Guvernul româniei


Publicaţii realizate de instituţii publice, date statistice



Yüklə 0,91 Mb.
səhifə5/26
tarix26.08.2018
ölçüsü0,91 Mb.
#74997
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   26

Publicaţii realizate de instituţii publice, date statistice

Comunicat al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA)


Bruxelles, 2 oct /Agerpres/ - Populaţia Europei îmbătrâneşte rapid, ceea ce reprezintă o provocare, dar şi o şansă de a folosi competenţele şi abilităţile persoanelor în vârstă, iar acestea ar trebui încurajate să rămână active, să iasă mai târziu la pensie şi să-şi menţină autonomia, se arată într-un comunicat al Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA) referitor la Anul European al Îmbătrânirii Active şi Solidarităţii între Generaţii.

În 2010, cu puţin peste 87 milioane de oameni aveau peste 65 de ani, adică aproximativ 17,4 % din populaţia totală. Cu circa 25 de ani în urmă, în 1985, peste 59,3 milioane de oameni aveau 65 de ani sau mai mult, reprezentând 12,8 % din total. Se estimează că proporţia va continua să crească în raport cu persoanele active, dublându-se până în anul 2060, ceea ce reprezintă o provocare, dar şi o şansă de a folosi competenţele şi abilităţile persoanelor în vârstă.

Comisarul European pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, László Andor, consideră că, în abordarea provocărilor pe care le impune creşterea proporţiei persoanelor în vârstă cheia o reprezintă îmbătrânirea activăť, respectiv, încurajarea persoanelor în vârstă să rămână active lucrând mai mult şi ieşind mai târziu la pensie, prin angajamentul în munca voluntară după pensionare şi desfăşurarea unei vieţi sănătoase şi autonome.

Ratele de încadrare în muncă în rândul lucrătorilor în vârstă (55-64 ani) în UE-27 se situează în prezent sub 50%. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre lucrătorii în vârstă renunţă la viaţa profesională înainte de vârsta de pensionare, din diverse motive.

Prognozele pentru perioada 2010-2060 indică o creştere a numărului femeilor cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani pe piaţa muncii a UE-27, la 20,9%, comparativ cu o majorare de 11,5% în rândul bărbaţilor.

În timp ce populaţia pare mulţumită cu acest rol în creştere al oamenilor în vârstă la locul de muncă, potrivit unui sondaj Eurobarometru, mulţi europeni consideră că, din cauza condiţiilor de la locul de muncă, nu vor putea continua să lucreze la o vârstă înaintată.

Numai patru din zece persoane (42%) au declarat că ar fi capabile să presteze munca pe care o desfăşoară în prezent până la vârsta de 65 de ani sau peste, iar 17% apreciază că nu vor mai putea să desfăşoare actuala activitate şi după vârsta de 59 de ani.

Mai mult de jumătate au răspuns în Eurobarometru că locurile lor de muncă nu sunt adaptate la nevoile persoanelor în vârstă.

'Dacă dorim să îi încurajăm pe lucrători să rămână activi un timp mai îndelungat pe piaţa muncii, trebuie să combatem discriminarea care există împotriva lucrătorilor în vârstă: combaterea atitudinilor negative este ideea centrală a Anului European. În loc ca persoanele în vârstă să fie considerate o povară a populaţiei active, acestora trebuie să le fie recunoscute abilităţile, experienţa valoroasă pe care o deţin şi contribuţia pe care o pot aduce astfel la locul de muncă', declară Christa Sedlatschek, directorul EU-OSHA.

În opinia sa, cadrele de conducere trebuie să ia în considerare anumiţi factori legaţi de vârstă şi să aloce sarcini specifice, astfel încât oricine, indiferent de vârstă, să îşi poată desfăşura munca. De exemplu, o întreprindere de producţie a introdus un program 'Age Master' (Decan de

vârstă) care oferă zile libere suplimentare lucrătorilor cu vârste de peste

58 de ani. O întreprindere din domeniul energiei a introdus un program '80-90-100' care le permite lucrătorilor să-şi reducă timpul de lucru cu 20%, cu o reducere de 10% a salariului, însă fără a le fi afectate beneficiile la pensionare.

Directorul EU-OSHA mai afirmă că organizaţiile care văd în îmbătrânirea forţei de muncă numai o problemă au tendinţa de a evolua mai slab comparativ cu cele care consideră acest aspect drept o oportunitate şi profită la maximum de şansa de a avea, de exemplu, lucrători tineri care să înveţe de la cei mai în vârstă.

'Tratarea cu seriozitate a îmbătrânirii active este rentabilă, nu numai pentru lucrători şi angajatori. Studii recente indică faptul că, cu cât capacitatea de muncă înainte de pensionare este mai bună, cu atât va fi mai bună calitatea vieţii mai târziu, cu o incidenţă scăzută a bolilor şi a deteriorării fizice sau mentale. Iar acesta înseamnă costuri de sănătate reduse pentru toţi: investiţia în sănătate şi securitate în muncă reprezintă o investiţie pentru fiecare dintre noi. Este important să începem devreme: tinerii zilei de astăzi sunt lucrătorii în vârstă ai zilei de mâine', conchide Christa Sedlatschek.


MMFPS- date privind suma plătită în contul alocaţiei pentru susţinerea familiei


5 oct /Agerpres/ - Suma totală plătită în contul alocaţiei pentru susţinerea familiei a depăşit 115,49 milioane lei, în primul semestru din 2012, în medie 323.615 familii primind lunar acest tip de alocaţie, conform statisticilor publicate pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Regiunea Nord-Est prezenta cel mai mare număr de familii beneficiare - 89.344 (27,6% din numărul total de familii beneficiare la nivel naţional), datorită faptului că în judeţele componente locuiau un număr mare de

beneficiari: Neamţ -12.246, Suceava - 15.426, Iaşi -15.645, Vaslui -17.523 şi Bacău - 17.561 (valoare maximă de familii beneficiare la nivel naţional).

Numărul de copii care făceau parte din familiile beneficiare a fost de 590.196. Valorile cele mai mici ale acestui indicator au fost de 1.172 copii în municipiul Bucureşti, 3.346 copii în judeţul Ilfov şi 4.200 copii în Tulcea, iar cele mai mari, de 30.825 copii, în judeţul Suceava, 32.872 copii în Iaşi, 33.429 copii în Bacău şi 33.933 copii în Vaslui.

În cazul în care se raportează numărul estimat de copii beneficiari de alocaţie de susţinere la cel de copii beneficiari de alocaţie de stat pentru copii, se obţine o pondere la nivel naţional de 15,2%. Judeţul Vaslui a avut cea mai mare pondere, de 35,2%.

Cele mai multe familii beneficiare au fost formate din ambii părinţi şi copiii acestora - 81,6%.

Familiile beneficiare compuse din doi părinţi şi copiii acestora, au avut următoarea distribuţie: 35,9% familii care aveau în întreţinere un copil, 44,5% familii care aveau în întreţinere doi copii, 13% familii care aveau în întreţinere trei copii, 6,6% familii care aveau în întreţinere patru sau mai mulţi copii.

În mediul rural au domiciliat circa trei sferturi din familiile cu ambii părinţi având unul sau mai mulţi copii, beneficiare de alocaţie (78,4%).

Aproape o cincime (18,4%) din totalul familiilor beneficiare de alocaţie de susţinere au fost monoparentale. Cele mai multe familii monoparentale beneficiare au fost înregistrate în regiunea Nord-Est (13.667, reprezentând 23,4% din totalul familiilor monoparentale beneficiare la nivel naţional), acestea fiind de 15 ori mai multe decât cele din regiunea Bucureşti-Ilfov. Judeţele Bihor, Cluj, Timiş, Ilfov şi Hunedoara au avut o pondere a familiilor monoparentale mai mare de 26%, iar Municipiul Bucureşti o pondere de 57,5%.

Distribuţia numărului de familii monoparentale beneficiare în funcţie de numărul de copii a fost următoarea: familiile cu un copil au reprezentat 64,1% din totalul beneficiarilor, familiile cu doi copii 25,8%, cele cu trei copii 7%, iar cele cu patru sau mai mulţi copii 3,1%.

Familiile cu un copil domiciliate în mediul rural (25.137) aveau ponderea cea mai mare în totalul familiilor monoparentale beneficiare de alocaţie de susţinere: 66,7%. Ponderea familiilor monoparentale care locuiau în mediul rural în totalul familiilor monoparentale beneficiare de alocaţie de susţinere a fost de 43,1%. Familiile monoparentale cu unic părinte tatăl

(8.401) au reprezentat 14,4% din totalul familiilor monoparentale îndreptăţite să primească alocaţia pentru susţinerea familiei. Dintre acestea, locuiau în mediul rural 6.688 familii (79,6% din total) şi în mediul urban 1.713 familii (20,4%). Majoritatea bărbaţilor beneficiari aveau unul sau doi copii (69,8%, respectiv 23,4%), ceea ce arată că familiile cu venituri mici care au ca unic părinte tatăl sunt mai puţin numeroase.

Dimensiunea medie a familiei beneficiare de alocaţie de susţinere (numărul mediu de copii într-o familie beneficiară) a fost de 1,82 copii/familie, valorile cele mai mari fiind întâlnite în judeţele Timiş (2,12), Iaşi (2,1) Arad (2,1) şi Bihor (2,01).

Alocaţia pentru susţinerea familiei a fost instituită de Legea nr.277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei şi se adresează familiilor ce au în îngrijire copii şi realizează venituri mai mici decât valoarea unui prag stabilit de lege. Cuantumurile acesteia variază, în funcţie de componenţa familiei şi veniturile acesteia.


MMFPS date privind beneficiile plătite pentru persoanele cu handicap


8 oct /Agerpres/ - Suma plătită în primul semestru al acestui sub formă de beneficii pentru persoanele cu handicap au deposit 1,006 miliarde lei, fiind mai mare cu 4,654 milioane lei decât cea din perioada similară din 2011, conform statisticilor publicate pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Creşterea s-a datorat cuantumului indemnizaţiei pentru însoţitori, precum şi particularităţilor în plata şi decontarea acestor beneficii.

Pentru adulţii cu handicap grav şi accentuat s-a acordat o indemnizaţie lunară, indiferent de venituri, de 202 lei pentru adultul cu handicap grav şi de 166 lei pentru adultul cu handicap accentuat.

Persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu au beneficiat de un buget personal complementar, indiferent de venituri, de 91 lei pentru adultul cu handicap grav, 68 lei adultul cu handicap accentuat şi 33,5 lei adultul cu handicap mediu.

Adulţii cu handicap vizual grav au primit pentru plata însoţitorului o indemnizaţie în cuantum de 530 lei (570 lei începând cu 1 iunie 2012).

În primele şase luni s-a observat, în general, o diminuare a numărului de beneficiari, care se datorează reducerii numărului de persoane cu handicap.

În semestrul I 2012 au beneficiat de indemnizaţia lunară de hrană cuvenită persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA 7.497 persoane, din care 7.252 adulţi (96,7%), în cuantum de 13 lei/zi şi 245 copii (3,3%), în cuantum de 11 lei/zi, pentru care au fost cheltuiţi cumulat 17,725 milioane lei.

Cei mai mulţi beneficiari au fost în municipiul Bucureşti (1.088 adulţi şi 26 copii) şi în judeţul Constanţa (805 adulţi şi 29 copii).

Din totalul copiilor beneficiari locuiau în mediul urban 60,3%, iar din totalul adulţilor 63,9%.

Alocaţia de hrană pentru copii cu handicap HIV / SIDA a fost acordată în semestrul I 2012 pentru 180 copii, în cuantum de 11 lei/zi, suma cheltuită fiind de 349.790 lei. Comparativ cu semestrul I 2011 s-a înregistrat o reducere a acestor indicatori, de 2 copii (-1,1%) şi o creştere de 7.941 lei (2,3%).


INS: Produsul Intern Brut a crescut cu 0,5% în trimestrul doi (date estimate)


5 oct /Agerpres/ - Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2012 a fost de peste 149,51 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,5% faţă de trimestrul I 2012, potrivit datelor publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică.

În serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II

2012 a fost de 138,25 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,1% faţă de trimestrul II 2011.

'În ramura 'Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport' s-a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate (+3,7%), urmată de construcţii (+3,6%). Creşteri uşoare ale volumului de activitate s-au mai înregistrat în activităţile de informaţii şi comunicaţii (+1,5%), tranzacţii imobiliare (+1,1%), industrie (+0,3%) şi comerţ cu amănuntul şi ridicata; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+0,3%)', se arată în document.

Potrivit acestuia, reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială (-2.1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-1,6%), activităţile de spectacole, culturale şi recreative, reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (-1,6%) şi intermedieri financiare şi asigurări (-0,9%).

'Ca o consecinţă a evoluţiei pozitive înregistrate pe ansamblul economiei, s-a majorat volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o creştere cu 5,7%. Din punctul de vedere al utilizării Produsului Intern Brut, în trimestrul II 2012 cererea internă a crescut cu 1,3 procente, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2011, în special ca urmare a creşterii semnificative a formării brute de capital fix, cu 15,5%. Consumul final total s-a majorat cu 1,3%, în special ca urmare a creşterii volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei (+2,1%). Cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice s-a redus cu 2,4%', arată datele Institutului.

Acestea mai arată că un efect negativ asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net ca urmare a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii (+0,2%) şi scăderii volumului exporturilor (-0,5%).

'Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2012 a fost de

247727,8 milioane lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,7% faţă de semestrul I 2011. Creşterea a fost determinată, în mod semnificativ, de majorarea volumului de activitate şi, în consecinţă, a valorii adăugate brute din construcţii (+2,3%), activităti profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+1,5%), şi informaţii şi comunicaţii (+1,5%). Consumul final total s-a majorat cu 0,8% în semestrul I 2012, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul precedent, în special pe seama creşterii, cu 1,4%, a cheltuielii pentru consumul final a gospodăriilor populaţiei. Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere semnificativă, cu 14,3 puncte procentuale', mai arată INS.

Fondul Monetar Internaţional estimează pentru acest an o creştere economică de 0,9% în România, iar autorităţile de la Bucureşti se aşteaptă la un avans al PIB de 1,2%


INS: România a cheltuit aproape 2,8 miliarde de lei pentru cercetare-dezvoltare, în 2011


5 oct /Agerpres/ - România a cheltuit, în 2011, aproape 2,8 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, în creştere uşoară (0,01%) comparativ cu anul anterior, în timp ce în domeniu activau 42.363 salariaţi, mai mult cu 8,44% faţă de numărul înregistrat în 2010, relevă datele Institutului Naţional de Statistică /INS/, publicate vineri.

Potrivit sursei citate, în anul anterior, România a cheltuit 2,79 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare (0,48% din PIB), în creştere cu 0,01% faţă de anul 2010.

Din suma totală raportată, în cele patru sectoare de performanţă, 2,25 miliarde de lei au reprezentat cheltuielile curente, respectiv 80,8%, şi 535,3 milioane lei cheltuieli de capital (19,2%).

Totodată, ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unităţilor care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare a crescut cu 3,9% în anul 2011, faţă de anul 2010.

De asemenea, cercetarea fundamentală a înregistrat o uşoară creştere cu 0,5% în cheltuielile totale, comparativ cu anul 2010, respectiv de la 42,9% la 43,4%. Cercetarea aplicativă a avut, în anul 2011, o scădere pronunţată de 10,8% în cheltuielile totale, respectiv de la 50% la 39,2%. În plus, dezvoltarea experimentală a înregistrat o creştere semnificativă de 10,8% din cheltuielile totale în anul 2011.

În funcţie de sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, fondurile publice au cea mai ridicată pondere (49,1%), urmate de sursele de la întreprinderi, în uşoară creştere cu 1,1%, comparativ cu anul 2010 (33,4% faţă de 32,3%).

Datele INS arată că din fondurile publice cele mai mari sume au primit unităţile din sectorul guvernamental (55,4%), urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior (31,1%). Sursele de finanţare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din străinatate au fost orientate, în cea mai mare parte, către unităţile din sectorul învăţământ superior (43,4%) şi în sectorul guvernamental (34,1%).

Intensitatea cercetării, calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut, în anul 2011, a înregistrat o pondere de 0,48%, procent similar cu cel înregistrat în anul 2010. Cheltuiala provenită din fondurile publice deţine o pondere în PIB de 0,23%, în scădere cu 0,05% faţă de anul precedent.

La sfârşitul anului 2011, îşi desfăşurau activitatea în cercetare-dezvoltare 42.363 salariaţi, număr în creştere cu 3.298 salariaţi (+8,44%), faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă din anul anterior. Din total, 19.596 erau femei (46,3%), cu 1,1% peste valoarea consemnată în 2010.

După nivelul de pregătire profesională, din numărul salariaţilor care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare la sfârşitul anului trecut, 35.223 aveau studii superioare (83,1% din total), iar 7.140 aveau altă pregătire, exclusiv superioară. Salariaţii cu studii superioare de lungă durată au avut ponderea cea mai ridicată (36%), în timp ce la polul opus se aflau salariaţii cu studii superioare de scurtă durată (2,8%).

Pe de altă parte, în anul 2011, numărul persoanelor cu titlu de doctor care lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare a fost de 14.641 persoane, mai puţin cu 827 persoane faţă de anul 2010, din care femei cu titlu de doctor 6.817, respectiv 46,6%. De asemenea, 70,2% dintre salariaţii care au desfăşurat activitate în domeniu, în anul 2011, au lucrat normă întreagă de timp.

În funcţie de categoriile de ocupaţii, ponderea cea mai mare a salariaţilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentată de către cercetători 60,2% din total, respectiv 25.489 persoane, în scădere cu 5.218 persoane, faţă de anul anterior.

Distribuţia cercetătorilor pe grupe de vârstă arată că, în sectorul guvernamental, ponderea cea mai mare este deţinută de către cercetătorii cu vârste cuprinse între 25-34 ani, în timp ce în sectorul învăţământ superior cea mai mare pondere o deţin cercetătorii cu vârsta de 35-44 ani.

Sursa datelor INS o constituie anchetele statistice anuale privind activitatea de cercetare-dezvoltare. Cercetarea statistică se adresează tuturor întreprinderilor, indiferent de clasa de mărime şi/sau de activitatea economică. Baza de selecţie a eşantionului asigură o reprezentativitate calculată după cifra de afaceri de 95% din mulţimea totală a unităţilor active, iar eroarea maxim admisă a estimaţiilor este de

+/- 5%.

INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut la 5,33%, în septembrie


10 oct /Agerpres/ - Rata anuală a inflaţiei a crescut la 5,33% în luna septembrie 2012, de la 3,88% nivel înregistrat în luna anterioară, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În septembrie, preţurile au crescut cu 1,18% faţă de august, pe fondul scumpirii alimentelor cu 2,27% procente şi a produselor nealimentare cu 0,62%. De asemenea, preţurile serviciilor au crescut în septembrie cu 0,41%.

Rata medie lunară a inflaţiei în primele nouă luni luni a fost de 0,4%, faţă de nivelul de 0,2% consemnat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Creşterea medie a preţurilor pe total în ultimele 12 luni (octombrie 2011 - septembrie 2012) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2010 - septembrie 2011) determinată pe baza IPC este de 3%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este de 3,1%.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, semnala la finele lunii trecute, că rata anuală a inflaţiei a crescut până la nivelul de 3,88% în luna august 2012, ca urmare a manifestării unui efect statistic de bază care a fost anticipat în prognozele Băncii Naţionale.

'Acesta va exercita o influenţă nefavorabilă tranzitorie, dar efectele sale sunt deja creşterea cotaţiilor materiilor prime agricole pe plan internaţional, precum şi de evoluţiile recente ale cursurilor de schimb pe pieţele valutare (...) ', menţiona Isărescu.

Potrivit oficialului BNR, până în luna august a.c., creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni a fost de 2,8%, nivel apropiat de media Uniunii Europene şi a zonei euro.

'Până în luna august 2012, creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni a fost de 2,8%, nivel apropiat de media Uniunii Europene şi a zonei euro. În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustat a fost de 2,6% la sută, faţă de 2,3% în luna iulie, în condiţiile în care impactul nefavorabil al deprecierii monedei naţionale, cu efect asupra anticipaţiilor, a fost atenuat de persistenţa deficitului de cerere agregată (...) ', a afirmat guvernatorul BNR.

Banca Naţională semnala, în septembrie, că evaluările recente relevă deteriorarea perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, cu precădere la nivelul preţurilor volatile, ca urmare a materializării unor riscuri evidenţiate în cadrul celei mai recente prognoze a BNR, în special a celor privind evoluţia preţurilor interne şi internaţionale ale produselor alimentare'.

Ţinta de inflaţie pentru acest an este de 3,2%.


INS: Deficitul comercial a crescut cu 241 milioane euro în primele 8 luni


10 oct /Agerpres/ - Deficitul comercial FOB-CIF a crescut, în primele opt luni ale acestui an cu 2,603 miliarde lei (241 milioane euro) comparativ cu cel din perioada similară din 2011, numai în luna august acesta fiind mai mare cu 803 milioane lei (124 milioane euro) faţă de cel din perioada similară a anului trecut, informează Institutul Naţional de Statistică printr-un comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

În primele opt luni din 2012, deficitul comercial FOB-CIF a fost, conform datelor estimate, de 27,965 miliarde lei (6,307 miliarde euro), iar în august de peste 4,562 miliarde lei (1,009 miliarde euro).

Exporturile FOB realizate în perioada 1 ianuarie -31 august 2012 au fost de 131,064 miliarde lei (29,653 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 159,029 miliarde lei (35,960 miliarde euro).

Comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, exporturile au crescut cu 6% la valori exprimate în lei (0,7% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 6,7% la valori exprimate în lei (1,2% la valori exprimate în euro).

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 92,139 miliarde lei (208,29 miliarde euro) la expedieri şi de 116,376 miliarde lei (26,287 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 70,3% din total exporturi şi 73,2% din total importuri.

În perioada menţionată, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (40% la export şi 33% la import) şi alte produse manufacturate (34,9% la export şi respectiv 29,6% la import).

În luna august 2012, conform estimărilor preliminare ale INS, exporturile FOB au însumat 15,853 miliarde lei (3,497 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 20,416 miliarde lei (4,506 miliarde euro).

Comparativ cu august 2011, exporturile au crescut cu 7,4% la valori exprimate în lei (0,6% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 10,2% la valori exprimate în lei (3,3% la valori exprimate în euro).

Faţă de luna iulie 2012, exporturile din luna august 2012 au scăzut cu 7,5% la valori exprimate în lei (7,7% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,6% atât la valori exprimate în lei cât şi la valori exprimate în euro.

INS: Producţia industrială a crescut în primele opt luni


10 oct /Agerpres/ - Producţia industrială a crescut în primele opt luni ale acestui an atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 0,3%, respectiv cu 0,8%, conform datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică.

În august 2012, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 11%, respectiv cu 1,1%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a scăzut cu 1,7% ca serie brută şi cu 1,1%, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Creşterea producţiei industriale serie brută din primele opt luni s-a datorat majorării producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industriei extractive cu 7,3%, respectiv cu 0,3%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 0,6%.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+3,4%), în industria energetică (+3,2%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,5%) şi scăderi în industria bunurilor intermediare (-4,0%) şi în industria bunurilor de uz curent (-0,3%).

Creşterea producţiei industriale, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada ianuarie-august, a fost susţinută de producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+7,1%) şi de industria extractivă (+0,2%). Industria prelucrătoare a rămas la acelaşi nivel.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+4,6%), în industria energetică (+3,2%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,7%) şi în industria bunurilor de uz curent (+0,3%). Industria bunurilor intermediare a scăzut cu 3,9%.

În august 2012, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 11%, ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare

(-13,0%) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,4%). Industria extractivă a crescut cu 2,7%.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi la toate categoriile de bunuri: industria bunurilor de capital (-26,7%), industria bunurilor intermediare (-6,7%), industria bunurilor de uz curent (-2,5%), industria energetică (-1,7%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-0,6%).

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1,1% faţă de luna precedentă, ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare (-0,7%) şi a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,2%). Industria extractivă a crescut cu 0,1%.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi la majoritatea categoriilor de bunuri: în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-2,9%), în industria energetică (-1,9%), în industria bunurilor intermediare (-1,3%) şi în industria bunurilor de capital (-0,7%). Industria bunurilor de uz curent a crescut cu 1,2%.

Comparativ cu aceeaşi lună din 2011, în august 2012, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 1,7%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-2,5%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au crescut cu 2,9%, respectiv cu 1,4%.

Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat scăderi în industria bunurilor de capital (-3,9%) şi în industria bunurilor intermediare (-2,8%) şi creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,9%) şi în industria bunurilor de uz curent (+0,7%). Industria energetică a rămas la acelaşi nivel.

Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1,1%, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, ca urmare a scăderii industriei prelucrătoare (-1,5%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au crescut cu 2,7%, respectiv cu 1,5%.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi în industria bunurilor de capital (-4,1%) şi în industria bunurilor intermediare (-1,7%) şi creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,1%), în industria bunurilor de uz curent (+1,3%) şi în industria energetică (+0,2%).


INS: cifra afacerilor din serviciile de piaţă prestate întreprinderilor


10 oct /Agerpres/ - Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut în primele opt luni ale anului cu 5,8% ca serie brută, faţă de perioada similară din 2011 şi cu 6,3% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică /INS/.

Astfel, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut pe ansamblu cu 5,8%, în primele opt luni din acest an, datorită creşterilor înregistrate la transporturile aeriene (+8,9%), transporturile pe apă (+8,3%), la depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (+7,0%), transporturi terestre şi transporturi prin conducte (+4,2%), telecomunicaţii (+3,4%), la activităţile de arhitectură şi inginerie. De asemenea, au fost înregistrate creşteri în activităţi de testări şi analiză tehnică (+2,5%) şi la activităţi juridice şi de contabilitate, dar şi în activităţi de consultanţă în management (+1,5%). Scăderi s-au înregistrat în principal la activităţi de difuzare şi transmitere de programe (-11,9%) şi la activităţi de poştă şi de curier (-0,2%).

În perioada menţionată, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut pe ansamblu cu 6,3%, datorită în principal creşterilor înregistrate la transporturile pe apă (+9,7%), la activităţi juridice şi de contabilitate; activităţi de consultanţă în management (+8,1%), la transporturile aeriene (+7,8%), la depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (+7,1%), transporturi terestre şi transporturi prin conducte (+4,2%) şi telecomunicaţii (+2,6%).

Scăderi s-au înregistrat în principal la alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-9,9%), activităţi de editare (-4,8%) şi la activităţi de poştă şi de curier (-0,7%).

În luna august 2012, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a scăzut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 1,3% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,2%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 5,6% respectiv cu 5,3%.

Potrivit datelor INS, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna august 2012, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 1,3%, datorită în principal scăderilor înregistrate la activităţi de servicii informatice (-20,0%), la depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (-5,6%), la activităţi de poştă şi de curier (-5,1%), la activităţi juridice şi de contabilitate; activităţi de consultanţă în management (-4,5%), transporturi terestre şi transporturi prin conducte (-4,3%), la transporturi pe apă

(-3,7%) şi telecomunicaţii (-1,2%). Creşteri s-au înregistrat în principal la publicitate şi activităţi de studiere a pieţei (+12,3%), la activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (+7,7%) şi la transporturi aeriene

(+5,6%) .

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna august 2012, comparativ cu luna precedentă, a scăzut pe ansamblu cu 0,2%, datorită în principal scăderilor înregistrate la activităţi de editare (-6,3%), la depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (-3,1%), la transporturi terestre şi transporturi prin conducte (-2,9%), la transporturile pe apă (-2,2%), la telecomunicaţii (-1,1%) şi activităţi de poştă şi de curier (-0,2%). Creşteri s-au înregistrat în principal la publicitate şi activităţi de studiere a pieţei (+14,7%), la activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (+3,3%), la activităţi juridice şi de contabilitate; activităţi de consultanţă în management (+0,8%) şi la transporturile aeriene (+0,4%).

Comparativ cu august 2011, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, în luna august 2012, comparativ cu luna august 2011, a crescut pe ansamblu cu 5,6%, datorită în principal creşterilor din activităţile de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică (+34,9%), transporturile pe apă (+11,4%), transporturile aeriene (+9,7%), telecomunicaţii (+1,4%), activităţi de poştă şi de curier (+0,7%) şi depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (+0,2%). Scăderi s-au înregistrat în principal la alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-12,1%), la activităţi juridice şi de contabilitate; activităţi de consultanţă în management (-11,0%), transporturi terestre şi transporturi prin conducte (-7,0%) şi la activităţi de difuzare şi transmitere de programe (-3,7%).

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu cu 5,3%, în august 2012, comparativ cu luna august 2011, datorită în principal creşterilor înregistrate, la activităţile de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică (+31,8%), la transporturile pe apă (+16,9%), la transporturile aeriene (+9,7%), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi (+1,6%), la activităţi de poştă şi de curier (+0,5%) şi telecomunicaţii (+0,4%). Scăderi s-au înregistrat în principal la alte activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-12,8%), la activităţi de difuzare şi transmitere de programe (-9,2%), transporturi terestre şi transporturi prin conducte (-7,2%) şi la activităţi juridice şi de contabilitate; activităţi de consultanţă în management (-2,6%).


CE: raport privind competitivitatea


Bruxelles, 11 oct /Agerpres/ - România trebuie să încurajeze luarea de măsuri în direcţia unor industrii orientate mai mult spre cercetare şi inovare, în ciuda faptului că a făcut progrese în ceea ce priveşte competitivitatea, relevă un raport al Comisiei Europene, dat publicităţii joi.

Bruxellesul subliniază nevoia unor eforturi suplimentare din partea României pentru a stimula cercetarea-dezvoltarea şi inovarea în sectorul privat, precizând că una din principalele provocări o constituie sprijinirea înfiinţării de companii bazate pe cunoaştere.

Raportul CE privind competitivitatea în statele din UE relevă că România este una din economiile care consumă multă energie şi că, din acest motiv, provocarea o reprezintă îmbunătăţirea eficienţei energetice şi mai amplă utilizare de energii regenerabile.

Pentru a-şi îmbunătăţi competitivitatea pe termen lung, România trebuie să creeze şi să implementeze o strategie naţională pentru industrie şi inovare cu politici şi priorităţi clare, coerente şi coordonate, reorientându-şi resursele în domenii cu avantaje comparative, se arată în raport.

CE atrage totodată atenţia că România are nevoie de o reformă eficientă a administraţiei publice. Slăbiciunile actuale limitează reformele, împiedică absorbţia fondurilor europene şi îndepărtează investitorii, relevă documentul, care subliniază nevoia îmbunătăţirii transparenţei, responsabilităţii şi independenţei.

Companiile au de asemenea nevoie de un mediu de afaceri mai bun, cu reglementări de calitate, dar şi de o mai bună infrastructură de transport şi de comunicaţii.

La nivelul UE, raportul notează că statele au înregistrat progrese importante în consolidarea sustenabilităţii industriei, îmbunătăţirea sprijinului pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi reforma administraţiei publice. Ţările membre au arătat o continuă schimbare spre o economie bazată în mai mare măsură pe cunoaştere, cu o productivitate a muncii sporită şi cu muncă înalt calificată. Statele s-au angajat la reforme pentru îmbunătăţirea perspectivelor de afaceri şi întărirea competitivităţii, relevă raportul.

CE precizează că, per total, performanţa în ceea ce priveşte inovarea s-a îmbunătăţit, însă convergenţa între ţările competitive şi cele mai puţin competitive pare să fi încetinit în ultimii ani, iar prăpastia la capitolul inovare între statele membre riscă să se adâncească din cauza diferitelor moduri în care s-a răspuns la criza economică.

Noua analiză privind competitivitatea ia în considerare rezultatele industriale din statele membre în cinci domenii cheie: productivitatea, exporturile, inovarea şi sustenabilitatea, mediul de afaceri şi infrastructura, precum şi finanţele şi investiţiile.

Pe baza rezultatelor acestor indicatori, experţii Comisiei Europene au împărţit statele membre în trei grupuri principale.

Grupul 'performerilor constanţi', ale căror industrii sunt dominate de firmele avansate din punct de vedere tehnologic şi a căror forţă de muncă este înalt calificată, este format din Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia, Austria, Irlanda, Olanda, Marea Britanie, Belgia şi Franţa.

Categoria 'performerilor inegali', care au tendinţa să dea dovadă de performanţe inegale, bune după unele criterii, dar sub medie în funcţie de alte criterii, este formată din Estonia, Slovenia, Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Malta, Cipru şi Luxemburg.

Al treilea grup este cel al statelor care încearcă să recupereze diferenţa faţă de restul ţărilor şi care se confruntă cu provocări semnificative, în contextul în care drumul lor spre industrii orientate spre cunoaştere şi competenţe este limitat de slaba capacitate de inovare şi transfer de cunoştinţe. Din acest grup fac parte Bulgaria, România, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia şi Lituania.

Reprezentanţa Comisiei Europene /CE/ în România- raport


30 oct /Agerpres/ - Principalii parteneri ai României pentru activităţile de import şi export a bunurilor de larg consum, în 2011, au fost Germania, Italia şi Ungaria, primele două ţări reprezentând un procentaj de aproape 80%, se arată într-un Raport privind piaţa unică europeană prezentat, marţi, în cadrul unei dezbateri de specialitate, de către Reprezentanţa Comisiei Europene /CE/ în România.

Potrivit documentului, cu indicatori de 41,4% (Italia), respectiv 38,5% (Germania), cele două ţări s-au aflat în prim-planul schimburilor comerciale import-export în cursul anului trecut.

Totodată, la nivelul anului 2010, gradul de deschidere comercială al României era puţin peste media UE, astfel încât comerţul intra-Uniune reprezenta 56% din Produsul Intern Brut /PIB/, cu 12% sub media din spaţiul european (68%).

De asemenea, importurile şi exporturile de bunuri intra-UE către şi din România au însumat, în 2010, 48% din PIB, în timp ce la capitolul servicii procentajul era de 8% din PIB.

În ceea ce priveşte stadiul IMM-urilor, raportul citat relevă faptul că 7% dintre acestea exportă bunuri şi servicii, sub media europeană (8%), iar 80% dintre aceste schimburi sunt destinate statelor UE 27.

Raportul 'Guvernanţa pieţei unice - Împreună pentru o creştere economică la 20 de ani de piaţă unică' conţine informaţii şi date Eurostat şi ale Băncii Mondiale, iar opiniile exprimate aparţin autorilor, dar nu reflectă în mod necesar avizul oficial al Uniunii Europene.

Reprezentanţa Comisiei Europene în România organizează, marţi, la sediul din Bucureşti, dezbaterea cu tema 'Consolidarea pieţei unice şi stimularea creşterii economice - progrese, obstacole şi priorităţi'.

În cadrul evenimentului, care face parte din seria de conferinţe 'Perspective europene', participă, printre alţii, Nicolae Idu - şeful Reprezentanţei CE în România şi Alice Arşinel - director în Ministerul Afacerilor Europene /MAEur/.



Numai 7% dintre români interacţionează cu autorităţile publice prin intermediul internetului

30 oct /Agerpres/ - Serviciile de guvernare electronică disponibile online în România sunt printre cele mai puţin dezvoltate din UE27, numai 7% dintre români utilizând, în 2011, internetul pentru a interacţiona cu autorităţile publice, se arată într-un Raport privind piaţa unică europeană prezentat, marţi, în cadrul unei dezbateri de specialitate, de către Reprezentanţa Comisiei Europene /CE/ în România.

Astfel, comparativ cu media europeană, de 42%, România se află mult înapoi în ceea ce priveşte serviciile de guvernare electronică.

Pe de altă parte, în 2010, în zona statelor membre ale UE, 60% dintre serviciile publice relevante erau disponibile online. România se situa pe locul 27 în acest clasament. Mai mult, în acelaşi an, întreprinderile din România interacţionau cu autorităţile publice prin internet mult mai puţin decât întreprinderile din UE27 (50% faţă de 78%).

În ceea ce priveşte comerţul electronic, românii se clasează pe locul 26 în rândul statelor membre. Practic, 37% dintre cei chestionaţi au declarat că folosesc internetul acasă cel puţin de două ori sau de trei ori pe săptămână, comparativ cu media UE, de 56%.

Potrivit raportului citat, la ora actuală, începerea unei afaceri în România durează, în medie, 14 zile, ceea ce reprezintă un interval mediu pentru UE27.

Pe de altă parte, durata medie în care societăţile din România îşi pot soluţiona disputele comerciale este similară cu durata medie din Uniune, respectiv 512 zile faţă de 510 zile, ţara noastră clasându-se, astfel, pe locul 14 în Europa.

De asemenea, procedura de insolvenţă durează, în România, peste trei ani, cu un an mai mult decât în Uniunea Europeană, echivalent cu o clasare între ultimele cinci state din Europa.

Raportul 'Guvernanţa pieţei unice - Împreună pentru o creştere economică la 20 de ani de piaţă unică' conţine informaţii şi date Eurostat şi ale Băncii Mondiale, iar opiniile exprimate aparţin autorilor, dar nu reflectă în mod necesar avizul oficial al Uniunii Europene.

Reprezentanţa Comisiei Europene în România organizează, marţi, la sediul din Bucureşti, dezbaterea cu tema 'Consolidarea pieţei unice şi stimularea creşterii economice - progrese, obstacole şi priorităţi'.

În cadrul evenimentului, care face parte din seria de conferinţe 'Perspective europene', participă, printre alţii, Nicolae Idu - şeful Reprezentanţei CE în România şi Alice Arşinel - director în Ministerul Afacerilor Europene /MAEur

FMI: Reforma companiilor de stat va consolida perspectivele de creştere ale României


Washington, 24 oct /Agerpres/ - Reforma companiilor de stat va consolida perspectivele de creştere ale României pe termen lung, dar economia are nevoie de investiţii masive în următorul deceniu, se arată în 'Raportul de ţară' dat publicităţii miercuri de Fondul Monetar Internaţional, după misiunea de evaluare condusa de Erik de Vrijer, care s-a aflat la Bucureşti în perioada 31 iulie - 14 august.

În acelaşi timp, datele disponibile indică faptul că economia românească se compară nefavorabil cu alte state, în privinţa calităţii infrastructurii în sectoarele economice cheie, cum ar fi energia şi transporturile, unde domină întreprinderile cu capital de stat. Reformarea acestora, o guvernanţă corporatistă mai bună şi o implicare mai mare a sectorului privat vor duce la mai multe investiţii în aceste sectoare esenţiale, se arată în raportul FMI.

Reformarea întreprinderilor cu capital de stat ar putea crea de asemenea spaţiu fiscal pentru investiţii în sectoare sociale şi infrastructură, pentru ca toţi românii să beneficieze de aceste reforme.

Pe fondul incertitudinilor de pe pieţe şi al riscurilor provocate de criza din zona euro, cum ar fi o accelerare a procesului de deleveraging (dezintermediere) a băncilor străine, este important ca Banca Naţională a României să continue supervizarea bancară intensivă şi să elaboreze pregătiri suplimentare de criză. Este important ca Banca Naţională a României, în coordonare cu alte autorităţi relevante, să fie pregătită să implementeze măsuri de gestionare a crizei.


Comunicat MECMA privind exporturile româneşti


12 oct /Agerpres/ - Exporturile României au crescut cu peste 50% în ţări precum Algeria, Libia, Nigeria, Coreea de Sud, Japonia, Columbia, în primele opt luni ale anului 2012, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unui comunicat transmis vineri de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.

Astfel, în Algeria, exporturile României au crescut cu 108%, în Libia, cu 740%, Nigeria - 88,8%, Coreea de Sud - 85%, Columbia - 98%.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele opt luni ale anului 2012, exporturile FOB ale României au fost de 29,65 miliarde euro, mai mari cu 0,7% decât volumul exporturilor, în aceeaşi perioadă a anului 2011. Volumul importurilor este de 35,96 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creştere cu 1,2% faţă de primele opt luni ale anului 2011.

Soldul balanţei comerciale după opt luni din anul 2012, în valoare de 6,3 miliarde euro, este superior cu 241 milioane euro celui înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2011.

În primele opt luni ale anului 2012, se menţine caracteristica de creştere în ritm a exporturilor către ţările din afara UE, înregistrându-se o creştere cu 3,1% faţă de o sensibila stagnare în ţările membre ale Uniunii Europene, conform Ministerului Economiei.

Structura exporturilor prezintă, potrivit MECMA, o îmbunătăţire constantă, ponderea produselor industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport fiind de 40%. Din totalul exporturilor româneşti, 74,9% reprezintă produsele manufacturate.

Orientarea geografică spre ţările Uniunii Europene se menţine (70% din exporturi şi 73% la import), dar se confirmă tendinţa anterioară de creştere a exporturilor către ţări terţe, mai puţin afectate de criză.

Primele locuri la exportul românesc îl ocupă Germania, Italia, Franţa Ungaria şi Turcia, care deţin o pondere de 50% din exportul României.

De asemenea, exporturile româneşti au crescut în SUA, Brazilia, Mexic, Norvegia, Egipt, Israel.

Importurile continuă să fie alcătuite, pe de o parte, din bunuri de investiţii sau produse industriale de completare pentru industria românească (62,6%) şi, pe de altă parte, din energie (12,5%) şi materii prime şi materiale (3,6%). Produsele agricole au reprezentat 7,3% din importuri, acelaşi procent înregistrându-se si la exporturi.

Orientarea geografică a importurilor nu a înregistrat o modificare majoră, în primele opt luni ale anului 2012, pe primele cinci locuri aflându-se Germania, Italia, Ungaria, Franţa, şi China, cu peste 45% din importuri.

Principalele produse care constituie baza exporturilor româneşti sunt părţile şi accesoriile pentru autovehicule (7,8% din exporturile româneşti, cu o creştere de 44,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2011), fire, cabluri, conductori electrici izolaţi (1,6% din exporturile româneşti, cu o creştere de 4,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2011), autoturisme şi alte autovehicule (5,5% din exporturile româneşti, cu o creştere de 60,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2011).


Bogdan Bazgă (FAO): informații privind importul de produse agroalimentare


15 oct /Agerpres/ - România se află pe locul 12, la nivel mondial, la importul de produse agroalimentare, deşi are un potenţial agricol pentru a hrăni peste 80 de milioane de locuitori, a declarat, luni, pentru AGERPRES, reprezentantul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură - FAO în România, Bogdan Bazgă.

'Cu părere de rău, România se află pe locul 12 la nivel mondial la importul de produse agroalimentare, conform unui program de cercetare al Băncii Mondiale şi al Băncii japoneze Nomura. Degeaba spunem că avem un potenţial agricol pentru a hrăni 80 de milioane de locuitori, acest lucru nu este de ajuns dacă nu îl şi folosim. Consider că la ora actuală România ar trebui să fie exportator de securitate alimentară', a spus Bazgă.

Acesta a precizat că securitatea alimentară este una dintre cele mai importante componente ale politice naţionale agricole, precum şi ale Politicii Agricole Comune.

'România trebuie să ţină cont de trei componente importante pentru asigurarea securităţii alimentare, una dintre acestea fiind stoparea procesului de deşertificare. Avem zone cu alertă în acest sens, iar cele

mai afectate sunt zona Dobrogei şi zona Olteniei. A doua componentă este legată de volatilitatea preţurilor, iar cea de-a treia este de asigurarea sursei de hrană a plantelor, respectiv a apei şi a irigaţiilor, de care ar trebui ţinut cont', a adăugat Bogdan Bazgă.

Reprezentantul FAO va participa în această săptămână la reuniunea Comitetului Mondial pentru securitate alimentară pentru perioada 2012-2015, organizată de FAO, la Roma, în perioada 15-20 octombrie 2012. În anul 2014, România va găzdui conferinţa regională FAO pentru Europa şi Asia Centrală.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a sărbătorit luni Ziua Mondială a Alimentaţiei şi 'Ziua Porţilor deschise la MADR' printr-o expoziţie cu vânzare de produse agroalimentare, organizată în curtea ministerului şi unde au participat 20 de producători agricoli din mai multe regiuni ale ţării.

Tema din acest an propusă de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură - FAO pentru Ziua Mondială a Alimentaţiei o reprezintă 'Asociaţiile agricole - cheia alimentaţiei pentru omenire!'


DNA: bilanţul de activitate în cei şase ani de mandat al lui Daniel Morar ca procuror şef


10 oct /Agerpres/ - Aproximativ 1.500 de persoane au fost condamnate definitiv, în perioada august 2005 - 1 octombrie 2012, pentru fapte de corupţie, asociere, asimilate sau în legătură cu faptele de corupţie în dosarele instrumentate de procurorii DNA, precizează Direcţia Naţională Anticorupţie, cu ocazia prezentării miercuri a bilanţului de activitate în cei şase ani de mandat al lui Daniel Morar ca procuror şef.

Potrivit sursei citate, rezultatele activităţii în această perioadă arată că DNA a devenit o instituţie cu o experienţă consolidată în combaterea corupţiei la nivel mare şi mediu.

DNA susţine că se observă un progres constant ca volum al activităţii de investigare şi trimitere în judecată, ca varietate a domeniilor investigate, precum şi ca relevanţă a cauzelor din perspectiva calităţii persoanelor ori a valorii prejudiciilor reţinute.

'Cu referire la deciziile definitive de condamnare, se constată o schimbare de ritm din 2011 până în prezent, în sensul că, în mai puţin de doi ani, numărul persoanelor condamnate definitiv în dosare de corupţie l-a depăşit simţitor pe cel aferent celor cinci ani precedenţi, însumaţi, respectiv perioada 2006 - 2010. De asemenea, în ultimii doi ani, 33 % sunt decizii de condamnare cu detenţie', mai subliniază DNA.

În primele nouă luni ale lui 2012, instanţele au condamnat definitiv un număr aproape dublu de persoane faţă de anul precedent (552) situaţie ce o repetă pe cea înregistrată în 2011 (298 persoane condamnate) comparativ cu anul 2010 (154 persoane condamnate).

DNA menţionează că aceeaşi dinamică s-a înregistrat şi în cazul persoanelor cu funcţii importante condamnate definitiv pentru fapte de corupţie, respectiv 11 demnitari, şapte au fost condamnaţi definitiv în acest an.


MMP susţine că 70% din populaţia Deltei Dunării nu are acces la utilităţile de apă şi canalizare


23 oct /Agerpres/ - Aproape trei sferturi din populaţia aflată în Delta Dunării nu are acces la utilităţile de apă şi de canalizare, în acest sens fiind nevoie urgentă de investiţii în zonă, a declarat, marţi, Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Pădurilor.

'În spatele culorii verzi, a exploziei de biodiversitate, a naturii pe care trebuie să o protejăm, sunt vieţile oamenilor de care trebuie să avem grijă. Avem o mare responsabilitate, iar comunităţile din Delta Dunării au nevoi şi trebuie să aibă aceleaşi şanse ca şi celelalte comunităţi. În momentul de faţă, din perspectiva Ministerului Mediului am identificat faptul că 70% dintre locuitorii din Delta Dunării nu au acces la apă potabilă, nu au o infrastructură de apă şi canalizare. În acest sens, am discutat pentru a găsi soluţii rapide pentru a da drumul la aceste investiţii, inclusiv pe fondurile europene, cât şi prin Administraţia Fondului pentru Mediu', a afirmat Plumb.

Potrivit ministrului Mediului, au fost identificate soluţii pentru a veni în sprijinul locuitorilor Deltei Dunării care au nevoie de transport medical.'(...) am identificat soluţii ca, în caz de urgenţă, ca urmare a lipsei de dotări şi de echipamente medicale, şalupele pe care le are la dispoziţie Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării să poată fi utilizată pentru transportul persoanelor care sunt în astfel de nevoi. Zona are nevoie de o dezvoltare economică sustenabilă, însă aceasta trebuie făcută în deplină concordanţă cu toate elementele şi normele europene de conservare a biodiversităţii pentru că, altfel, riscăm să pierdem acest paradis', a explicat Rovana Plumb.

Aceasta a adăugat că 'declararea zonei Deltei Dunării ca zonă defavorizată va permite acordarea unor facilităţi fiscale'.

Valoarea internaţională a Deltei Dunării a fost recunoscută şi inclusă în reţeaua mondială a rezervaţiilor biosferei în anul 1990, în cadrul programului 'Omul şi Biosfera' (MAB), lansat de UNESCO în 1970. De asemenea, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de importanţă internaţională, în special ca habitat al speciilor de apă, conform Convenţiei de la Ramsar, la care România a aderat în 1991.

Totodată, Delta Dunării a fost inclusă în Lista Patrimoniului Mondial, Cultural şi Natural în 1991, iar din 2000 a primit Diploma Europeană acordată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei care a fost reînnoită în 2005 şi apoi în 2010.

În anul 2010, România a primit Globul albastru pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, decernată pentru cele mai bune practici de management a zonelor umede în cadrul celei de-a X-a reuniuni a Conferinţei Părţilor la Convenţia privind Diversitatea Biologică (CBD) din Japonia.

Delta Dunării este zona cea mai bogată în biodiversitate din România, dar şi din Europa. Bogăţia de specii este dată de diversitatea celor 30 de tipuri de ecosisteme existente care adăpostesc pe o suprafaţă de 5.800 km pătraţi, circa 7.500 de specii de plante şi animale, multe dintre acestea fiind protejate prin Convenţii Internaţionale.

Pe plan european, Delta Dunării a rămas cea mai bine conservată sub aspectul diversităţii speciilor şi al habitatelor.

ANCOM: ghid privind contractele între furnizorii de servicii de comunicaţii şi abonaţi


23 oct /Agerpres/ - Contractele între furnizorii de servicii de comunicaţii şi abonaţi vor putea fi încheiate şi pe maximum un an, iar durata maximă a contractelor nu va mai depăşi doi ani, se arată în Ghidul privind încheierea şi conţinutul minim al contractelor ce au ca obiect furnizarea de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, publicat, marţi, de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii /ANCOM/.

Astfel, potrivit noului cadru legal, durata maximă iniţială a contractelor încheiate cu utilizatorii persoane fizice nu mai poate depăşi

24 de luni. În acelaşi timp, furnizorii au obligaţia de a le oferi consumatorilor şi posibilitatea de a beneficia de servicii pentru o durată contractuală de cel mult un an, astfel încât aceştia să poată alege oferta care se potriveşte cel mai bine nevoilor lor.

Arbitrul pieţei de comunicaţii îşi rezervă dreptul de a sancţiona furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului pentru nerespectarea duratei maxime iniţiale a contractelor, precum şi pentru neincluderea în contracte a clauzelor minime obligatorii.

Totodată, în cazul în care persoanele juridice doresc să beneficieze de servicii de comunicaţii electronice în condiţiile oferite persoanelor fizice, furnizorii au obligaţia de a da curs acestei solicitări.

În acelaşi timp, ANCOM atrage atenţia asupra faptului că furnizorii au dreptul să modifice în mod unilateral anumite clauze din contract (servicii oferite, tarife, mod de taxare etc.) cu condiţia de a-i informa pe abonaţi cu privire la aceste modificări, cu cel puţin 30 de zile înainte de producerea acestora, interval în care abonatul poate renunţa la contract fără a plăti despăgubiri în cazul în care nu este de acord cu modificările impuse de către furnizor.

Ghidul privind încheierea şi conţinutul minim al contractelor ce au ca obiect furnizarea de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului a fost creat pentru a facilita aplicarea de către furnizori a prevederilor referitoare la contracte din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 111 privind comunicaţiile electronice şi pentru a asigura o protecţie mai bună a drepturilor utilizatorilor finali.

ANCOM este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate, încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură şi a inovaţiei.


Jandarmeria Română- încălcări ale legii privind produse petroliere


29 oct /Agerpres/ - Un număr de 247 fapte de încălcare a legii privind produse petroliere tranzitate prin magistrale de transport au fost constatate în primele nouă luni ale anului, se arată într-un comunicat al Jandarmeriei Române emis luni.

De asemenea, au fost identificaţi 297 de autori. Pentru 290 dintre aceştia au fost întocmite actele premergătoare începerii urmăririi penale pentru fapte susceptibile a fi infracţiunile de furt, braconaj, tulburarea ordinii publice etc. Totodată, au fost sancţionate contravenţional 6.683 de persoane cu amenzi în valoare de 966.800 de lei.

Dintre cele 25 de infracţiuni constatate în primele zece luni ale anului, 11 au fost în flagrant, cei 43 de autori fiind predaţi organelor competente pentru continuarea cercetărilor. Au fost recuperaţi 23.850 litri de ţiţei, 490 litri de gazolină şi 80 litri de motorină, valoarea produselor recuperate ridicându-se la 11.095 lei.

În primele zece luni ale acestui an au fost desfăşurate peste 15.100 patrulări sau pânde, fiind legitimate 9.964 persoane şi controlate 983 de autovehicule. Distanţele parcurse de echipajele de jandarmi în vederea executării misiunilor, însumate, depăşesc 791.200 kilometri.

Pe timpul misiunilor au fost descoperite 12 instalaţii artizanale şi 42 de avarii.

Jandarmeria Română, prin unităţile care au atribuţii pe linia pazei, protecţiei, supravegherii şi intervenţiei la conductele magistrale de transport produse petroliere, desfăşoară o activitate intensă atât în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea acestui tip de infracţiuni, cât şi în ceea ce priveşte sprijinul acordat autorităţilor competente pentru urmărirea, identificarea, prinderea şi prezentarea în faţa instanţelor a persoanelor care sunt suspectate de a fi implicate în săvârşirea lor.



Yüklə 0,91 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5   6   7   8   9   ...   26




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin