Indicatorii reprezintă instrumente ce pot furniza informaţii despre frecvenţa


ACTE NORMATIVE CU CARACTER INTERN



Yüklə 317,77 Kb.
səhifə3/5
tarix15.01.2018
ölçüsü317,77 Kb.
#38025
1   2   3   4   5

3. ACTE NORMATIVE CU CARACTER INTERN
Dispoziţii ale managerului care au fost emise in cursul anului 2012 sunt în număr de 695 - din care :

1. Dispoziţii privind activitatea curentă a angajaţilor modificări, actualizări ale contractelor individuale de muncă ale angajaţilor, încetări de activitate ale personalului angajat, promovări în grade profesionale sau funcţii, schimbări de locuri de activitate pentru angajaţi (transfer, delegări, detaşări), acordarea de drepturi salariale, acordarea la cerere de concedii fără salar

2. Dispoziţii privind constituirea/modificarea/ actualizarea -Comisiilor de specialitate

- Consiliului Etic

- Consiliul Medical

- Nucleul de calitate

- Comisia medicamentului

- Comisia de analiză a deceselor

- Comisia de analiză D.R.G si de evaluare a cazurilor nevalidate

- Comisia profesional - ştiinţifică şi pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului

- Comisia de alimentaţie şi dietetică

- Comisia de farmacovigilenţă

- Comisia pentru stupefiante

- Indrumator ptr noii angajaţi

- Comisia pentru evaluarea aparaturii

- Comisia de calitate

- Comitetul de Securitate şi Sănătate în Muncă

- Comisia de inventariere/ recepţie a donaţiilor primite

- Comisia de disciplină

- Comisia implementarea directivei bănci sânge si utilizare terapeutica celule stem

- Comisia necesar estimat de materiale sanitare anual

- Comisia de recoltare si transplant organe

- Desemnare coordonator de transplant

- Comisia de prescriere a medicamentului antibiotic

- Comisia de declarare a mortii cerebrale

- Comisia de control managerial

- Gestionar bază de date DRG

- Responsabil cu colectarea datelor si informaţiilor medicale

- Responsabil cu datele pacienţilor

- Responsabil baze de date

- Atribuţii privind calitatea

- Structura de securitate

- Comisia de analiză a rezultatelor utilizării protocoalelor si ghidurilor de practică

- Comisia de revizie a procedurii de internare nevoluntară a persoanelor care suferă de tulburări psihice

- Resonsabil cu identificarea potenţialilor donatori

- Echipa de gestionare a riscurilor (EGR)

- Coordonator subprogram screening ptr depistarea precoce a cacerului de col uterin

- Comisia de soluţionare a documentelor in vederea arhivării

3. Dipoziţii privind achiziţiile publice de materiale sanitare, medicamente, produse de uz curent, alimente:

- Negocierea si încheierea Contractului Colectiv de Munca la nivel de unitate sanitară pentru anii 2012-2013

- Actualizarea Regulamentului de organizare si funcţionare al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava

- Actualizarea Regulamentului de ordine interioara al Spitalului Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava

- Grupul de lucru pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial intern în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Sfântul Ioan cel Nou Suceava

4. MĂSURI ÎNTREPRINSE PENTRU EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII UNITĂŢII ŞI CREŞTEREA CALITĂŢII ACTULUI MEDICAL

Subiectul calităţii îngrijirilor de sănătate este unul extrem de important, cu implicaţii atât la nivel economic, financiar, tehnologic, cât şi la nivelul resurselor umane şi al managementului organizaţional.

În acest scop s-a efectuat revizuirea standardelor de calitate care au constat în îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor furnizate şi a modalităţilor de a produce aceste servicii.

În acest sens, un bun management al calităţii a urmărit controlul şi revizuirea măsurilor necesare modelării serviciilor şi proceselor, astfel încât acestea să răspundă permanent tuturor nevoilor principalilor actori implicaţi (clienţi, furnizori, finanţatori).

De-a lungul timpului au fost formulate mai multe definiţii ale calităţii în funcţie de dimensiunile pe care autorii le-au avut în vedere. Astfel, părintele conceptului modern de calitate, Donabedian, descrie calitatea îngrijirilor de sănătate drept "acele îngrijiri care se asteaptă să maximizeze dimensiunea bunăstării pacienţilor, luând în considerare echilibrul câştigurilor si pierderilor aşteptate, care apar în toate etapele procesului îngrijirilor de sănătate" (Donabedian, 2003 ). După Donabedian (primul care a subliniat natura complexă a calităţii îngrijirilor medicale) existau două componente ale calităţii serviciilor medicale: tehnică si interpersonală (Donabedian, 1980).

Pe de altă parte, Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte "Calitatea sistemului de sănătate" ca "nivelul atingerii scopurilor intrinseci ale sistemului de sănătate pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi capacităţii de răspuns la aşteptările generale ale populaţiei".

Există nouă variabile ale calităţii definite în prezent pentru practica medicală, cât şi pentru managementul sanitar, ce formează baza furnizării serviciilor medicale:

- competenţa profesională - cunoştinţele/abilităţile/performanţa echipei medicale, ale managerilor şi ale echipei de suport;

- accesibilitatea - furnizarea serviciilor de sănătate nu este restricţionată de bariere geografice, sociale, culturale, organizaţionale sau economice;

- eficacitatea - procedurile şi tratamentul aplicat conduc la obţinerea rezultatelor dorite;

- eficienţa - acordarea îngrijirilor necesare, corespunzătoare, la costurile cele mai mici;

- relaţiile interpersonale - interacţiunea dintre furnizori, dintre furnizori şi pacienţi (clienţi), dintre manageri, furnizori şi plătitori, precum şi între echipa de îngrijri şi comunitate;

- continuitatea - pacientul beneficiază de un set complet de servicii de sănătate de care are nevoie, într-o ordine bine determinată, fără întrerupere, sau repetarea procedurilor de diagnostic şi tratament;

- siguranţa - risc minim pentru pacient de complicaţii sau efecte adverse ale tratamentului ori alte pericole legate de furnizarea serviciilor de sănătate;

- infrastructura fizică şi confortul - curăţenie, confort, intimitate şi alte aspecte importante pentru pacienţi;

- alegerea - pe cât este posibil, clientul alege furnizorul, tipul de asigurare sau tratamentul.

Se apreciază în acest moment că există înglobate în conceptul de calitate cel puţin trei dimensiuni fundamentale:

1. calitatea profesională - produsul/serviciul îndeplineşte toate condiţiile stabilite de profesioniştii de top ai domeniului medical (standarde de practică);

Calitatea profesională a îngrijirilor medicale este raportată de obicei la competenţa tehnică, respectarea protocoalelor clinice si a ghidurilor de practică, folosirea măsurilor de control ale infecţiilor, informarea si consilierea, integrarea serviciilor de sănătate. Existenţa calităţii profesionale conduce către un mediu de muncă/lucru eficient/performant si către rezultate pozitive ale tratamentului, aspecte ce vor genera atât satisfacţia pacientului cât si satisfacţia furnizorului.

Gradul satisfacţiei pacientului este legat de calitatea actului medical, dar derivă si din condiţiile în care îsi desfăsoară munca, iar existenţa satisfacţiei duce la cresterea performanţei. În concluzie, acesta este un factor ce poate fi folosit drept criteriu de evaluare a calităţii muncii prestate de acesta.

2. aşteptările pacientului în privinţa unui anumit serviciu - calitatea din punctul de vedere al clientului (satisfacţia pacientului);

În mod obişnuit, pacienţii nu posedă abilitatea sau cunostinţele necesare evaluării competenţei tehnice a furnizorului sau a felului în care au fost folosite măsurile de control ale infecţiilor, dar ştiu cum se simt, cum au fost trataţi şi dacă aşteptările le-au fost îndeplinite. Ei se raportează adeseori la posibilitatea de a pune întrebări si pot aprecia un serviciu medical ca fiind convenabil sau nu.

Existenţa acestei dimensiuni a calităţii conduce către: comportamente pozitive din partea pacientului (acceptarea recomandărilor, complianţă crescută la tratament, continuitatea tratamentului, etc.), imagine pozitivă a serviciului de îngrijire la nivel social si cel mai important, satisfacţia clientului/pacientului. Uneori, clientul aşteaptă de la medic mai mult decât acesta poate da. Alteori, clientul are o vedere rigidă si tinde să opună rezistenţă la ceea ce el consideră drept o imixtiune în probleme personale. De aceea, percepţia pacientului asupra sănătăţii este mai degrabă o consecinţă decât un atribut al îngrijirilor de sănătate.

Privită de specialişti, satisfacţia pacientului este un element al sănătăţii psihologice care influenţează rezultatele îngrijirilor si impactul lor. Un pacient satisfăcut si informat tinde să coopereze cu medicul si să accepte mai uşor recomandările acestuia. Satisfacţia pacientului influenţează accesul la serviciile medicale - un client satisfăcut va reveni la medicul respectiv sau la unitatea sanitară respectivă. Ne putem aştepta însă ca rezultatele evaluării satisfacţiei pacientului să fie diferite de cele ale evaluării medicilor. Aceasta se întâmplă deoarece pacientul se axează în special pe relaţiile interpersonale pe care le percepe si le poate evalua mai uşor, deşi sunt subiective, spre deosebire de aspectele tehnice sau de specialitate pe care le poate evalua mai greu.

Rezultă evident că evaluarea satisfacţiei pacientului reprezintă felul în care furnizorul vine în întâmpinarea valorilor si asteptărilor pacienţilor.

3. managementul calităţii totale - cea mai eficientă si mai productivă modalitate de utilizare a resurselor în cadrul limitelor stabilite de autorităţi/cumpărători (eficienţa).

Conceptul Managementul Calităţii Totale (MCT), nu a fost încă pe deplin dezvoltat în sfera serviciilor medicale. Prin „calitate totală" se înţelege astazi atât calitatea serviciilor cât şi calitatea sistemului.

Managementul calităţii totale extinde conceptul managementului calităţii, înglobând atât participarea cât şi motivarea tuturor membrilor organizaţiei.

Managementul calităţii totale este un model organizaţional care implică participare generală în vederea planificării şi implementării unui proces de îmbunătăţire continuă a calităţii ce depăşeşte asteptările clienţilor. Acest model pleacă de la premisa că 90% din probleme sunt probleme legate de proces, nu de personal. Trei principii guvernează conceptul calităţii totale:

- focalizarea pe client

- îmbunătăţirea continuă a calităţii

- lucrul în echipă.

Standardele reprezintă nivelul de performanţă măsurabil şi care constituie de fapt elementul determinant în procesul de acreditare al spitalului.

Iniţial au fost realizate standardele în domeniul generic al calităţii, incluzând sistemele de calitate, asigurarea calităţii, tehnologiile de suport şi standardele ce ghidează aplicabilitatea lor. În acest fel Spitalul Judeţean de Urgenţă Sf. Ioan cel Nou Suceava a fost certificat pentru recunoaşterea SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII în conformitate cu ISO 9001:2008. Domeniul de activitate acoperit de acest certificat emis pe data de 22 martie 2011 şi auditat pe 21 martie 2012 este reprezentat de prestarea serviciilor medicale – secţii de specialitate, ambulatoriu, laborator de radiologie şi imagistică medicală.

În acest context a fost elaborat MANUALUL CALITĂŢII care reprezintă cartea de vizită a spitalului prin care conducerea îşi defineşte şi documentează politica, obiectivele şi angajamentele cu privire la calitate.

Manualul Calităţii defineşte sistemul de management al calităţii pentru activităţile din cadrul spitalului, stabilite prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare. Obiectul principal al manualului constă în prezentarea dispoziţiilor generale luate de organizaţie pe baza cerinţelor specifice de management a calităţii în domeniul activităţilor medicale specifice, pentru obţinerea şi garantarea calităţii serviciilor prestate în conformitate cu reglementările legale. Măsurile luate de organizaţie, privind obiectul de activitate, au rolul de a demonstra aptitudinea de a ţine sub control procesele de prestare de servicii, de a preveni şi rezolva orice neconformităţi şi de a folosi mijloace adecvate pentru a evita repetarea acestora. Elementele descrise în acest manual, procedurile sistemului calităţii şi instrucţiunile de lucru asociate constituie practici obligatorii pentru întregul personal al organizaţiei.

Calitatea serviciilor a fost garantată prin efortul făcut de întregul personal angajat din spital pentru menţinerea sistemului de management al calităţii în conformitate cu modelul SR EN ISO 9001: 2008, ceea ce a dus la recunoaşterea sistemului de management al calităţii în urma auditului anual de supraveghere din 21 martie 2012.

Acest manual cuprinde:

I. Despre manualul calităţii

II. Aprobări

III. Introducere

1. Domeniul de aplicare

2. Referinţe normative

3. Definiţii

4. Sistem de management al calităţii

4.1.Cerinţe generale

4.2.Cerinţe privind documentaţia

5. Responsabilitatea managementului

5.1. Angajamentul managementului

5.2. Orientarea către client

5.3. Politica în Domeniul Calităţii

5.4. Planificare

5.5. Responsabilitate, autoritate şi comunicare

5.6. Analiza efectuată de management

6. Managementul resurselor

6.1. Asigurarea Resurselor

6.2. Resurse umane

6.3. Infrastructura

6.4. Mediul de lucru

7. Realizarea serviciului

7.1. Planificarea realizării serviciului

7.2. Procese referitoare la relaţia cu clientul

7.3. Proiectare şi dezvoltare

7.4. Aprovizionarea

7.5. Producţia şi Furnizarea serviciului

7.6. Controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare

8. Măsurare, analiză şi îmbunătăţire

8.1. Generalităţi

8.2. Monitorizare şi măsurare

8.3. Controlul serviciului neconform

8.4. Analiza datelor

8.5. Îmbunătăţire

Anexa A Politica organizaţiei în domeniul calităţii

Anexa B Organigrama

Anexa C Interacţiunea şi succesiunea proceselor

Calitatea îngrijirilor medicale a constituit o preocupare permanentă a conducerii spitalului, de nivelul lor ridicat sau scăzut depinzând accesarea serviciilor medicale şi în ultimă instanţă finanţarea spitalului pentru a-şi asigura cheltuielile.

Percepţia pacientului asupra calităţii serviciilor medicale a reprezentat o preocupare permanentă a instituţiei deoarece această percepţie poate balansa serios bugetul de venituri şi cheltuieli al spitalului. Ţinând cont de această importanţă am fost permanent conştienţi de faptul că marketingul medical este absolut necesar în condiţiile unor economii de piaţă în care îşi desfăşoară activitatea spitalul. În aceste condiţii au fost concentrate toate eforturile pentru realizarea procesului de acreditare de către un organism abilitat, respectiv CONAS.

În vederea acreditării spitalului au fost elaborate standardele care să reprezinte nivelul de performanţă al serviciilor medicale, au fost tipărite pentru toate secţiile, compartimentele, laboratoarele şi serviciile din structura spitalului şi prin instruiri repetate şi confirmarea însuşirii teoretice şi practice a acestor standarde în decursul anului 2012 s-a iniţiat si finalizat evaluarea de către CONAS.

Acestea sunt:

Standard 1 – MSO – Managementul Strategic al Organizaţiei

1.1. Protocoale sau înţelegeri scrise pentru îngrijire, diagnostic şi tratament între secţiile spitalului

1.2. Protocoale de bună practică produse şi implementate la nivelul secţiei

1.3. Protocoale între secţii pentru cazarea temporară (reciprocă)

1.4. Proceduri privind sistemul cu înscrisuri de comunicare internă

Standard 2 – MOI – Managementul Operaţional al Informaţiilor

2.1. Instrucţiuni Prelucrare date

2.2. Nevoile instituţiei pentru baze de date

2.3. Protocolul pentru utilizarea bazelor de date

2.4. Procedura privind accesul şi utilizarea bazelor

2.5. Regulament prelucrare date cu caracter personal conform Legii 677 din 2001

2.6. Măsuri tehnice şi organizatorice pentru protejarea datelor cu caracter personal

2.7. Nivel securitate adecvat în ceea ce priveşte riscurile privind prelucrarea datelor



Standard 3 – MRU – Managementul Resurselor Umane

3.1. Protocol privind gărzile la domiciliu

3.2. Protocol pentru instruirea angajaţilor noi

3.3.1. Angajarea personalului

3.3.2. Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual

3.3.3. Evaluarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a personalului

3.4. Procedura de evaluare periodică a posturilor

3.5. Procedura pentru prezentarea instituţiei nou-angajaţilor şi rezidenţilor



Standard 4 – MMI – Managementul Mediului de Îngrijire

4.1. Proceduri pentru elaborarea Caietului de Sarcini

4.2. Proceduri de aprovizionare în situaţii de urgenţă

4,Managementul deşeurilor rezultate din activitatea medicală

4.4. Procedură pentru luarea în gestiune

4.5. Protocol de avertizare şi intervenţie, pentru fiecare tip de echipamente şi instalaţie

4.6. Procedura operaţională rularea lenjeriei la spălătorie

4.7. Protocol de sterilizare pentru lenjerie (septic/aseptic)

4.8. Protocol pentru schimbarea şi dezinsecţia lenjeriei provenită de la pacienţi cu risc (arşi , infecţii cu germeni rezistenţi , escare , ATI )

4.9 Protocol pentru sortarea lenjeriei

4.11.1. Curăţenia şi dezinfecţia Blocului Operator

4.11.2. Curăţenia şi dezinfecţia

4.11.3.Curăţenia şi dezinfecţia blocului de naşteri

4.11.4.Igiena personalului şi a spaţiilor Blocului Alimentar

4.11.5.Curăţenia şi dezinfecţia sălilor de tratamente

4.11.6 Manipularea în Blocul Alimentar

4.11.7.Manipularea în depozit

4.11.8.Transportul şi manipularea alimentelor materie primă de la depozite la Blocul Alimentar

4.11.9.Alimentaţia parenterală

4.11.10.Alimentaţia enterală

4.11.11.Igiena spaţiilor de la Blocul Alimentar

4.11.12.Curăţenia şi dezinfecţia saloanelor

4.11.13.Igiena grupurilor sanitare

4.12.1.Instrumentarul şi materialele chirurgicale ce vor fi supuse ulterior sterilizării prin abur sub presiune

4.12.2.Instrumentarul şi materialele chirurgicale ce vor fi supuse ulterior sterilizării chimice

4.12.3.Instrumentarul şi materialele ce nu necesită sterilizare (tăvi, garou, cuve, termometre, taviţe renale)

4.12.4.Colectarea deşeurilor medicale periculoase

4.13.1.Protocoale de tipuri de transport

4.13.2.Procedura operaţională privind efectuarea /întreţinerea curăţeniei în zona lifturilor

4.13.3.Procedura operaţională transportul deşeurilor periculoase până la spaţiul de depozitare finală

4.13.4.Procedura operaţională transportul lenjeriei la spălătorie

4.13.5.Procedura operaţională aprovizionare cu materiale sanitare

4.14.Protocol de evacuare a pacientilor

4.15.Protocol pentru protecţia personalului împotriva substanţelor periculoase

4.15.1.Spălarea şi dezinfecţia mâinilor

4.15.2.Protocol de conduită si responsabilităţi privind managementul expunerii accidentale la produse biologice



Standard 5 – Managementul Calităţii Serviciilor

5.1. Ghid de bună practică

5.1.1. Tratamente curente schimbarea pansamentelor

5.1.2. Sondajul gastric pentru tubaj şi recoltare de secreţie gastrică în scop diagnostic

5.1.2. Sondajul gastric pentru lavaj gastric

5.1.3. Prelevări sanguine în scop diagnostic

5.1.4. Drenaje chirurgicale Drenajul aspirativ

5.1.5. Drenajul pleural

5.1.6. Tratamente curente

5.1.7. Montarea unui cateter periferic

5.1.8. Puncţia ascitei

5.1.9. Traheotomia

5.1.10. Montarea unei perfuzii/transfuzii

5.1.11. Puncţia pleurală

5.1.12. Puncţia biopsie hepatică

5.1.13. Injecţia subcutanată

5.1.14. Puncţia articulară

5.1.15. Injecţia Intramusculară

5.1.16. Fibroscopia Bronşică

5.1.17. Puncţia medulară- puncţia biopsie medulară

5.1.18. Injecţia intravenoasă

5.1.19. Puncţia lombară

5.1.20. Injecţia intradermică

5.1.21. Recoltarea aseptică de urină

5.1.22. Montarea de cateter venos central

5.1.23. Sondajul urinar

5.1.24. Fibroscopia gastrică

5.1.25. Retragerea sondei urinare

5.1.26. Decontaminarea şi pregătirea materialelor medico-chirurgicale

5.1.27. Detubarea Traheală

5.1.28. Toaleta preoperatorie cutanată

5.1.29. Igiena Pacientului – schimbarea pansamentelor

5.1.30. Toaleta cavităţii bucale

5.1.31. Toaleta perineală sterilă

5.1.32. Igiena Pacientului – Îngrijirea ulcerelor cutanate cronice

5.1.33. Decontaminarea şi pregătirea materialelor medico-chirurgicale

5.1.34. Igiena Corporală a pacientului cu autonomia fizică sau psihică parţial sau total pierdută

5.1.35. Toaleta perineala simplă

5.1.36. Toaleta mortuară

5.1.37. Izolarea pacienţilor septici

5.1.38. Igiena stomiilor digestive laterale

5.1.39. Toaleta Cordonului ombilical

5.1.40. Montarea de cateter suprapurian

5.1.41. Intubarea traheală

5.1.42. Aspiraţia endotraheală

5.1.43. Ventilaţia asistată

5.1.44. Oxigenoterapia

5.1.45. Spălarea şi Dezinfecţia mâinilor

5.1.46. Manipularea deşeurilor medicale

5.1.47. Circuitul lenjeriei

5.1.48. Protocol de conduită şi responsabilităţi privind managementul expunerii accidentale la produse biologice

5.1.49. Decontaminarea şi pregătirea materialelor medico-chirurgicale

5.3. Proceduri îngrijire pacienţi

5.3.1. Toaleta preoperatorie cutanată

5.3.2. Îngrijirea escarelor

5.3.3. Toaleta cavităţii bucale a pacientului conştient autonom

5.3.4. Toaleta perinală sterilă

5.3.5. Îngrijirea ulcerelor cutanate cronice

5.3.6. Toaleta perinală simplă

5.3.7. Toaleta Mortuară

5.3.8. Izolarea pacienţilor septici

5.3.9. Igiena stomiilor digestive laterale

5.3.10. Toaleta cordonului ombilical

5.3. Proceduri îngrijire pacient



Capitolul I. Recoltarea probelor de laborator

1.2.1. Puncţia venoasă

1.2.2. Hemocultura

1.2..3. Recoltarea de teste sangvine pentru măsurarea glicemiei

1.2.4. Puncţia arterială pentru gazele sangvine

1.3. Recoltarea probei de urină

1.3.1. Recoltarea urinei

1.3.2. Total de urină

1.3.4. Măsurarea Ph-ului urinar

1.3.5. Filtrarea urinei pentru depistarea calculilor renali

1.4. Recoltarea probelor de scaun

1.4.2. Depistarea sângerărilor oculte

1.5. Recoltarea altor probe

1.5.1 Recoltarea sputei

1.5.2 Recoltare de probe prin puncţie lombară

1.5.3. Testul papanicolaou

1.5.4. Recoltarea de probe prin tamponare, ştergere

Capitolul 2 Administrarea medicamentelor

2.1. Introducere

2.2. Administrarea mucodermală a medicamentelor

2.2.1. Medicaţie cu cale de administrare dermică

2.2.2. Administrarea transdermală a medicaţiei

2.2.3. Administrarea medicaţiei pe cale orală

2.2.4. Administrarea medicamentelor prin picături auriculare

2.2.5. Administrarea medicaţiei pe cale nazală

2.2.6. Administrarea medicamentelor pe cale vaginală

2.3. Administrarea medicamentelor pe cale enterală

2.3.1. Medicaţie orală

2.3.2. Administrarea medicamentelor pe sonda nazogastrică şi gastrostoma

2.3.3. Administrarea medicamentelor pe cale bucală sublinguală şi translinguală

2.3.4. Administrarea medicamentelor intrarectale

2.4. Administrarea medicamentelor pe cale parenterală

2.4.1. Administrarea combinată a medicaţiei într-o seringă

2.4.2. Administrarea medicamentelor prin injecţie subcutanată

2.4.3. Administrarea medicamentelor prin injecţie intradermală

2.4.4. Administrarea medicamentelor prin injecţie intramusculară

2.4.5. Administrarea medicamentelor prin injecţia musculară în formă de zi

2.4.6. Administrarea medicamentelor prin abordare intraosoasă

2.4.7. Administrarea medicamentelor prin linii venoase secundare

2.4.8. Administrarea medicamentelor prin cateter venos periferic

2.4.9. Administrarea medicamentelor prin injecţie intravenoasă directă

2.5. Tehnici speciale de adminstrare a medicamentelor

2.5.1. Analgezia epidurală



Yüklə 317,77 Kb.

Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4   5




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin