Implementarea Planului naţional

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 188.96 Kb.
səhifə3/3
tarix27.01.2018
ölçüsü188.96 Kb.
1   2   3

Recomandări:

1. Să se întrunească la o masă rotundă, reprezentanţi ai organului legislativ (Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru cultură, ştiinţă, învăţământ, tineret, sport şi mijloace de informare în masă), reprezentanţi ai guvernului (instituţiile de stat vizate ca executanţi în realizarea capitolului 1, partea a IV, PNADO) şi partenerii (ONGurile şi donatorii). În cadrul acestui eveniment să se abordeze problema creării Consiliului Naţional în domeniul drepturilor omului. Abordarea problemei să se facă din perspectiva necesităţilor şi posibilităţilor reale de creare a unei astfel de instituţii. În baza discuţiilor, reprezentanţii principalelor autorităţi de stat, să se semneze un acord care să includă angajamentele participanţilor, cu privire la acţiunile concrete întreprinse în crearea instituţiei date.
Activitatea (b): Elaborarea unor complexe didactic-metodologice pentru

predarea drepturilor omului în şcoală: manuale, îndrumare metodologice, materiale didactice.

Termen: 2005 - 2008

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Centrul pentru Drepturile Omului

Partener: ONG, Organizaţii internaţionale
La moment complexele didactic-metodologice pentru predarea drepturilor omului în şcoală este constituit din: ghidul profesorului şi manualul elevului la disciplinele Educaţia Civică şi Noi şi legea, şi unele materiale elaborate de către organizaţiile neguvernamentale sau internaţionale. Acestea acoperă doar 10% din necesităţile reale de materiale didactice cu privire la educaţia pentru drepturile omului. Prin urmare, există o cerere foarte mare de materialele didactice, în special, la ciclul primar, şi mai ales de materiale autohtone sau cel puţin adaptate la cerinţele autohtone.
Recomandări:
1. MET, împreună cu ONGurile în domeniu şi donatorii interesaţi, să facă o estimare a necesităţilor şi posibilităţilor reale în crearea unor complexe didactico–metodologice pentru predarea drepturilor omului în şcoală.
2. Până la instituirea unui Consiliul Naţional pentru drepturile omului, proiectul PNUD să coordoneze activităţile de creare a unor complexe didactico – metodologice pentru predarea drepturilor omului în şcoală.
3. Pentru început să se facă o serie de traduceri şi adaptări a resurselor didactice (manuale, ghiduri, materiale video) în domeniul drepturilor omului care există în cadrul organizaţiilor internaţionale: ONU, Consiliul Europei, UNICEF etc.
Obiectivul 6: Promovarea educaţiei cu privire la drepturile omului.
Activitatea (a): Desfăşurarea unor campanii de educaţie cu privire la drepturile omului.

Termen: 2004 - 2008

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii şi Turismului.

Partener: ONG
În mare parte se fac încercări de a desfăşura campanii de educaţie cu privire la drepturile omului. Dar reieşind din opiniile beneficiarilor, a celor care desfăşoară campaniile date, acestea acoperă doar parţial obiectivul vizat în capitolul 1: promovarea educaţiei cu privire la drepturile omului. Aceasta este din mai multe cauze:

  • campaniile respective nu au continuitate;

  • conţinutul campaniilor nu întotdeauna este relevant promovării educaţiei cu privire la drepturile omului;

  • acoperirea geografică nu este uniformă, campaniile fiind desfăşurate, în mare parte, în zonele urbane;

  • etc.

Astfel de campanii sunt necesare, dar totul se reduce doar la eforturile ONG şi organizaţiilor internaţionale.
Recomandări:
1. Să se definească şi să se aprobe conceptul de Promovare a educaţiei cu privire la drepturile omului, la nivel de instituţii interesate în desfăşurarea unor astfel de campanii. În definirea conceptului să fie incluse ca şi criterii: focusarea foarte clară a mesajului, corelarea la grupul ţintă, rezultatele scontate, estimarea bugetului etc.
2. Implicarea mai activă a instituţiilor de stat, inclusiv a Comisiei pentru drepturile omului a Parlamentului RM, în desfăşurarea unor campanii de promovare a educaţiei cu privire la drepturile omului.
3. Susţinerea de către donatorii interesaţi a unor activităţi de instruire a reprezentanţilor ONG, instituţiilor de stat, cu privire la iniţierea şi desfăşurarea unor campanii de promovare a educaţiei cu privire la drepturile omului.
Activitatea b: Formarea metodologică a formatorilor pentru educaţia cu privire la drepturile omului.

Termen: 2006 - permanent

Executant: Consiliul Naţional pentru Educaţie în domeniul Drepturilor Omului.

Partener: ONG
Termenul pentru executarea acestei activităţi a început în anul curent, deşi activităţi în domeniu dat au fost desfăşurate anterior, respectiv, există experienţă în formarea metodologică a formatorilor pentru educaţia cu privire la drepturile omului, chiar dacă nu a fost format Consiliul Naţional pentru Educaţie în domeniul Drepturilor Omului. Această instruire a fost oferită de către diferite ONGuri şi instituţii internaţionale. Aceste activităţi, însă nu au fost coordonate de o instituţie concretă, fapt care reiterează necesitatea formării Consiliului.

Din informaţiile de mai sus rezultă, că în procesul de formare de formatori nu au fost implicaţi reprezentanţi din mai multe domenii – cheie în promovarea drepturilor omului: sănătate, cultură, învăţământ etc. Pentru implicarea efectivă a formatorilor pentru educaţia cu privire la drepturile omului în diverse domenii este necesară inventarierea şi actualizarea unei baze de date în acest domeniu.



Recomandări:
1. Organizaţiile neguvernamentale şi cele internaţionale, care au pregătit formatori în domeniul drepturilor omului, să monitorizeze activitatea lor ulterioară pentru a acorda asistenţa necesară în iniţierea acestora ca formatori în domeniul drepturilor omului la nivel local. Această recomandare vizează în special proiectul PNUD.
2. Pentru implicarea efectivă a formatorilor pentru educaţia cu privire la drepturile omului în diverse domenii este necesară inventarierea şi actualizarea unei baze de date în acest domeniu. Totodată este nevoie să se facă o estimare a necesităţilor reale în ceea ce priveşte formarea de formatori în domeniul drepturilor omului pe diferite domenii: sănătate, cultură, economie etc.
3. Deoarece nu există o instituţie (cum a fost preconizată cea a Consiliului Naţional pentru Educaţie în domeniul Drepturilor Omului), să se identifice o organizaţie responsabilă care să creeze o bază de date cu privire la procesul de formare de formatori în domeniul drepturilor omului:

- date cu privire la formatori pe domenii diferite (poliţie, sănătate etc.);

- programele de studii;

- materialele elaborate;

- etc.

O astfel de informaţie să fie accesibilă pentru orice persoană interesată, în vederea evitării dublării de activităţi sau neacoperirea unor segmente ale grupurilor ţintă.


Activitatea c: Iniţierea unor cercetări în problemele educaţiei cu privire la drepturile omului, inclusiv a tezelor de masterat şi de doctorat

Termen: 2006 - permanent

Executant: Ministerul Educaţiei şi Tineretului, Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică, Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

Partener: ONG
Termenul iniţierii unor cercetări de CSŞDT începe din anul 2006 şi este indicat în PNADO ca necesar a fi - permanent. Conform opiniilor colaboratorilor secţiei de management a AŞM este necesară iniţierea unor astfel de cercetări.

Posibilitatea iniţierii unor cercetări ştiinţifice, vizate la această activitate, poate fi planificată şi introdusă în bugetul AŞM pentru anul 2007. Pentru cercetarea aprofundată a problemelor din domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului, cercetările respective pot fi efectuate nu numai de Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept a AŞM ci şi de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul AŞM sau, pentru o cercetare multilaterală, prin colaborarea reciprocă al acestor două instituţii.

Este necesar ca CSŞDT sau, dacă va fi creat, Consiliul Naţional pentru Educaţie în domeniul Drepturilor Omului, să stabilească concret direcţiile şi priorităţile de analiză şi cercetare în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului. Astfel, din cele două teze de doctor în drept, considerate de CNAA relevante în domeniul dat, nici una nu se referă nemijlocit la procesul de educaţie cu privire la drepturile omului. Mai relevantă în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului este teza de doctor habilitat „Intensificarea activismului juridic al cetăţenilor prin intermediul avocaturii – condiţie a edificării statului de drept”, autor Gheorghe Avornic. În această teză sînt reflectate mai multe aspecte referitoare la educaţia juridică a populaţiei pe diferite categorii. În cadrul educaţiei juridice, aspectul principal este educaţia cu privire la drepturile omului. “Este important să menţionăm în context că pentru a atinge un înalt nivel de cultură juridică nu este suficient doar de a acumula cunoştinţe în domeniul dreptului.

Înalta cultură juridică este rezultatul unei munci educative permanente şi sub diferite aspecte în domeniul dreptului. Aceasta înseamnă că educaţia juridică este o parte componentă a culturii juridice şi reprezintă un proces bine determinat de acţiuni şi influenţe continue asupra conştiinţei şi culturii membrilor societăţii, care prin convingere să-şi creeze deprinderea de a respecta legile, drepturile şi interesele legitime ale altor cetăţeni etc.“


Recomandări:
1. CSŞDT în 2006 să aprobe un program în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului, pentru a fi inclus în planul de activitate şi bugetul pentru anul 2007 a AŞM. În cadrul acestui program este necesar să fie implicate Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept în colaborare cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul AŞM.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI GENERALE
Recomandări pentru ONG-uri:

Instituţiile de stat cunosc puţin activitatea ONG-urilor şi în acest context nu le recunosc abilităţile de implementare/executare a diverse programe, prestare de servicii. Mai ales ministerele, în poziţia lor de responsabili pentru politicile în domenii, tind să “încredinţeze” implementarea programelor/politicilor numai structurilor subordonate.

ONG-urile trebuie sa folosească mai activ posibilităţile de finanţare oferite de donatori pentru realizarea şi implementarea Planului, cit şi să vină cu iniţiativa unor dialoguri comune cu donatorii şi instituţiile de stat privind implementarea efectivă a acestuia. Totodată, ONG-urile trebuie să adopte o strategie mai activă şi persistentă de promovare (prin mijloacele de informare în masă şi alte mecanisme) a abilităţilor lor şi a interesului pentru participarea la implementarea Planului UE-Moldova / PNADO.
Recomandări pentru Organizaţii internaţionale:
Planul de Acţiuni UE – RM (parte integantă a căruia este şi PNADO) este un subiect de interes major pentru comunitatea donatorilor din R. Moldova, deoarece prin însăşi statutul lui, va servi drept baza pentru orientarea multor programe de asistenta ale donatorilor în R. Moldova în următorii doi ani, ceea ce inspiră încrederea că multe din obiectivele trasate de PNADO vor reuşi să fie atinse pînă în 2008.

În rezultatul constatărilor făcute în cadrul acestei cercetări, se pot face următoarele concluzii şi recomandări generale.




    • Activităţile incluse la Capitolul 1, din Partea a IVa, PNADO se estimează ca 5% realizate. În mare parte cauzele nerealizării sunt subiective, deoarece se fondează pe opinii, presupuneri, informaţii generale şi nu pe dovezi obiective, care să poată fi atestate conform unor cifre exacte, documente, programe, rapoarte etc. De exemplu, nu s-au realizat în mare parte elaborarea de complexe didactico – metodologice deoarece (conform opiniilor MET, MAIA etc.) nu există supo financia, dar efectiv, nu se aduce nici o dovadă că s-au făcut încercări de a estima şi de acoperi costurile pentru a realiza aceste activităţi şi, respectiv dovezi, că nu a fost posibil de găsit finanţele necesare.

Recomandări: Fiecare instituţie executant, să facă o estimare reală a costurilor şi necesităţilor pentru realizarea fiecărei activităţi de care este responsabil; să cerceteze şi să stabilească posibilităţile de a acoperi aceste costuri şi necesităţi la nivel de capacitate a instituţiei, ONG, donatori. Toate aceste estimări să fie stocate într-o bază de date care să poată fi accesată de către orice actor interesat în implementarea activităţilor Capitolului 1, Partea a IV-a, PNADO: ONG, instituţii de stat, comunitate de donatori.


    • În procesul de cercetare cu privire la realizarea Capitolului 1, partea a IVa, PNADO, s-a dovedit că 90% din persoanele (inclusiv executanţi ai activităţilor vizate) cărora li s-a solicitat o informaţie, au menţionat că până în acel moment nu au ştiut despre existenţa unui astfel de plan. Totodată, cc 70% din aceste activităţi, executanţii nu le înţeleg, deoarece nu sunt formulate în termeni măsurabili, specifici, realişti şi realizabili. De exemplu:

  • termenul de 6 luni prevăzut de PNADO pentru realizarea unei Concepţii asupra educaţiei cu privire la drepturile omului este ireal (iarăşi în opinia unor executanţi), în realitate, pentru a elabora o concepţie realistă şi funcţională ar fi nevoie de minimum 1 an;

  • la activităţile cu privire la formarea specialiştilor în domeniul drepturilor omului nu se specifică ce categorii de specialişti, ca funcţie, domeniul de responsabilităţi etc. din cadrul unei instituţii trebuie să treacă o astfel de formare (în special în domeniile MAIA, MAI, MSPS)

Recomandări: Proiectul PNUD să constituie o echipă de experţi (formată din reprezentanţii instituţiilor vizate ca executanţi / parteneri în implementarea Capitolului 1, Partea a IVa, PNADO), care:

1) Să revizuiască, respectiv, reformuleze în termeni specifici, măsurabili şi realizabili următoarele activităţi:

    • obiectivul 2: a), b)

    • obiectivul 4: a), b), c)

    • obiectivul 5: a), b)

    • obiectivul 6: a), b)

2) Să estimeze bugetele pentru fiecare activitate din Capitolul 1, Partea a IVa, PNADO

3) Să faciliteze procesele de elaborare /revizuire a unor planuri de acţiuni în domeniul drepturilor omului, pe domenii sociale (după exemplul MAI).


    • 70% din reprezentanţii instituţiilor responsabile de executarea activităţilor vizate, consideră că nu trebuie să îşi asume răspunderea pentru ceea ce nu s-a făcut până a fi numiţi în funcţia pe care o ocupă în prezent şi conform căreia ar trebui să prezinte informaţii despre realizarea activităţilor vizate, respectiv cauzele nerealizării, recomandări etc.


Recomandare: Conform recomandărilor Rezoluţiei 59/113 a Adunării Generale a ONU şi a Programului mondial cu privire la educaţia în domeniul drepturilor omului (proiect), responsabil de implementare a activităţilor din Capitolul 1, partea a IVa, PNADO, trebuie să fie departamentul sau specialistul în a cărui atribuţii intră şi domeniul vizat de activitatea dată. Astfel, responsabilul din cadrul MET în elaborare de concepţii educaţionale, ar trebui să includă componenta drepturilor omului în sectoare comune domeniului drepturilor omului, cum ar fi: Educaţia pentru toţi etc.


    • Opiniile respondenţilor conform celor trei categorii de surse ale cercetării date (vezi p. 6) sunt diferite sau chiar contradictorii în cazul majorităţii activităţilor vizate. De exemplu, dacă executanţi susţin că o activitate nu s-a realizat deoarece ea nu este necesară şi realistă, beneficiarii, dimpotrivă, o consideră ca necesitate stringentă.

Astfel, includerea disciplinei cu privire la drepturile omului ca disciplină de studiu obligatorie începând cu nivelul claselor primar şi finisînd cu liceul, este susţinută în unanimitate de către părinţi, elevi, profesori, reprezentanţi ONG. Aceştia, consideră că matematica, limba română ar putea să cedeze cel puţin câte o oră pe săptămână educaţiei cu privire la drepturile omului, care este cu mult mai importantă şi necesară pentru integrarea reuşită a elevilor în societate. Reprezentanţii MET, însă, sunt categoric împotriva încărcării programului şcolar cu încă o disciplină sau a substituirii vreunei discipline (matematica, limba română) care sunt cu mult mai importante pentru cultura generală a elevului. Mai ales că „la capitolul drepturile copilului, deja s-a făcut foarte mult”.

Recomandare: Să se mediatizeze mai activ evenimentele şi problemele din domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului (cum a fost în cazul disciplinei deprinderi de viaţă). Totodată să se preia iniţiativa Amnesty International din Moldova şi să se continue sondajul de opinii cu privire la necesitatea introducerii unei discipline şcolare în domeniul drepturilor omului. Sondajul să se facă pe un eşantion de elevi, părinţi şi profesori, mult mai reprezentativ decât în cel realizat de Amnesty International. Echipa să se constituie din reprezentanţi MET şi ONG (SIEDO, Amnesty International etc.) Iniţiativa ar putea fi inclusă într-un proiect în cadrul unui program de granturi mici.


    • Responsabilul direct şi totodată coordonator în executarea a 90% din activităţi este vizat MET, acesta însă a dat dovadă de lipsă totală de iniţiativă şi responsabilitate în îndeplinirea acestei atribuţii. MET a fost unica instituţie care nu a prezentat raportul cu privire la realizarea Capitolului 1, Partea a IVa, PNADO în termenii prevăzuţi de către Comisia pentru drepturile omului a Parlamentului RM şi nu a colaborat cu echipa de experţi. Totodată, celelalte ministere au obiectat lipsa de iniţiativă a MET în realizarea unor activităţi cheie, cum ar fi: elaborarea Concepţiei asupra educaţiei cu privire la drepturile omului; curriculum-ului şcolar de bază în domeniul drepturilor omului etc., din care cauză a fost pereclitat tot procesul de lucru al celorlalte ministere. Deoaece la moment nu există o Concepţie asupra educaţiei cu privire la drepturile omului, nici un minister nu a putut realiza 70% de activităţi bazate pe concepţia dată. Reprezentanţii MET, consideră că deşi domeniul educaţiei este al lor, domeniul drepturilor omului este unul comun pentru toate ministerele, inclusiv al celor care nu sunt vizate în capitolul dat. De aceea, coordonarea şi responsabilitatea principală în realizarea capitolului vizat nu trebuie să revină MET

Recomandări: Ca iniţiator şi coordonator al proceselor de educaţie cu privire la drepturile omului, iniţial să fie Proiectul PNUD „Susţinere în implementarea PNADO”. O contribuţie esenţială din partea proiectului în acest sens ar fi facilitarea schimbului de experienţă în acest sens pe plan internaţional. Ulterior această iniţiativă, ar putea să se transmită unei instituţii independente de puterea de stat, care să cumuleze atribuţiile de coordonare, monitorizare şi relaţionare la nivel de instituţii de stat, ONG, donatori în domeniul educaţiei cu privire la drepturile omului. În acest sens se recomandă experienţa unor „şcoli a drepturilor omului” care există în alte ţări: Austria, Polonia, Italia etc..


Anexa

  1. Planul de acţiuni Uniunea Europeană - Republica Moldova, adoptat prin Hotărârea Guvernului RM, nr. 356 din 22.04.2005

  2. Planul naţional de Acţiuni în domeniul drepturilor omului, adoptat prin Hotărârea Parlamentului RM, nr. 415 - XV, din 24.10 2003,

  3. Programului Comun de Cooperare dintre Comisia Europeană şi Consiliul Europei pentru Republica Moldova: Susţinerea reformelor democratice continue pentru anii 2004 –2006,

  4. Planul măsurilor MAI întru realizarea Planului de Acţiuni UE-Moldova,

  5. Planul individual de acţiuni al Ministerului Justiţiei în vederea implementării Planului de Acţiuni UE-Moldova,

  6. Planul individual de acţiuni al Ministerului Justiţiei în vederea implementării PNADO,

  7. Planul individual de acţiuni al Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare,

  8. Planul individual de Acţiuni al Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale,

  9. Planul naţional de acţiuni « Educaţie pentru toţi » pentru anii 2004-2008 (Hot. Guv. Nr. 527 din 21.05.04),

  10. Metodologia strategică a formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobată prin Hot. Colegiului METS din 08.04.04,

  11. Plan-cadru pentru învăţământul mediu de specialitate, aprobat prin Hot. Colegiului ME nr. 4.6 din 8.04.04,

  12. Regulamentul cu privire la atestarea funcţionarilor publici (Hot. Guv. Nr. 522 din 20.05.04,

  13. Rapoartele trimestriale ale MAEIE privind implementarea Planului de acţiuni UE-Moldova (2004-2006),

  14. Legea Învăţământului a RM, Nr.547 – XIII, din 21 iulie 1995,

  15. Regulamentul cu privire la organizarea formării profesionale continue, adoptat prin Hotărîrea Guvernului cu privire la organizarea formării profesionale continue, Nr. 1224, din 9 noiembrie 2004.

  16. Legea privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională şi al specialităţilor pentru pregătirea cadrelor în instituţiile de învăţământ superior, ciclul I, nr. 142 – XVI din 7.07.2005,

  17. Concepţia privind formarea continuă a cadrelor didactice şi manageriale din învăţământul preuniversitar, Consiliul Colegial al Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova, 3.04.2003,

  18. Ordinul nr. 48 – p Despre concepţia de instruire universitară şi postuniversitară a cadrelor de medici şi farmacişti în RM, din 26.06.2000,

  19. Legea Serviciului Public, nr. 443-XIII din 04.05.1995,

  20. Proiectul Codului de Legi în domeniul educaţional, elaborat de METS a RM, 2005 (www.edu.md).


N.B. Sursele citate includ acte normative cu modificări până la data de 4 iulie 2006.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə