Guvernul româniei

Studii realizate de organizații neguvernamentale, companii

AT Kearney: Studiu pentru implementarea contoarelor inteligente de energie în România

5 oct /Agerpres/ - AT Kearney a finalizat studiul de fezabilitate privind implementarea în România a contoarelor inteligente pentru măsurarea consumului de energie, în cadrul unui program derulat de Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, informează firma de consultanţă, într-un comunicat remis, vineri, AGERPRES.

Contoarele inteligente ('smart meters') sunt aparate avansate de măsură a consumului de energie (electricitate, gaze, căldură) care permit citirea de la distanţă a consumului, fără a fi nevoie ca un cititor al companiei de utilităţi să se deplaseze la consumatori. De asemenea, contoarele inteligente permit citirea consumului mult mai frecvent (o dată pe oră sau mai des) şi pot comunica datele cel puţin o dată pe zi, direct companiei de utilităţi.

Studiul de fezabilitate, elaborat de AT Kearney pentru Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, a fost efectuat în colaborare cu jucători din pieţele de electricitate şi gaze, incluzând operatorii sistemelor de distribuţie şi furnizorii de energie.

Al treilea pachet legislativ al Uniunii Europene, aprobat în 2009, recomandă implementarea contoarelor inteligente pentru consumatorii de electricitate şi gaze. Pachetul legislativ precizează că până în 2020, 80 la sută din consumatorii de electricitate din fiecare stat membru al UE ar trebui să aibă un astfel de contor instalat, dacă o analiză economică (analiza de cost-beneficiu, studiu de fezabilitate) demonstrează fezabilitatea acestei implementări.

Studiul de fezabilitate trebuia finalizat până în septembrie 2012 de fiecare stat membru. Cu privire la consumatori de gaze naturale, pachetul legislativ nu oferă nici o ţintă, însă recomandă instalarea acestora şi pregătirea unui plan de implementare.

Recomandarea studiului pentru România a fost implementarea contoarelor inteligente pentru consumatorii de electricitate, iar pentru cei de gaze instalarea va fi opţională şi va rămâne la latitudinea companiilor de utilităţi (operatorilor de distribuţie) dispuşi să facă acest lucru.

Pentru consumatorii de căldură, instalarea de contoare inteligente nu este recomandată, întrucât o mare parte din beneficiile aduse de acestea ar putea fi realizate prin simpla instalare a unor contoare de măsurare a energiei în fiecare apartament.

Calendarul final de implementare în România va fi stabilit de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), ţinând cont de recomandarea UE ca până în 2020, 80 la sută din consumatorii de electricitate să beneficieze de contoare inteligente.

Costurile cu implementarea contoarelor inteligente sunt mai mari decât cele de achiziţie a contoarelor în sine.

Costul asociat unui punct de consum (toate costurile asociate cu instalarea unui singur contor inteligent) în sectorul de electricitate este sub 100 de euro, similar cu rezultate obţinute de analize de cost-beneficiu efectuare în alte ţări.

AT Kearney este una dintre cele mai mari firme de consultanţă de management la nivel global, fondată în 1926 în Statele Unite ale Americii. În prezent are 57 de birouri în 39 de ţări.

Allianz Global Wealth Report

8 oct /Agerpres/ - România a înregistrat, anul trecut, o creştere de 3% în ceea ce priveşte activele financiare nete per capita, potrivit Allianz Global Wealth Report, remis, luni, AGERPRES.

'Dacă luăm în considerare un interval mai mare de timp, România, la egalitate cu Rusia, se află în realitate în topul ţărilor Est Europene în ceea ce priveşte creşterea activelor financiare nete per capita (rată anuală din anul 2000: +29,4%). Într-un top global, România se situează pe locul 32 în lista celor mai bogate ţări, cu o valoare a activelor financiare nete per capita de 5.340 euro la finalul anului 2011. Această listă este, de ani buni, deschisă de Elveţia (locul 1, cu o mare diferenţă ce separă locul 1 de locul 2), urmată pe locurile 2 şi 3 de Japonia, respectiv SUA', se arată în document.

Potrivit acestuia, la fel ca în anul anterior, raportul 'Allianz Global Wealth Report' împarte ţările incluse în analiză în trei clase din perspective bogăţiei.

' Un număr de 17 ţări formează grupul 'ţărilor bogate' (HWC- high wealth countries), unde activele financiare nete per capita se ridică la peste 26.800 euro. România este încadrată din anul 2010 în grupa 'ţărilor cu un nivel mediu al bogăţiei' ('MWC-middle wealth countries'), cu o valoare medie a activelor financiare nete per capita de 4.500 euro); numărul acestor ţări aproape s-a dublat în ultimii ani. La fel ca în ultimii ani, 'ţările sărace' ('LWC- low wealth countries'), cu o valoare medie a activelor financiare nete per capita de cel mult 4.500 euro) formează grupul cel cu cel mai mare atât din perspectiva numărului de ţări, dar şi în ceea ce priveşte populaţia pe care o reprezintă', informează Allianz.

Raportul arată că tendinţa de recuperare observată după criza financiară din 2007/2008 s-a oprit brusc anul trecut, astfel activele financiare nete per capita au crescut cu numai 0,6% în anul 2011, comparativ cu creşterea de 7,8%, respectiv 9,7% din anii 2009 şi 2010. Evoluţia dezamăgitoare se datorează în primul rând creşterii reduse a activelor financiare brute: cu toate că pragul de 100 trilioane a fost depăşit în anul

2011 - mulţumită şi slăbiciunii monedei euro - împingând nivelul activelor financiare globale ale gospodăriilor private la valoarea de 103,3 trilioane de euro, rata totală de creştere a fost de numai 1,6%. Dinamica în termeni de 'per capita' a fost şi mai scăzută, de numai 0,8%.

'Este evident că incertitudinea, ratele scăzute ale dobânzii şi criza euro şi-au pus amprenta asupra evoluţiei activelor. Cei care economisesc sunt împovăraţi de faptul că nu s-a făcut niciun progres real în ceea ce priveşte reorganizarea pieţelor financiare şi rezolvarea crizei în zona euro', a declarat Michael Heise, economist şef al Allianz SE.

Potrivit acestuia, privind în urmă devine clar faptul că persoanele care economisesc au avut de înfruntat de ceva timp un mediu ostil economisirii.

'Din anul 2000, activele financiare brute per capita s-au majorat cu o rată medie de creştere de 3,1% pe an, aceasta este relativ egală cu rata medie a inflaţiei din aceeaşi perioadă. Cu alte cuvinte, persoanele din întreaga lume care economisesc nu au putut obţine o creştere reală a activelor în ultimii 11 ani. O concluzie care trebuie să ne trezească', a comentat Heise.

Documentul mai spune că, pe de altă parte, persoanele care economisesc au demonstrat o abordare mai disciplinată cu privire la datorii după criza financiară din 2007/2008.

'Muntele datoriilor globale a crescut din nou dar cu moderaţie, cu numai 2,2% în anul 2011, mult mai lent comparativ cu evoluţia creşterii economice nominale. Ca o consecinţă, rata datoriilor globale (datorii ca procent din PIB-ul global) a scăzut cu 2 puncte procentuale anul trecut, până la aproape 67%. În anii anteriori crizei, creşterea datoriilor globale s-a situat adesea deasupra pragului de 8%, rata datoriilor având un vârf de aproape 72%. În orice caz, pe parcursul întregii perioade care a început în anul 2000, creşterea datoriilor (ce a avut o medie de 5,5% pe an) a lăsat în mod clar în urmă creşterea activelor gospodăriilor private (4% anual). Din acest motiv, creşterea medie a activelor financiare nete per capita a fost de numai 2,5% pe an. Mai mult, situată la valoarea de 14.880 euro, valoarea medie a activelor financiare individuale din 2011 a fost uşor mai mica decât nivelul record istoric înregistrat în 2007. Cu toate că au trecut 4 ani de la declinul pieţei globale şi a economiei, consecinţele asupra activelor financiare personale trebuie să fie încă asimilate', se mai arată în document.

La nivel global, proporţia portofoliului de active plasată în depozite bancare a crescut cu 5 puncte procentuale faţă de anul 2007, ajungând la 32,8%. În acelaşi timp, proporţia titlurilor de valoare a scăzut cu 6 puncte procentuale, ajungând la 34,6%.

'Acest lucru nu este în întregime lipsit de probleme din perspectivă macroeconomică. În ceea ce priveşte persoanele care economisesc, consecinţele negative ale ratelor scăzute ale dobânzii devin cu atât mai puternice cu cât acestea se aplică la ceea ce se presupune a fi forme de investiţie pe termen scurt, cu risc scăzut; randamentele mai scăzute presupun necesitatea unei mai mari economisiri pentru vârsta a treia. Şi din ce în ce mai puţin capital pe termen lung este disponibil pentru a face faţă provocărilor care ne aşteaptă - de la schimbări climatice la tendinţele demografice', a mai afirmat Heise.

Raportul mai arată că la finalul anului 2011, în jur de 720 milioane de oameni de pe întreg mapamondul aparţineau clasei de mijloc din perspectiva bogăţiei (MWC), ceea ce înseamnă că această cifră s-a dublat din anul 2000. 'Acest grup reprezenta 15% din totalul populaţiei ţărilor analizate.

Această creştere este susţinută în principal de ţările din categoria ţărilor sărace (LWC): numărul persoanelor din clasa de mijloc a crescut, în aceste ţări de aproape zece ori din anul 2000, ajungând la 355 milioane. Prin comparaţie, creşterea clasei de mijloc în grupul ţărilor bogate (HWC) este la un nivel modest de 14%, şi mai important, această creştere evoluează în direcţii diferite în aceste ţări, mai mulţi membri ai clasei de mijloc înseamnă mai puţini membri ai clasei bogate. În concluzie, numărul oamenilor 'bogaţi' a înregistrat o uşoară scădere, în ciuda creşterii populaţiei, din anul 2000 (-4%), tendinţă manifestată şi la nivelul clasei 'sărace' (-2%)', informează Allianz, care mai spune că clasa de mijloc este singura clasă cu tendinţă de creştere.

'Dacă facem o comparaţie globală, din ce în ce mai mulţi oameni contribuie la prosperitatea generală. Şi aceşti oameni nu mai provin din regiunile care în mod obişnuit sunt considerate prospere, ei vin din economiile active, în special din Asia. Acest lucru va schimba în mod fundamental faţa finanţelor globale, a activelor şi a pieţei mărfurilor în următorii ani', afirmă Heise.

Allianz a publicat recent cea de-a treia ediţie a 'Global Wealth Report', care analizează situaţia activelor şi a datoriilor gospodăriilor private din peste 50 de ţări.