Hemoragia: generalităŢI, clasificare, aspecte chiurgicale

TRATAMENTUL HEMORAGIEI

Hemostază şi refacere volemică.

În şocul hemoragie tratamentul este complex, vizând numeroase obiective Hemostaza

Oprirea hemoragiei se realizează prin mijloace proprii organismului (hemostază spontană – prin coagularea sângelui) şi prin mijloace medicale (hemostază terapeutică).

Hemostaza terapeutică este de două feluri: medical-farmaceutică şi chirurgicală.

Hemostază chirurgicală se realizează în două moduri: provizorie şi definitivă.

Hemostază provizorie. Compresiunea la distanţă, în amonte, a vasului care irigă plaga, se realizează prin compresiune digitală sau compresiune circulară (garou). Alte modalităţi: bandă Esmach, atele gonflabile, saltele gonflabile, compresiunea Momburc pentru aorta abdominală (3 ture de garou în jurul abdomenului).

Hemostază chirurgicală provizorie constă în pensarea vaselor sângerânde, electrocoagulare, tamponare, aplicare de Gelaspon, fir de aşteptare pe arterele care sângerează pănă la anastomoză: pansament compresiv, sutură plagă etc.

Hemostază definitivă este metoda de dorit a opririi hemoragiei. Procedeele constau în intervenţii chirurgicale de la cele mai simple ia cele complexe:

• 1. pansamentul compresiv după toaletarea plăgii;
• 2. forcipensarea (strivirea) vasului cu pensa;

HEMOSTAZA

• HEMOSTAZA

• Definiţie: Hemostaza este un proces complex care previne sau opreşte hemoragia dintr-un spatiu intravascular lezat.

• Din punct de vedere functional, celulele endoteliale actionează pentru a împiedica coagularea.

• Ele interferă cu agregarea plachetelor prin inactivarea ADP.
• Ele asigură un mediu în care trombina este inactivată prin formarea de complexe eu antitrombina III.
• Eliberează trombo-modulina care inhibă procesul de coagulare.

• In procesul hemostazei intervin patru evenimente fiziologice principale:

• Aceste fenomen sunt interdependente şi se desfăşoară în cascadă.

• Deşi se produc în această ordine, produsii fiecăruia din aceste patru procese sunt legaţi între ei în asemenea mod încăt există o amplificare continuă si multiplă.

Constricţia vasculară

• Constricţia vasculară

• Vasoconstrictia reprezintă răspunsul vascular iniţial la leziune, chiar şi la nivel capilar.

• Ea reprezintă un răspuns local reflex la diferiţi stimuli a muschiului neted din peretele vascular.

• Vasoconstricţia initială se produce înaintea oricărei aderări plachetare la locul agresiunii.

• Aderenta celulelor endoteliale la celulele endoteliale adiacente poate fi suficientă pentru a opri hemoragia dintr-un spatiu intravascular.

• Vasoconstricţia este cuplată ulterior cu formarea dopului plachetar şi a fibrinei: Tromboxanul A2 (TXA2), care rezultă din eliberarea acidului arahidonic din membranele plachetelor în timpul agregării, este un vasoconstrictor puternic.

• Serotonina, 5-hidroxitriptamina (5-HT), eliberată în timpul agregării plachetare, este un alt vasoconstrictor.

• Factorul de răspuns vascular la agresiune ar trebui, sa includă şi presiunea exercitate de tesuturile înconjurătoare asupra vasului lezat.

Funcţia plachetelor

• Funcţia plachetelor

• Plachetele, în mod normal nu aderă una la alta sau la peretele vascular normal

• Cănd se produce ruptura unui vas plachetele formează un dop care opreste hemoragia

• Leziunile intimei expun colagenul subendotelial la care plachetele aderă în 15 sec. de la evenimentul traumatic. În prezenţa factorului von Willebrand (vWF), (boala von Willebrand).

• Expansionare plachetară, se dezvoltă procese pseudopodale si de asemenea, plachetele eliberează un factor care recrutează alte plachete din sângele circulant formând un agregat liber (dop) de plachete care obstruează vasul sanguin rupt.

• Până în acest punct agregarea este reversibilă si nu este asociată cu secreţia. Acest proces este cunoscut drept hemostaza primară.

Funcţia plachetelor(continuare)

• Funcţia plachetelor(continuare)

• ADP si serotonina sunt principalii mediatori în acest proces de adeziune si agregare.

• Reactia de eliberare determină compactarea plachetelor si formarea unui dop „amorf ”, care nu mai este reversibil. Acest proces este inhibat de (AMPc).

• Plachetele joacă un rol şi în procesul fibrinolitic prin eliberarea unui inhibitor al activării plasminogenului.

Coagularea

• Coagularea

• Coagularea este procesul prin care protrombina este transformată în trombină(enzimă proteolitică), care clivează fibrinogenul în fibrină insolubilă cu scopul de a stabiliza şi a se adăuga la dopul plachetar.

• Coagularea constă dintr-o serie de activări enzimatice “în cascadă” în care proenzimele circulante sunt transformate în proteaze active.

•