Imsp dispensarul Dermatovenerologic Republican

XV. Directiile de implemenatre ale NASA
Datele oficiale demonstrează, că după înregistrarea în 1999 a celui mai scăzut nivel de finanţare publica în sănătate, cota-parte din Cheltuielile Generale ale Guvernului (CGG), a început să crească, ajungând la 13,9 % din CGG în 2005, după care s-a atestat un uşor declin în 2006 (Fig.19, preluata din raportul MS pentru a.2007) [125]
Figura 19. Cheltuielile pentru sănătate în Republica Moldova ca % din cheltuielile generale ale guvernului în perioada 1999-2006

.

Perfecţionarea sistemului de organizare a ocrotirii sănătăţii trebuie sa fie dirijată spre :

• 
  obţinerea unei stabilităţi financiare a sistemului de ocrotire a sănătăţii,
  
• 
  perfecţionării managementului acestui sistem,
  
• 
  asigurarea drepturilor cetăţenilor la obţinerea serviciilor medicale calitative in cadrul sistemului de sănătate,
  
• 
  îmbunătăţirea de lungă durată a sănătăţii populaţiei tarii în vederea prevenirii maladiilor.
  

Dezvoltarea capacităţilor sistemelor de sănătate, îndreptată spre îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei deservită, implică cheltuieli suplimentare însemnate pentru serviciile medicale. Eficienţa sistemului de ocrotire a sănătăţii trebuie să fie estimată nu numai în raport cu nivelul serviciilor prestate, ci şi in conformitate cu repartiţia lor în societate. Dacă sistemul de ocrotire a sănătăţii poate fi examinat ca un răspuns al societăţii la dorinţa cetăţenilor săi de a obţine anumite foloase sau rezultate cît şi repartizarea lor echitabilă, eficientă sistemului de ocrotire a sănătăţii prezintă un indice al succesului scopurilor vizate [33,35,134]. Calitatea serviciilor medicale prestate populaţiei poate fi imbunatatita in urma perfecţionării sistemului de dirijare a ramurii, a utilizării mai eficiente ale resurselor sistemului de sănătate, asigurării unui acces egal al tuturor cetăţenilor la serviciile medicale.
Sistemul de Sănătate are nevoie de mărirea cheltuielilor pentru întreţinerea instituţiilor medico-sanitare, de creşterea finanţării extrabugetare, in primul rind atrăgând resursele financiare ale diferitor organizaţii pentru scopurile menţionate.
Este necesara deasemenea o examinare mai detaliata a masurilor privind păstrarea sanatatii cetăţenilor si a surselor de finanţare suplimentare.
Realizările tehnologice, schimbările demografice imaginea care se schimba rapid privind morbiditatea si mortalitatea, apariţia unor probleme legate de nozologiile contagioase cum ar fi SIDA in sistemul de sănătate necesita o utilizare mai eficienta a resurselor si in multe cazuri necesita un volum mai mare de resurse. In multe tari serviciile de ocrotire a sanatatii se prezintă ca fiind complexe si ca o combinaţie de organizaţii de stat si particulare (comerciale si necomerciale) [154]. In aceasta situaţie pentru creşterea eficienţii sistemului de ocrotire a sanatatii politicienii au nevoie de o informaţie veridica privind sursele si utilizarea mijloacelor de ocrotirea sanatatii in tara pe măsura posibilităţilor comparata cu alte tari [37,52,57].
CNS si subcontul destinat profilaxiei HIV/SIDA ajuta la obţinerea acestui tip de informaţii. Ele reflecta utilizarea curenta a resurselor in sistema ocrotirii sanatatii. La implementarea CNS si subconturile ei in practica de toate zilele cu ajutorul lor pot fi urmărite tendinţele in cheltuieli ceia ce constituie elementul de baza in monitorizarea si evaluarea sistemului de sănătate inclusiv a cheltuielilor pentru contracararea epidemiei HIV/SIDA. Metodologia CNS si subcontului HIV/SIDA poate fi utilizata deasemenea pentru prognosticul financiar al necesitaţilor sistemului de sănătate din tara in general si HIV/SIDA in particular si intr-un sfîrşit CNS dau posibilitate de comparare a cheltuielilor pentru ocrotirea sanatatii intr-o tara cu alte tari, ceea ce are o importanta deosebita pentru determinarea scopurilor de funcţionare a sistemului si bazelor de evaluare.
CNS si subconturile sunt elaborate pentru rezolvarea unor probleme concrete privind starea sistemului de sănătate. Cu ajutorul lor se asigura calcule sistematice si prezentarea datelor privind cheltuielile prind ocrotirea sanatatii si programele sale. Ele reflecta cat s-a cheltuit, unde, pentru ce si cine, in ce mod cheltuielile variază in funcţie de timp si permit compararea lor cu cheltuielile din tarile care se afla in condiţii analogice [87,155].
Aceste conturi constituie o parte esenţiala a evaluării eficienţii sistemului de ocrotire a sanatatii si determinarea posibilităţilor pentru îmbunătăţirea lui. Intr-o perspectiva îndelungata tarile pot organiza in mod instituţional procesul de comparare a CNS si subconturilor si crea şiruri dinamice de tabele standarde, care permit o evaluare mai exacta a progresului obţinut pe calea atingerii scopurilor naţionale in domeniul ocrotirii sanatatii.
Determinarea hotarelor CNS si a subcontului destinat profilaxiei HIV/SIDA se efectuează in modul următor: Cheltuielile naţionale pentru ocrotirea sanatatii includ toate cheltuielile pentru activitate, dirijata in primul rind, spre restabilirea, susţinerea si îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei in întregime si a unor persoane aparte pe durata unei anumite perioade de timp. Aceasta determinare este utilizata indiferent de tipul de organizaţilor sau instituţiilor, care prestează sau finanţează activitatea in domeniul ocrotirii sanatatii [150,170,200].
Activitatea in domeniul ocrotirii sanatatii din tara prezintă o totalitate de activitati, efectuate de organizaţii sau persoane aparte care cu ajutorul aplicării cunoştinţelor si tehnologiilor medicale si paramedicale si a metodelor de îngrijire medicala urmăresc următoarele scopuri:

-Imbunătăţirea stării sanatatii si profilaxia bolilor;

- Tratamentul bolilor si diminuarea mortalităţii premature;

- Supravegherea si îngrijirea bolnavilor cronici;

- Supravegherea si îngrijirea persoanelor cu nivel scăzut de sănătate si capacitate de munca redusa, cat si invalizii;

- Acordarea de servicii sectorului de sănătate de stat si dirijarea lor;

- Realizarea programelor de ocrotire a sanatatii, de asigurare si altele;

- Finanţarea si dirijarea acestor programe.

Deoarece hotarele CNS si subconturilor sunt determinate in raport cu caracterul activităţii realizate este important de a avea o metoda stricta de clasificare a acestei activitati.
O astfel de schema poate fi găsita in clasificarea internaţionala pentru conturile de ocrotire a sanatatii numita clasificarea funcţionala de ocrotirea sanatatii (vezi tabela 3.2 CNS anexa nr.2) [58].
Aceasta clasificare repartizează după categorii tipurile de mărfuri si servicii, produse de prestatorii serviciilor de ocrotire a sanatatii de instituţiile si alte subiecte ocupate de tipuri de activitate de ocrotirea sanatatii.
Aceasta clasificare constituie nu doar o baza pentru determinarea operaţiunilor, luate in consideraţie in cadrul CNS si subconturilor dar si in calitate de baza pentru determinarea faptului, care operaţiuni contribuie in măsurările speciale diferite ale agregatului “cheltuieli pentru ocrotirea sanatatii” sau „profilaxia si serviciile ocrotirii sanatatii de stat” [58,106,130].
Categoria “profilaxia si serviciile ocrotirii sanatatii de stat”(CN.6) [58] prezintă un interes special pentru multe tari si o clasificare mai detaliata poate deveni extrem de utila. De exemplu grupurile de experţi naţionali ar dori delimitarea in grupe separate ale masurilor privind controlul asupra bolilor cum ar fi infecţiile virale extrem de periculoase SIDA sau TB, in articolele “profilaxia bolilor infecţioase “(CN. 6.3) [58,130,182] sau “profilaxia bolilor neinfecţioase”(CN.6.4) [58,130,182].
La implementarea clasificării funcţionale de ocrotire a sanatatii un şir de aspecte necesita o atenţie deosebita; in primul rind schema acestei metodologii este foarte detalizata si concreta si doar unele tari poseda informaţia deplina după toate categoriile enumerate, in acest context totdeauna va apărea necesitatea practica de limitare a numărului de categorii cu acelea care corespund pentru tara si sunt realizabile in practica; in al doilea rind, deşi in scopurile de prezentare conturile pot reflecta anumite detalii doar la nivelul unui cod din doua cifre, se recomanda a se păstra un număr de detalii mai mare in calitate de cele de lucru.
Posibilitatea unei corelări ale cheltuielilor cu anumite categorii a clasificării (MCZ) sau chiar cu grupe ale acestor categorii poate deveni extrem de utila in cadrul urmării repartizării resurselor. O legătura in continuare cu schimbarea stării sanatatii va ajuta in elaborarea unei metodologii eficiente de monitorizare si evaluare a tuturor fluxurilor financiare.
Deseori aceasta poate fi realizat, adăugind subcategoriile cu condiţia ca informaţia care este la specialişti poate diviza datele in subcategorii. Specialiştii care vor elabora CNS si subconturile pot utiliza schemele de clasificări internaţionale pe diferite cai. In primul rind tarile vor dori sa includă subcategoriile corespunzătoare pentru a reflecta in modul cel mai bun structurile instituţionale naţionale, interesele politice si condiţiile existente, in al doilea rind adaptarea este necesara pentru a exclude categoriile si subcategoriile , nesemnificative pentru o tara sau alta, insa specialiştii CNS trebuie sa noteze acest fapt intr-un material explicativ anexat la tabelele CNS, in al treilea rind poate avea loc in acele tari pentru care consecutivitatea si numerotarea articolelor in schemele de clasificări nu corespund cu practica lor naţionala.

In asemenea cazuri se vor elabora scheme personale de numerotare. Adaptările sunt importante din acel punct de vedere ca ajuta ca CNS si subconturile sa devină mai util pentru necesităţile tarii. Totodată analiticienii trebuie sa tinda spre o păstrare a structurii generale a schemei de clasificare la nivelul unor coduri din o cifra sau doua cifre sau sa elaboreze nişte chei de trecere care permit o corelare a metodei naţionale cu schema standard. Adoptarea standardelor de clasificare constituie un moment critic in elaborarea CNS, in special a subcontului HIV/SIDA pentru tara, claritatea si fundamentarea întregului proces de alcătuire depinzând de gradul de atenţia care va fi exercitata la aceasta etapa fata de asigurarea corespunderii politicii consecutivităţii, standardizării, stabilitatii in timp si posibilităţii de implementare ale conturilor CNS.

XVI. Evidentierea problemelor legate de implementarea NASA
Răspunsul naţional al Republicii Moldova la epidemia HIV/SIDA este bine stabilit, având o abordare multisectorială. Gradul de abordare a epidemiei HIV în Republica Moldova este suficient de înalt. Pe plan politic, Republica Moldova a elaborat şi a aprobat cadrul naţional strategic pentru anii 2001-2005, care a fost finalizat cu succes.
A doua fază a cadrului strategic naţional a fost elaborat pentru perioada 2006-2010. Guvernul a legalizat programele de Reducere a Noxelor atât pentru Utilizatorii Drogurilor Injectabile, cât şi pentru penitenciare, a aprobat o strategie de îngrijire paliativă pentru Persoanele HIV/SIDA şi a implementat programe de tratament substitutiv cu metadonă. Prezenţa multor parteneri şi disponibilitatea resurselor financiare au sporit lupta contra epidemiei HIV. Factorul restrictiv în sporirea ripostei pare a fi lipsa de capacitate a personalului de a implementa programele, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.
Guvernul se confruntă cu probleme serioase în ceea ce priveşte finanţarea unor sectoare ale serviciilor publice, cum ar fi sectorul ocrotirii sănătăţii, însă a reuşit să-şi asume sarcina de a lupta contra creşterii epidemiei HIV/SIDA.
Luând în consideraţie înaltul grad de dependenţă faţă de suportul extern a ripostei naţionale contra HIV/SIDA, angajamentul luat de donatori faţă de Principiul Tripartid va fi o altă problemă emergentă. Exisă o necesitate urgentă pentru o coordonare mai bună a ripostei naţionale şi pentru o armonizare a sistemelor existente între diferiţi parteneri. Luând în consideraţie cele menţionate, există o necesitate pentru a fortifica Mecanismul Naţional de Coordonare, pentru a conduce riposta naţională şi a îmbunătăţi abordarea multisectorială . Aceasta, la rândul său, va duce la îmbunătăţirea capacităţilor administrative a organizaţiilor naţionale şi a relaţiilor de parteneriat existente între guvern şi organizaţiile non-guvernamentale pentru o implementare efectivă şi eficace a surselor naţionale şi străine.
Mărirea abilităţilor, inclusiv în contabilitate, administrarea afacerilor şi dezvoltarea afacerilor, precum şi dezvoltarea capacităţilor de pledoare sunt necesare pentru a susţine şi a spori activitatea organizaţiilor medicale. Participarea societăţii civile la lupta împotriva HIV/SIDA a fost instituţionalizată prin stabilirea anumitor mecanisme de coordonare cum are fi reţeaua de Reducere a Noxelor, reţeaua PHS şi reţeaua de organizaţii non-guvernamentale care lucrează în domeniul HIV/SIDA [71].
Participarea la Iniţiativa Globală de Accelerare a Accesului, începând cu anul 2003, a avut drept scop sporirea capacităţii în cadrul acestei riposte şi accentuarea necesităţilor pentru îngrijire a moldovenilor care trăiesc cu HIV/SIDA. În perioada de raportare, a fost obţinut un succes important în oferirea tratamentului ARV pentru PHS în cadrul spitalelor şi la nivel ambulatoriu, inclusiv tratamentul infecţiilor oportuniste.
Totuşi, în pofida faptului că tratamentul este oferit gratis, multe persoane care locuiesc la distanţe mari de capitală nu pot suporta cheltuielile indirecte aferente tratamentului (adică costul călătoriei, cazării, etc.). Din acest motiv, guvernul, ulterior iniţiativei Naţiunilor Unite şi a donatorilor principali, consideră posibilitatea de extindere a tratamentului ARV din cadrul spitalelor în alte două municipalităţi ale Moldovei cu o incidenţă înaltă a cazurilor noi înregistrate de HIV/SIDA (Bălţi şi Tiraspol). În afara tratamentului medicamentos, iniţiativa urmăreşte şi sporirea ajutorului integrat şi comprehensiv, precum şi a suportului oferit persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA.

Este necesar un studiu mai aprofundat al impactului social şi economic al HIV/SIDA în Republica Moldova, pentru a angaja activ şi sectorul privat în soluţionarea problemei HIV/SIDA printr-un „parteneriat” cu structurile guvernamentale şi organizaţiile non-guvernamentale.

Un alt obstacol întâlnit este cauzat de separarea politică a teritoriului din stânga Nistrului, care s-a autoproclamat „republică” şi care şi-a format un sistem de îngrijire a sănătăţii şi raportare diferit, ce nu corespunde şi nu urmăreşte ultimele dezvoltări şi tendinţe în Republica Moldova.
Asistenţa tehnică pentru sporirea capacităţii şi dezvoltarea este una din componentele principale în atingerea scopurilor programului. Domeniile cheie în care asistenţa este absolut necesară pentru a mări eficienţa şi eficacitatea activităţilor implementate de către oficialităţile guvernamentale locale şi societatea civilă în combaterea HIV/SIDA, precum şi pentru a spori durabilitatea programului sunt suprapuse domeniilor planificate de către donatorii necesari ca necesitând intervenţie.
Echipa Naţională (41,127) pledează pentru întărirea Mecanismului de Coordonare Naţional şi oferirea suportului necesar pentru funcţionarea efectivă a acestuia. Parteneriatele acorda suport organizaţiilor care este benefic în apărarea implicărilor relevante a organizaţiilor non-guvernamentale şi organizaţiilor internaţionale. În special, ar trebui de atras atenţia creării şi menţinerii reţelei PHS precum şi suportului şi dezvoltării parteneriatelor dintre organizaţiile non-guvernamentale care activează în domeniul HIV/SIDA prin diseminarea informaţiei şi sporirii capacităţii.
Asistenţa tehnică revizuieşte în continuu informaţia disponibilă referitoare la epidemia HIV/SIDA. Este necesară o analiză a situaţiei pe ţară, efectuată cu ajutorul experţilor internaţionali şi urmată de o distribuţie focusată a rezultatelor şi responsabilităţilor între instituţiile naţionale şi donatori, precum şi asigurarea accesibilităţii acestei informaţii pentru publicul larg prin intermediul mass-media. Dat fiind faptul că Republica Moldova este calificată drept ţară cu o epidemie de prevalenţă joasă, este necesar de a efectua o estimare mult mai minuţioasă şi exactă a mărimii grupurilor vulnerabile (UDI, LSC, BSB) pentru a îmbunătăţi procesele de planificare şi administrare.
Asistenţa în menţinerea sistemului naţional de Monitorizare si Evaluare creat cu ajutorul tehnic din partea UNAIDS şi FGSTM este indispensabil datorită informării şi instruirii profesioniştilor naţionali în domeniul managementului sistemelor de Monitorizare si Evaluare precum şi în facilitarea activităţilor inter-sectoriale a grupului tehnic de lucru ME. Este important suportul adus în cadrul efectuării studiilor referitoare la implementarea Declaraţiei in grupurile cu risc sporit.

La compartimentul resurse tehnice si financiare principalele necesităţi de resurse tehnice sunt:

• Îngrijire medicală pentru HIV/SIDA, inclusiv instruiri referitoare la tratamentul ARV şi diagnostic,

• Monitorizare Evaluare şi Supraveghere,

• Consiliere şi Testare Voluntară (la moment are loc testarea cabinetelor )
Este evident faptul că majoritatea necesităţilor financiare vor fi satisfăcute în cazul unei implementări de succes a programelor existente, finanţate de donatori. În acest scop, coordonarea de succes între toţi participanţii, asistenţa în elaborarea planurilor de lucru şi stabilirea biroului de administrare a proiectului, asistenţa în stabilirea unui mecanism bine gândit de distribuţie a fondurilor şi administrare, pledarea pentru o cooperare extinsă între instituţiile guvernamentale şi organizaţiile non-guvernamentale sunt absolut necesare.

Partenerii internaţionali ar trebui, la fel, să evalueze unde subcontul HIV/SIDA ar putea fi integrat drept o componentă logică a programelor curente. În special, în Republica Moldova, HIV/SIDA este o componentă naturală a programelor ce ţin de combaterea traficului de fiinţe umane, planificarea familiei şi sănătatea reproductivă. Organizaţiile non-guvernamentale care activează în domeniul combaterii traficului, ar putea fi încurajate să adauge problema HIV/SIDA în mesajele lor educative şi de atenţionare publică.

Concurenţa (emul) (127) de Sănătate la moment se bazează pe suportul din partea OMS care a definit domeniile în care sectorul sănătăţii prezintă un avantaj şi a determinat acele sectoare unde este nevoie de intervenţii regionale ample.

Suport pentru Persoanele HIV/SIDA:

• Suportul în mobilizarea resurselor naţionale şi internaţionale pentru asigurarea procurării proviziilor adecvate de medicamente, echipament pentru diagnostic şi alte materiale este necesar pentru a asigura accesul la îngrijire.

• Asistenţă în îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru protejarea drepturilor persoanelor ce trăiesc cu HIV/SIDA şi asigurarea accesului egal la asistenţă şi îngrijire amplă.

• Încorporarea mesajelor pozitive în cadrul campaniilor de comunicare.

• Suport pentru coordonarea dintre diferiţi participanţi care lucrează pentru asigurarea accesului la îngrijire, inclusiv grupuri de persoane ce trăiesc cu HIV/AIDS, organizaţii non-guvernamentale şi alte sectoare;

• Suport în dezvoltarea capacităţii departamentelor pentru noul tratament ARV.
In contextul realităţii prin utilizarea metodologiei „AIDS Spending Categories by Financing Sources” ca o metodologie pentru calcularea cheltuielilor pentru HIV/SIDA, s-a reuşit la această etapă o identificare a principalelor surse de finanţare şi o repartizare a mijloacelor financiare conform categoriilor de cheltuieli, insa există un şir de neajunsuri cu care se confruntă sistemul naţional în monitorizarea şi evaluarea fluxurilor financiare pentru HIV/SIDA:

• 
  Deşi s-a ajuns la colectarea datelor de la majoritatea covârşitoare a instituţiilor şi organizaţiilor care au activităţi direct legate de prevenirea şi tratamentul HIV/SIDA, precum şi activităţi de coordonare, monitorizare şi evaluare, totuşi se consideră că mai sunt cheltuieli pentru HIV/SIDA care sunt suportate de alte instituţii sau organizaţii nonguvernamentale care nu au activităţi directe legate de HIV/SIDA, dar în activitatea lor curentă oferă servicii de prevenire şi tratament nespecific pentru toţi cetăţenii şi pentru persoanele ce trăiesc cu HIV/SIDA inclusiv.
  
• 
  În cazul instituţiilor intervievate pe parcursul colectării datelor pentru acest indicator, calcularea exactă a tuturor cheltuielilor subdiviziunilor care oferă servicii ce ţin strict de HIV/SIDA nu au putut fi realizate, mai ales ceea ce ţine de întreţinere, deoarece sunt parte integrantă a acestor instituţii şi divizarea strictă a cheltuielilor nu a fost posibilă.
  
• 
  Nu toate instituţiile şi organismele internaţionale au prezentat datele dezagregate şi au întâmpinat unele dificultăţi în identificarea anumitor activităţi, din cauza lipsei implementării la nivel naţional ale CNS (National Health Accounts), ceea ce a limitat procesul de clasificare conform categoriilor de cheltuieli.
  
• 
  În urma analizei categoriilor şi sub-categoriilor de cheltuieli se poate observa că sunt activităţi care n-au o acoperire financiară sau au o acoperire financiară parţială.
  
• 
  In studiul Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, care se efectuează anual de Biroul Naţional de Statistică, nu sunt incluse cheltuielile populaţiei pentru serviciile HIV/SIDA.
  
• 
  Nu s-au efectuat pînă in prezent un studiu detaliat pentru evaluarea necesităţilor reale în mijloace financiare pentru HIV/SIDA
  

În concluzie este necesar de menţionat ca implementarea unei sau altei metodologii propuse pentru monitorizarea fluxurilor financiare destinate CNS si subcontului pentru HIV/SIDA, ar duce nemijlocit la îmbunătăţirea capacităţilor de planificare şi sporire a eficienţei resurselor şi activităţilor în domeniu sistemului de sănătate.
Pentru prelungirea activitatii privind perspectiva implementării conturilor naţionale de sănătate si a evaluărilor naţionale ale cheltuielilor in sfera HIV/SIDA (CNS si NASA) în contextul reformării sistemului de sănătate din Republica Moldova pot fi trasate următoarele direcţii de activitate:

• 
  Elaborarea şi implementarea instrumentului de colectare a indicilor economico-financiare la nivel naţional şi local;
  
• 
  Elaborarea unui sistem informaţional de monitorizare şi evaluare financiară la nivel naţional;
  
• 
  Elaborarea metodelor de atribuire a cheltuielilor fără destinaţie specială la problemele HIV/SIDA;
  
• 
  Perfecţionarea conţinutului şi detalizarea categoriilor in scopul adaptării la standardele internaţionale;
  
• 
  Elaborarea unui set complet de tabele, care caracterizează activitatea în cadrul problemei HIV/SIDA în corespundere cu sistema NASA;
  
• 
  Elaborarea unui set complet de indicatori care influenţează asupra indicilor de monitorizare financiara privind HIV/SIDA in corespundere cu sistemul NASA.
  

XVII. Caracteristicile NASA
NASA furnizează definiţii standarde, legaturi si clasificări pentru a asigura faptul ca in evaluările raportate in scopuri internaţionale pentru diferite tari sunt utilizate aceleaşi concepţii. Totodată metoda NASA permite echipelor naţionale dezvoltarea unor varietăţi naţionale in subcategoriile funcţiilor cerute de organele locale de resort. Comparaţia cheltuielilor evaluate pentru diferite tari necesita nu doar utilizarea unor definiţii comune dar si metode comparabile in estimarea unor indici specifici de cheltuieli [18,69].
NASA utilizează metode comune care sunt necesare pentru estimarea dezagregării funcţionale pentru astfel de indici de cheltuieli cum ar fi: cheltuieli de tratament in spital si in estimarea cheltuielilor in gospodăriile casnice, ambele necesitind in mod inivitabil o anumita cantitate de estimări si date iniţiale in majoritatea contextelor.
NASA constituie un instrument de monitorizare a resurselor din a treia generaţie. Instrumentul din prima generaţie CN SIDA include deja activitati care sunt legate nemijlocit de sănătate, reţinând in esenţa forma generala ale metodologiilor conturilor de sănătate. A doua generaţie a fost focusata pe o anumita tematica, subiect sau subanaliza a CNS.
Catalogul CNS de funcţii este limitat la clasele de îngrijire si tratament necesitind monitorizarea si analiza consecinţilor indirecte ale instrumentelor de măsurare care nu sunt legate nemijlocit de sănătate.
Analiza politica a HIV/SIDA merge dincolo de preveniri si îngrijirea terapeutica asigurata bolii, asistarea la moarte cu demnitate si alte funcţii prevăzute de conturile din sistemul de sănătate (CNS); aceasta analiza adresează resursele pentru satisfacerea necesitaţilor populaţiei vulnerabile afectate in mod direct de raspîndirea bolii, avind legătura cu programele care includ capacitatea de a face fata acestor consecinţe, resursele umane si financiare de întărire a protecţiei sociale, pentru creşterea răspunsului societăţii fata de ameninţarea si consecinţele HIV/SIDA prin intermediul dezvoltării si eforturilor de cercetare [87,177]. Aceste delimitări nu diminuează meritele subanalizelor privind imbunatatirea modalitatilor de măsurare a fluxului direct de resurse pentru îngrijirea pacienţilor SIDA, un cîştig de măsurători care este prin urmare incorporat in a treia generaţie.
Paralel cu stabilirea unui sistem informaţional continuu de finanţare HIV/SIDA, NASA constituie instrumentul de facilitare a metodei standarde de raport asupra indicatorilor de monitorizare in scopul evaluării progresului obţinut in atingerea scopurilor .
Categorizarea cheltuielilor prezente includ diverse mecanisme de tranzacţii si debursări de la agenţii financiari la prestatori pentru a achiziţiona sau contracta mărfuri si servicii. Fiecare vector de distribuţie poate fi analizat după tipul de serviciu, binificiari, aria geografica si tipul de facilitate.
Standardizarea si conceptele metodelor de estimare in metodologia NASA sprijină compilatia estimărilor standarde care sunt comparabile in funcţie de timp si in funcţie de tara. Robusteţea fata de compararea intertemporala este critica in calitate de preocupare importanta a comunităţii internaţionale de a monitoriza cat de eficiente sunt eforturile in creşterea resurselor necesare. Standardizarea conceptelor in măsurători luate in diferite perioade de timp este esenţiala in scopul de a asigura ca comparaţiile valide sunt posibile. Aceeaşi problema apare in raport cu diferite tari, privind echitabilitatea si destribuţia eficienta a resurselor in tarile respective.

Metodologia de monitorizare a resurselor NASA este menita de a descrie fluxurile financiare si cheltuielile utilizind aceleaşi categorii, cum ar fi necesitatile in resurse estimate in mod global. NASA asigura indicatori a răspunsului financiar naţional legata de HIV sau SIDA si suporta monitorizarea mobilizării de resurse, astfel NASA fiind un instrument de instalare a unui sistem informaţional financiar continuu in cadrul monitorizării si evaluării naţionale. NASA deserveşte câteva scopuri in cadrul diferitor perioade de timp. Intr-un termen scurt NASA ar putea fi utila pentru asigurarea informaţiei privind indicatorul UNGASS pentru cheltuieli publice. Pe un termen lung informaţia deplina furnizata de NASA poate fi utilizata pentru:

• 
  monitorizarea implementării Planului strategic naţional de combatere a epidemiei HIV/SIDA;
  
• 
  monitorizarea progreselor privind atingerea unor scopuri internaţionale sau naţionale ca o evaluare universala a tratamentului sau îngrijirilor legate de HIV/SIDA;
  
• 
  asigura evidenta conformării cu principiul aditionalitatii cerut de unii donatori internaţionali sau agenţie;
  
• 
  furnizarea altor necesitaţi informaţionale necesare pentru contracararea infectiei HIV/SIDA.
  

Informaţia furnizata de NASA poate de asemenea servi scopului de analiza structurala a capacităţilor absorptive – probleme care pot interferi cu utilizarea eficienta a resurselor accesibile in asigurarea serviciilor si mărfurilor acolo unde ele sunt necesare.

Echipele naţionale ar putea sa dorească sa focuseze raporturile pe utilitatea pentru tara in procesele de luare a deciziilor si in cele politice.
Necesităţile in resurse pot fi estimate in mod global sau pentru fiecare tara in parte, bazate pe cea mai buna evaluare a necesitaţilor pentru fondurile SIDA, estimarea globala reprezintind resursele totale necesare si asigurind o baza raţionala pentru discutarea in continuare privind fondurile HIV/SIDA pe arena internaţionala. Aceasta estimare este bazata pe metodele de modelare pentru prezicerea necesitaţilor economice pe viitor [159,200].
Totodată, deşi nivelurile de acoperire prezentate intr-un astfel de exerciţiu sunt absolut corecte, rezultatele analizei nu pot fi considerate ca nişte scopuri stabilite, dar si ca nişte rezultate care ar putea fi aşteptate, daca aceste resurse ar fi cheltuite in mod eficient.
Mai mult, este necesar de subliniat ca deciziile privind alocarea resurselor de câtre donatori, guvern si alte programe SIDA private sau publice n-ar trebui sa fie bazate pe informaţii generale.
Planificarea pe tara si pronosticul resurselor necesare trebuie sa fie bazate pe caracteristicele individuale ale tarii cum ar fi epidemiologia, structura sistemului sănătate, starea curenta a răspunsului multisectorial, puterea economica etc. Legăturile intre modelurile globale si specifice pentru tara trebuie sa permită compararea lor [98].
Obiectul de baza a monitorizării resurselor la nivel de tara consta in determinarea ce este disbursat sau cheltuit in fiecare din cele opt arii programatice relevante HIV/SIDA si cum aceste cheltuieli au fost organizate. Procesul de monitorizare a resurselor urmăreşte banii de la originea sa (adică de la sursa) pina la distinaţia finala (atunci când benificiarii obţin mărfuri sau servicii).