Guvernul româniei

Mediu

Coaliţia pentru Mediu: Separarea Apelor şi Pădurilor de Ministerul Mediului, o decizie greşită

20 dec /Agerpres/ - Coaliţia pentru Mediu din România atrage atenţia, joi, într-un comunicat de presă, că despărţirea domeniilor Ape şi Păduri reprezintă o greşeală a noului Guvern, deoarece decizia este în 'dezacord cu principiile de protecţie a mediului care ar trebui să guverneze administrarea Apelor şi Pădurilor'.

'Coaliţia pentru Mediu din România protestează faţă de intenţia premierului desemnat Victor Ponta de a rupe Apele şi Pădurile din zona de competenţă a Ministerului Mediului şi formarea unui minister separat al Apelor, Pădurilor şi Pescuitului. Considerăm această decizie în dezacord cu principiile de protecţie a mediului care ar trebui să guverneze administrarea Apelor şi Pădurilor şi ne manifestăm temerea ca aceste domenii esenţiale pentru sănătatea mediului să nu fie afectate de filozofia exploatării resurselor, în detrimentul conservării lor', se notează în comunicatul citat.

Potrivit Coaliţiei pentru Mediu, 'decizia este în contradicţie cu concepţia structurii Guvernului anunţat de premierul Victor Ponta, conform căreia responsabilităţile trebuie să reflecte arhitectura instituţională de la nivel european'.

'În acest sens, menţionăm că România are negociat cu CE un capitol de mediu care include şi componenta de ape şi prin urmare soluţia guvernamentală propusă nu reflectă atribuţiile DG Environment. Un alt motiv pentru care separarea este greşită este legat de faptul că majoritatea zonelor protejate din cadrul Natura 2000 sunt suprafeţe de apă şi pădure, iar protejarea lor trebuie să fie o prioritate în acord cu directivele europene Păsări şi Habitate', subliniază reprezentanţii organizaţiei de mediu.

Pe fondul acestei nemulţumiri, Coaliţia pentru Mediu din România solicită premierului Victor Ponta să renunţe la ideea de a separa cele două domenii de Ministerul Mediului, amintind, totodată, o declaraţie a şefului Executivului, potrivit căreia 'am revenit asupra deciziei de a transfera de la portofoliul Mediului la portofoliul Agriculturii zona pădurilor. Pădurile rămân la Mediu, mi-au explicat cei de la ONG-uri şi am înţeles de ce trebuie să fie acolo şi de ce, din punct de vedere european, aceasta este soluţia'.

Dezvoltare locală

Reabilitarea termică a clădirilor istorice duce la degradarea mediului construit din localităţi, consideră ONG-urile

5 dec /Agerpres/ - Actele normative referitoare la reabilitarea termică a clădirilor istorice duc la degradarea mediului construit din localităţi, consideră Fundaţia Pro Patrimonio, într-un comunicat remis miercuri AGERPRES.

'OUG nr. 63 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 18/2009, privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, nu îşi va atinge obiectivele de îmbunătăţire a valorii arhitecturale şi ambientale, ci - din contră - va continua degradarea mediului construit din localităţi.

Acest lucru este determinat de faptul că proiectele pentru reabilitare termică, comandate de către autorităţi, vizează adoptarea unor soluţii tehnice unitare şi scurtarea perioadelor de proiectare a lucrărilor de intervenţie, cu efect pe termen lung asupra culturii şi valorilor arhitecturale româneşti', a declarat arhitect Şerban Sturdza, vicepreşedintele Fundaţiei Pro Patrimonio.

Potrivit arhitectului Şerban Sturdza, termoizolarea exterioară cu termosistem pe suport de polistiren este un sistem neecologic, nesustenabil şi nereciclabil, peretele neputând să respire.

'Pledăm pentru o abordare integrată şi soluţii sustenabile pentru reabilitarea termică a faţadelor clădirilor istorice. Se recomandă realizarea - în fiecare caz în parte - a unor studii aprofundate pentru transferul termic, calităţile estetice ale clădirii, compatibilitatea materialelor; dar şi a unei evaluări comparate a pierderilor şi câştigurilor pentru economia de energie şi valoarea de patrimoniu, care să fundamenteze decizia de reabilitare. Mai este necesară, totodată, şi o analiză globală a clădirii în cauză', a mai spus vicepreşedintele Fundaţiei Pro Patrimonio.

Cultură

Demers pentru un sprijin transparent şi rezonabil al participării la proiectele europene de cooperare culturală

Coalitia Sectorului Cultural Independent

Pe 21 decembrie 2012 am depus la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional o serie de propuneri de modificare a regulamentului de acordare a co-finanţării pentru organizaţiile care iau parte la proiecte Cultura 2007-2013 (viitorul program Europa Creativă) al Uniunii Europene.

Câteva dintre argumentele comunicate Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional:

Considerăm extrem de importantă decizia din 2011 a MCPN de a lansa un concurs de proiecte public pentru finanţările nerambursabile acordate în cadrul programului Cultura 2007-2013. Prin propunerile de mai jos intenţionăm să contribuim la consolidarea şi îmbunătăţirea acestui program de co-finanţare pentru 2013 şi pentru viitorul program al UE pentru cooperarea culturală la nivel european, respectiv linia de finanţare Cultura din programul Europa Creativă.

Sperăm că problemele ridicate mai jos vor fi analizate şi soluţionate. Asigurarea participării organizaţiilor culturale din România în proiectele de cooperare culturală are o miză care priveşte dezvoltarea sectorului cultural din România în context european şi, în acest sens, proiectele au inclusiv o valoare adăugată europeană, sprijinind dialogul intercultural, formând competenţe interculturale şi facilitând coabitarea în diversitate a cetăţenilor şi rezidenţilor statelor membre ale UE, alături de răspunsul la obiectivele comune ale Uniunii în domeniul culturii.

În prezent, atragerea co-finanţării din România este extrem de dificilă, organizaţiile care participă la proiectele europene fiind obligate să solicite fonduri nerambursabile de la diverşi finanţatori publici şi privaţi din ţară şi din străinătate pentru a acoperi cei 50% din co-finanţarea la care se obligă prin contractele cu Uniunea Europeană. Deşi este firesc ca organizaţiile să facă acest efort, totuşi, este nevoie să fie înţeles că participarea la competiţiile naţionale ale altor finanţatori publici români pentru a asigura parte din această cofinanţare reprezintă o competiţie neloială şi inadecvată între aceste organizaţii şi altele, cu impact local, regional sau chiar naţional. Proiectele europene, mai ales cele de cooperare, au un statut aparte şi un impact specific, necesită o abordare diferenţiată şi o susţinere potrivită de către statul român, aşa cum asigură şi alte state membre ale UE.

Alocarea unui buget crescut, un sistem de finanţare previzibil şi simplificat oferit de către MCPN pentru a încuraja participarea, dar şi coordonarea de proiecte europene, va conduce la creşterea numărului de aplicaţii la fonduri europene şi, implicit, la creşterea nivelului de fonduri europene atrase de România, un deziderat asumat de instituţiile statului în această perioadă cu maximă urgenţă. http://coalitiasectoruluiculturalindependent.wordpress.com/2013/01/07/demers-pentru-un-sprijin-transparent-si-rezonabil-al-participarii-la-proiectele-europene-de-cooperare-culturala/