământ şi devenită sursă primară de informaţii, internetul – acea coloană vertebrală a informaţiilor globale generează influenţe asupra identităţii naţionale şi chiar înlocuirea marilor audienţe naţionale cu altele, planetare. Disputele etnice, culturale, religioase din continente diferite, rivalităţile ideologice fac obiectul unor dezbateri, consecinţe şi decizii aproape simultane. De aceea, viitorul jurnalist, diplomat, manager, om politic trebuie să fie pregătit la nivelul „citirii“ globale. Crearea sau menţinerea unei imagini pozitive a unei naţiuni, deci a unei identităţi – de pildă – este un lucru extraordinar de greu de realizat în condiţiile unei comunicări globale.

NOTĂ

Volumul include comunicările prezentate la Simpozionul „Globalizare şi identitate naţională“ desfăşurat la 18 mai 2006 în organizarea Direcţiei Informare şi Relaţii Publice.

Participanţii, din domenii diferite de cercetare şi din structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, au subliniat importanţa studierii şi dezbaterii raportului globalizare–identitate pentru lumea actuală, pentru România de astăzi în condiţiile concrete ale dezvoltării contemporane.

Comunicările, precum şi dezbaterile care au avut loc, subliniază caracterul constructiv al relaţiei dintre cele două fenomene, văzute ca o tendinţă spre crearea unei identităţi planetare compusă din numeroase identităţi specifice, ce include norme şi standarde comune. Ca orice dezbatere, Simpozionul a evidenţiat şi opinii contrare. Deoarece libertatea de expresie este una din marile cuceriri ale lumii actuale, editorii au cuprins în volum discursurile rostite cu acest prilej, respectând drepturile fiecărui autor.


Miliana Şerbu

Constantin Gheorghe


STATUL NAŢIONAL

ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII

Ilie Bădescu


Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   30
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə