Implementarea Planului naţional

3. Este necesar ca fiecare instituţie vizată să beneficieze de o instruire cu privire la inventarierea dată: cum se face, cu ce mijloace, cum se vizualizează rezultatele, de ce este importantă etc.
4. Datele unei astfel de inventarieri, ar fi bine să fie accesibile pentru orice persoană interesată (reprezentanţii societăţii civile, donatori, mass media, cetăţeni de rând), de exemplu, ar putea fi plasată pe site-ul MET sau pe orice altă pagină relevantă în domeniu.
5. Datele acestei inventarieri ar putea servi la identificarea unor responsabili de respectarea drepturilor omului / copilului în instituţiile din domeniile vizate, subordonate MET, MAI, MAIA etc.
Obiectivul 2:

Conceptualizarea educaţiei cu privire la drepturile omului în RM.
Activitatea (a): Elaborarea Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în Republica Moldova

Termen: ianuarie – iunie 2004

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii şi Turismului.

Partener: ONG, Organizaţii internaţionale.

Toate instituţiile vizate au menţionat despre absenţa unei astfel de concepţii. Cauza principală a fost menţionată lipsa de iniţiativă a ministerului responsabil (după lista executanţilor din PNADO - MET). De aici rezultă că nu există o colaborare între instituţiile vizate ca executanţi ai acestei activităţi.

O mare parte din personalul autorităţilor publice apreciază lipsa Concepţiei naţionale în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului o cauză directă a lipsei unor astfel de concepte ramurale.
Recomandări:
1. Rămâne valabilă recomandarea cu privire la prelungirea termenului stabilit pentru elaborarea Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în RM. Termenul recomandat septembrie – decembrie 2006.
2. Ca iniţiator şi coordonator al procesului de elaborare se recomandă Proiectul PNUD „Susţinere în implementarea PNADO”. O contribuţie esenţială din partea proiectului în acest sens ar fi facilitarea schimbului de experienţă în acest sens pe plan internaţional.
Activitatea (b): Elaborarea concepţiilor asupra educaţiei cu privire la drepturile omului pe domenii sociale (învăţământ, cultură, ocrotire a sănătăţii, administrare publică, armată, poliţie, asistenţă socială)

Termen: iulie – decembrie 2004

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii şi Turismului.

Partener: ONG, Organizaţii internaţionale.

Elaborarea şi implementarea treptată a acestor concepte ramurale va organiza şi va eficientiza procesul de educaţie în domeniul drepturilor omului.

În cadrul unui număr mare de instituţii nu există o astfel de concepţie. Reprezentanţii instituţiilor, în pseical, reprezentanţii instituţiilor de învăţământ, consideră necesară o astfel de concepţie, care e posibilă doar după elaborarea, mai întâi, a Concepţiei generale, elaborate de MET.

În cazurile când s-a menţionat despre existenţa unei concepţii, inclusiv acea în formă de lucru, nu a fost posibil de a vedea şi evalua documentul respectiv. Responsabilii pentru prezentare tergiversat căutările autorilor sau a documentului propriu zis, până după termenele limită.

Recomandări:
1. Rămâne ca reprezentanţii MET, MCT, care au declarat că concepţia dată există, să o prezinte în termeni de cel târziu 2 zile, echipei de experţi. Respectiv pentru celelate ministere rămâne de determinat în ce măsură este nevoie de o astfel de concepţie elaborată anume de către reprezentanţii instituţiei date. În caz că se dovedeşte necesar, să se prelungească termenul stabilit pentru elaborarea Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului pe domenii sociale. Termenul recomandat ianuarie – aprilie 2007.
2. Se recomandă vizarea şi a altor ministere, în special acele care au în subordine instituţii de învăţământ, cum ar fi Ministerul Apărării, Ministerul Dezvoltării Informaţionale ş. a. ca executori în elaborarea unor concepţii ramurale în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului.
3. Reieşind din opiniile specialiştilor în domeniile vizate şi a beneficiarilor serviciilor acestora, conceptul ramural în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului trebuie să prevadă necesităţile fiecărei sfere sociale, determinarea drepturilor concrete pe care trebuie să le protejeze sfera dată, modul de implementare a conceptului, modul de control al personalului în acest domeniu, persoanele responsabile ş. a.
4. Reglementarea obligativităţii controlului asupra elaborării şi implementării acestor concepte din partea Ministerului Educaţiei şi Tineretului.
5. Suportul donatorilor în asistarea autorităţilor la elaborarea acestor concepţii.
6. Bazându-ne pe constatările expuse mai sus, considerăm că în calitate de executanţi, era necesar de inclus toate autorităţile administraţiei publice centrale or, Ministerul Dezvoltării Informaţionale nu este mai puţin responsabil de procesul educaţiei în domeniul drepturilor: la informaţie, la identitate, la cetăţenie ş. a. a personalului său şi a posibilităţilor de educare a populaţiei în domeniul acestor drepturi a populaţiei ce apelează la serviciile structurilor subordonate.
Obiectivul 3:

Constituirea resurselor curriculare pentru educaţia cu privire la drepturile omului.
Activitatea (a): Elaborarea Curriculumului şcolar de bază privind educaţia cu privire la drepturile omului

Termen: 2005

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului

Partener: ONG, Organizaţii internaţionale, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Opiniile din partea reprezentanţilor MET, ONGurilor şi a beneficiarilor sunt împărţite: unii consideră necesară introducerea unei discipline şcolare în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului, alţii, în deosebi MET, este împotriva extinderii programei şcolare, chiar pentru un domeniu atât de important cum este educaţia cu privire la drepturile omului.
Recomandări:
1. Ministerul Educaţiei să iniţieze în colaborare cu organizaţiile în domeniu un studiu cu privire la necesităţile şi posibilităţile de elaborare a unui curriculum privind educaţia în domeniul drepturilor omului. Ulterior datele studiului ar servi drept argumentarea necesităţii unui astfel de Curriculum.
2. Includerea unor compartimente, module referitor la drepturile omului în Curriculum-ul diferitor discipline: istorie, geografie, biologie etc. care vizează direct sau tangenţial respectarea unor drepturi ale omului (istoricul DO; discriminarea, problemele ecologice etc.).
Activitatea (b): Elaborarea Curriculumului universitar de bază pentru educaţia

cu privire la drepturile omului

Termen: 2005

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii şi Turismul.

Partener: ONG, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Organizaţii internaţionale.
Cu excepţia facultăţilor de drept, în toate instituţiile universitare din Moldova nu există discipline şi curriculum-uri separate în domeniul drepturilor omului. Viitorii specialişti cu studii superioare vor avea nevoie in primul rând să-şi cunoască drepturile şi mecanismele de protecţie ale acestora şi doar după asta să studieze ramurile de drept şi aspecte ale dreptului, care, fără o bază de drept nu pot fi înţelese de ei nici la etapa de studii.

În cadrul instituţiilor de învăţământ superior, la facultăţile cu profil nejuridic, programul de studii, include discipline (cum ar fi: „Bazele statului şi dreptului”, „Bazele legislaţiei”, „Dreptul civil şi dreptul penal”), care nu sunt relevante în plan de experienţă în domeniu, profesional şi context de studii. Ca exemplu, studierea disciplinei „Dreptul civil şi dreptul penal” şi a „Dreptului muncii” la facultatea „Asistenţă socială”, în semestrul I, anul I, care se finisează cu examen comun - nu justifică oportunitatea studierii acestor discipline la această facultate, luând în considerare, că ei nu au o pregătire iniţailă în domeniul Teoriei statului şi dreptului. De rând cu aceasta, la aceiaşi facultate nu este nici o disciplină în cadrul căreia să se studieze drepturile omului şi mecanismele de protecţie al acestora, cu toate că în exercitarea funcţie sale asistentul social este cel care realizează şi contribuie la respectarea drepturilor persoanelor.

Recomandări:
1. Să se determine gradul de interes / necesitate cu privire la un astfel de curriculum, şi doar în baza acestor constatări să se elaboreze un curriculum în domeniul vizat. Iniţiativa şi coordonarea ar fi bine să aparţină altei instituţii sau program decât MET.
2. Facultăţile interesate de elaborarea şi implementarea unui curriculum în domeniul drepturilor omului la specialităţile de nejurişti să solicite schimb de experienţă Facultăţii de Drept, USM, precum şi Academiei de Poliţie. Implementarea acestui curriculum cu informarea şi consultarea Ministerului Educaţiei şi Tineretului în coordonare cu ONGurile în domeniu.
Activitatea (c): Revizuirea curriculumurilor şi a complexelor didactic-metodologice şcolare în baza Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în Republica Moldova şi a Curriculumului şcolar de bază pentru educaţia cu privire la drepturile omului.

Termen: 2006 - 2008

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului

Partener: ONG, Organizaţii internaţionale.

Surse şi indicatori:
Ministerul Educaţiei şi Tineretului:
MET nu a prezentat informaţie relevantă. Cauze: concepţia nu este; curriculum şcolar pe domeniul drepturilor omului, de asemenea nu există.

Informaţiile care au fost prezentate se referă la Concepţia educaţiei în RM şi Curriculumul la Educaţia Moral – Civică, ceea ce nu constituie relevanţă pentru revizuire din perspectiva unei Concepţii a educaţiei cu privire la drepturile omului şi a Curriculumului educaţia cu privire la drepturile omului.

Recomandări:
1. Dat fiind faptul că termenul pentru activitatea dată a început în acest an, urmează să se vadă cum vor evalua lucrurile. În funcţie de aceasta, METS împreună cu sectorul asociativ să iniţieze un studiu cu privire la complexele didactico – metodologice existente, prin care să demonstreze necesitatea sau lipsa acesteia în ce priveşte o revizuire a curriculum-urilor şi a complexelor didactic-metodologice şcolare în baza Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în Republica Moldova şi a Curriculumului şcolar de bază pentru educaţia cu privire la drepturile omului. Se poate folosi în acest sens practica în cazul Curricumului la Educaţia Moral – Civică.
Activitatea (d): Revizuirea programelor analitice şi a curriculum-urilor universitare în baza Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în Republica Moldova şi a Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în domeniul social aferent.

Termen: 2006 - 2008

Executant: Ministerul Educaţiei Tineretului şi Sportului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii.

Partener: ONG, Organizaţii internaţionale.
Informaţiile care au fost prezentate nu se referă la revizuirea programelor analitice şi a curriculum-urilor universitare în baza Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în Republica Moldova şi a Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului în domeniul social aferent ca urmare inexistenţei concepţiilor în cauză.
Recomandări:
1. Dat fiind faptul că termenul pentru activitatea dată a început în acest an, urmează să se vadă cum vor evolua lucrurile.
Obiectivul 4: Crearea de resurse umane profesionale pentru educaţia cu privire la drepturile omului.
Activitatea (a): Formarea iniţială şi continuă a profesorilor şcolari şi universitari pentru educaţia cu privire la drepturile omului

Termen: 2005 - permanent

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii şi Turismului, Centrul pentru Drepturile Omului.

Partener: ONG, Organizaţii internaţionale.
Din informaţiile referitoare la conţinutul, periodicitatea programelor de formare în domeniul dat şi a numărului de beneficiari (în special, conform informaţiei de la Consiliul Europei), rezultă că 90 – 95 % din profesorii şcolari şi universitari din RM, nu au trecut o pregătire în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului.

Pregătirea profesorilor în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului este înţeleasă ca necesară doar profesorilor de discipline socio–umane. Deoarece în PNADO nu este specificat ce categorie de profesori este vizată, rezultă că pregătirea iniţială şi continuă în domeniul drepturilor omului se referă la toate categoriile de profesori şcolari şi universitari. În acest context, curriculum-urile universitare de la specialităţile pedagogice (matematică, filologie etc.) nu permit a petrece formarea iniţială a acestora la nivelul adecvat. Disciplina „Bazele legislaţiei”, include numai 2 – 4 ore la tema Drepturile omului, ceea ce nu este suficient pentru a forma competenţe în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului. Aceeaşi situaţie este şi în cazul formării iniţiale a profesorilor universitari. Ciclul de masterat nu include un modul specializat în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului.

Din opiniile expuse de către profesorii şcolari şi universitari în chestionare şi interviuri, rezultă că o astfel de pregătire este foarte necesară şi este argumentată în baza nedreptăţilor sociale şi a încălcărilor drepturilor omului, care ar putea fi diminuate printr-un proces de formare continuă în domeniul drepturilor omului nu doar a profesorilo,r ci şi a tuturor categoriilor de persoane: elevi, părinţi, funcţionari publici, colaboratori de poliţie etc.
Recomandări:
1. Proiectul PNUD să acorde susţinere şi să coordoneze ca ministerele responsabile de executarea acestei activităţi, în colaborare cu ONG şi organizaţiile donatoare, să elaboreze o strategie comună de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice şcolare şi universitare, în domeniul drepturilor omului. Strategia dată să includă şi cheltuielile necesare. Respectiv să se prevadă un mecanism de monitorizare de formare iniţială şi continuă a cadrelor didactice.
2. Până va fi elaborată strategia vizată, să se predea la facultăţile pedagogice şi la ciclul de masterat, discipline sau module obligatorii care să includă elementele fundamentale ale educaţiei cu privire la drepturile omului.
3. Reieşind din prevederea PNADO referitoare la atestarea cadrelor didactice şi după criteriul „drepturilor omului”, formarea iniţială şi continuă a profesorilor de orice profil, să includă ca module obligatorii: conceptele ce stau la baza drepturilor omului şi a educaţiei cu privire la drepturile omului.
Activitatea (b): Formarea specială şi generală, iniţială şi continuă a tuturor categoriilor de specialişti în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului.

Termen: 2004 - permanent

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii şi Turismului.

Partener: ONG, Organizaţii internaţionale.
Din informaţiile prezentate rezultă că doar MAI din toate instituţiile vizate ca executanţi ai acestei activităţi, realizează activitatea dată.

O formare specială în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului este una benefică pentru asigurarea îndeplinirii de către funcţionarii publici a obligaţiilor funcţionale.

Pentru atestarea tuturor categoriilor de specialişti, după criteriul „drepturile omului” este necesar de a realiza, mai întâi, o pregătire adecvată în domeniul drepturilor omului.

Îndeplinirea acestei acţiuni este în proces şi numără deja o serie de realizări. Strategiile puse în aplicare de Ministerul Afacerilor Interne, PNUD şi alte organizaţii neguvernamentale diferă. Ministerul Afacerilor Interne pune accentul pe instruirea cursanţilor, cadeţilor, studenţilor şi a practicienilor, PNUD este orientat spre instruirea lucrătorilor cu funcţii de conducere din cadrul subdiviziunilor de poliţie, responsabili de pregătirea profesională, astfel încât să fie formată capacitatea acestora de continuitate şi autoorganizare.

Recomandări:
1. Să se facă o revizuire a planurilor de studii de la instituţiile ramurale de perfecţionare a cadrelor pentru a include module şi compartimente în domeniul drepturilor omului. Aceste revizuiri să se bazeze pe un studiu al necesităţilor de instruire în domeniul drepturilor omului, sugerate de specialişti în domeniile agricultură, învăţământ, cultură, sănătate etc., pe de o parte, şi beneficiarii serviciilor acestor specialişti, pe de altă parte.
2. În vederea eficienţei în realizarea activităţii date, ar fi bine să se solicite implicarea Academiei de administraţie publică pe lângă Preşedintele RM, care are experienţă în domeniul perfecţionării funcţionarilor publici şi era necesar să fie inclusă în calitate de executant al acestei activităţi.
Activitatea (c): Atestarea tuturor categoriilor de specialişti după criteriul „drepturile omului”.

Termen: 2006 - permanent

Executant: Ministerele, departamentele,

Partener: ONG, Organizaţii internaţionale.
Deoarece, regulamentele menţionate mai sus au fost elaborate în baza articolului 22 din Legea serviciului public, din 4 mai 1995, în mare parte, includ criteriul „drepturile omului”, deşi nu este prevăzut explicit. De exemplu, în Fişa de referinţă (Anexa 1 din Regulamentul cu privire la atestarea funcţionarului publici) sunt criteriile:

Posedarea cunoştinţelor necesare pentru realizarea atribuţiilor de funcţie.

Manifestarea abilităţilor necesare pentru realizarea atribuţiilor de funcţie.

Până în prezent, însă, nici o instituţie nu a prezentat informaţii relevante care să demonstreze începerea unei atestări conform criteriului „drepturile omului”. Opiniile reprezentanţilor diferitor instituţii sunt împărţite: o mare parte consideră necesară o astfel de atestare, alţii consideră dimpotrivă, absolut inutilă, criteriul „drepturile omului” oricum se include în regulamentele de atestare ale instituţiilor vizate. Regulamentele la care se face trimitere au intrat în vigoare cu 2 – 3 ani înainte de termenul prevăzut în PNADO pentru realizarea atestării tuturor categoriilor de specialişti, conform criteriului „drepturile omului”, deci, pentru realizarea acestei activităţi urma să se facă modificările cerute de introducerea criteriului „drepturile omului”.

Recomandări:
1. Dat fiind că la capitolul formare iniţială şi continuă nu sunt prezentate informaţii relevante, nu există constatări cu privire la rezultatele unor formări în domeniul drepturilor omului a tuturor categoriilor de specialişti. Reieşind din acesastă situaţie, nu se pot face recomandări obiective cu privire la atestarea dată.

Astfel, se recomandă ca atestarea să fie corelată cu programele de pregătire iniţială şi continuă în domeniul drepturilor omului, de care au beneficiat specialiştii. De exemplu, la completarea fişelor de referinţă, monitorizarea să includă criterii în funcţie de instruirile în domeniu de care a beneficiat specialistul. De exemplu, monitorizarea specialistului va include criteriul cu privire la egalitatea socială, doar dacă specialistul dat a beneficiat de instruire pe problema dată.

Obiectivul 5: Crearea / dezvoltarea bazei instituţionale şi materiale pentru educaţia cu privire la drepturile omului.
Activitatea (a): Crearea Consiliului Naţional pentru Educaţie în domeniul Drepturilor Omului.

Termen: 2004

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului

Partener: Centrul pentru Drepturile Omului, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, ONG
Din opiniile reprezentanţilor ai diferitor instituţii vizate ca executanţi în crearea Consiliului Naţional pentru Educaţie în domeniul Drepturilor Omului rezultă că nu există necesităţi şi posibilităţi justificate pentru crearea acestuia. De exemplu, imposibilitatea de a determina: statutul acestui consiliu (să fie de stat sau independent); dacă să fie de stat - cărei structuri de stat să se subordoneze, dacă independent - cum să-şi asigure independenţa, ce atribuţii trebuie să aibă etc. Mai mult decît atît, unii reprezentanţi consideră că atribuţiile ce i-ar reveni acestui consiliu le poate îndeplini CpDOM.

Partenerii, însă, şi în special reprezentanţii ONG, consideră că este necesar şi este posibil de creat un astfel de consiliu. Argumentul principal care se aduce cu privire la necesitatea acestuia vizează problemele care sunt la moment în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului: incapacitatea în elaborarea şi implementarea unei concepţii în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului; nivelul foarte scăzut de pregătire în domeniul drepturilor omului a diferitor categorii de specialişti etc. În ce priveşte atribuţiile de bază al acestui consiliu ar ţine de coordonarea independentă a tuturor proceselor în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului: elaborare de concepte, programe de formare, atestare, campanii de promovare etc. în care sunt implicaţi diferiţi actori: instituţii de stat, ONG, comunitatea de donatori. Identificarea posibilităţile de creare a unui astfel de consiliu, în opinia grupului dat, ar trebui să înceapă de la examinarea experienţelor similare în alte ţări: Şcoala pentru drepturile omului, Polonia; Centrul European Inter – Universitar pentru Democraţie şi Drepturile omului, Italia; Centrul European pentru Educaţie în domeniul Drepturilor Omului, Austria etc.