Industria auto și mecatronica, un domeniu economic cu o dezvoltare rapidă în Regiunea Centru
Yüklə 2,89 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Prezentare comparativa - 2014
- 400 milioane euro cifra de afaceri
- 60,2 de milioane euro profit brut
- Fig.: Lanțul valoric al industriei aeronautice Tabel: distributia in lantul valoric a operatorilor economici identificati
- SC IAR SA SC Airbus Elicopter Romania SA SC Premium Aerotec SRL SC Novae Aerospace Romania SRL
- SC AeroMeca SRL SC Anjou Aeronautique SRL
- Ajutoare de stat si politici publice
- Cercetare – dezvoltare si transfer tehnologic
- Research for Industry
Evolutia activelor in bilanturi Sursa: Ziarul Financiar si Ministerul Finantelor Publice Un alt element de analiza relevant este situarea acestui sector regional in context national, respectiv compararea datelor industriei aeronautice regionale cu performantele industriei aeronautice nationale. In Romania exista doar doua locatii care se califica la nivel TIER I in lantul valoric, respectiv viitoarea capacitate de productie a elicopterelor de la Ghimbav si Avioane Craiova SA, fabricant de aeronave de lupta subsonice. Prezentarea industriei aeronautice romanesti realizata de Guvernul Romaniei si publicata pe site-ul http://investromania.gov.ro/oferaurmatoarele date valabile la 2014:
Prezentare comparativa - 2014
Se poate observa din prezentarea de mai sus atat ponderea semnificativa a Regiunii Centru in industria aeronautica nationala cat si performatele superioare obtinute de acest sector industrial in Regiune, mai ales in termeni de rata a profitului si productivitate. Un alt tip de analiza a unui sector industrial pe un teritoriu dat este examinarea lantului valoric, respectiv identificarea operatorilor economici si contributia lor in etapele definite de dezvoltare a unui produs finit, gata de livrare catre consumatorul final. Conform companiei de consultanta Frost&Sullivan, lantul valoric in industria aeronautica cuprinde 4 mari categorii de operatori economici. Fig.: Lanțul valoric al industriei aeronautice Tabel: distributia in lantul valoric a operatorilor economici identificati
Alocarea operatorilor economici in lantul valoric s-a realizat tinand cont de clasificarea propusa de Frost&Sullivan si utilizandinformatiile publicate de companii referitor la serviciile si produsele furnizate prin operatiunile din Romania. Se poate observa faptul ca majoritatea operatorilor economici apartin de Tier IV si Tier III, respectiv jumatatea inferioara a lantului valoric. In jumatatea superioara se regasesc efectiv doar 2 companii (IAR si Aernnova European Components pentru Tier II) iar palierul Tier I nu este ocupat in mod efectiv la aceasta data, proiectul de productie elicoptere Airbus fiind in faza de constructie. Pe de alta parte, este de remarcat prezenta in Regiune cu baze de productie a unor companii care, la nivel international, apartin, mai degraba, de jumatatea superioara a lantului valoric (Tier II si I), respectiv Premium Aerotec, Novae Aerospace, Aernnova European Components (Tier II) si Airbus (Tier I). Alaturi de acestea, la Brasov sunt prezente si alte companii, precum Hutchinson prin SC HUTCHINSON S.R.L sau Benchmark Electronics, care, la nivel mondial, sunt funizorisi ai industriei aerospatialeinsa in Romania produc doar pentru industria automotive. Exista posibilitatea ca prezenta acestor companii in Regiune sa se consolideze iar capacitatile de productie existente sa fie dezvoltate spre etape superioare ale lantului valoric, insa aceasta depinde si de capacitatea regionala de raspuns la cerintele lor. Identificarea unui domeniu de specializare inteligenta presupune si realizarea unei pozitionari a teritoriului examinat in contextul international. In contextul in care datele statistice referitoare la sectorul industrial aeronautic european sunt mai dificil de agregat, am considerat ca pozitionarea in lantul valoric european poate fi realizata cu suficienta acuratete prin examinarea amprentei Central si Est Europene a principalilor jucatori din industria de profil. De asemenea, avand in vedere necesitatea examinariipotentialului de specializare in contextul politicilor Uniunii Europene, am considerat necesar sa ne rezumam la statele membre UE precum si la tarile candidate din regiune, fiind astfel examinate Romania, Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Grecia, Bulgaria, Slovenia, Letonia, Estonia, Lituania, Croatia (State Membre) si Albania, Muntenegru, Serbia si Turcia (Tari Candidate).
Din tabelul de mai sus rezulta o pozitionare avansata a Romaniei in Europa Centrala si de Est in ceea ce priveste participarea la industria aeronautica europeana. Din 17 state membre si candidate UE doar 7 state au pe teritoriul lor operatori economici inclusi pe lista din iunie 2016 a furnizorilor acceptati Airbus, Romania fiind pe locul 4, cu 14 furnizori. Dintre acestia 4 sunt pe teritoriul Regiuni Centru, respectiv SC B.W.B Surface Technology SRL, SC Novae Aerospace Romania SRL, SC Premium Aerotec SRL si SC Hutchinson S.R.L, la care se adauga si SC Aernnova European Components SRL, care apare pe lista furnizorilor autorizati Airbus, insa doar cu capacitatile de productie din Spania. De asemenea, un caz aparte este SC Hutchinson S.R.L, pentru care nu avem informatii privind demararea productiei de componente de aeronave in Regiunea Centru insa compania a anuntat planuri de dezvoltare in Romania pe aceasta directieinca din 2013, odata cu anuntarea proiectului de constructie elicoptere Airbus Helicopters (in acest moment Hutchinson S.R.Lopereaza la Brasov o capacitate de productie in domeniul dispozitivelor de antivibrare, cu 996 de angajati in 2015, avand o cifra de afaceri 382.048.533 lei, cu un profit net de 43.503.572 lei). Un alt jucator european major in industria aeronautica este Airbus Helicopters, care opereaza doua sit-uri industriale in Romania, ambele in Regiunea Centru, la care se adaugainca 4 locatii in zona examinata, cate una in Polonia, Cehia, Grecia si Turcia. Pentru celelalte firme examinate, situatia este urmatoarea
Ajutoare de stat si politici publice Dezvoltarea concentrarii economice de la Brasov in sectorul aeronautic a fost posibila si datorita acordarii de ajutoare de stat. Pentru firmele examinate am identificat 4 proiecte care au primit finantare publica sub forma de ajutoare de stat, din care unul din fonduri structurale si 3 din fonduri nationale.
Acordarea acestor ajutoare de stat nu poate fi, insa, pusa in relatie cu existenta si aplicarea unor politici publice specifice acestei industrii. Pe de alta parte, Departamentul pentru InvestitiiStraine si Parteneriat Public Privat din cadrul Guvernului Romaniei, prin portalul www.investromania.gov.ro, identifica industria aerospatiala ca fiind unul din sectoarele strategice de dezvoltare, alaturi de IT&C, Automotive, Agricultura, Industria Bio si Industria Creativa. Avand in vedere ca portalul este dezvoltat ca un instrument de promovare a destinatiei de investitii Romania pentru potentialii investitori straini, este normal sa consideram faptul ca industria aerospatiala ar putea beneficia de o atentie sporita la nivel de politici publice in viitor. Cercetare – dezvoltare si transfer tehnologic Institutele de cercetare de profil sunt, in general, localizate in afara regiunii Centru, insa acest aspect nu elimina posibilitatea companiilor de a participa la activitatea de cercetare. La nivel national, activitatea de cercetare si dezvoltare a generat, in anul 2014, 7,5% din totalul veniturilor inregistrate in acest sector industrial SC IAR SA a participat la un proiect de cercetare national, cod PN-II-PC-2008-8061, avand ca tema securizarea si fiabilizarea structurilor aeronautice reparabile prin utilizarea materialelor compozite inteligente. AgentiaSpatiala Romana identifica in comunitatea industriala cu care coopereaza in cercetare urmatoarele companii localizate in Regiunea Centru:
Siemens Industry Software SRL din Brasov a contribuit la dezvoltareaplatformeiutilizata de NASA pentruconstruirearobotului Curiosity care se aflaacumpeMarte. NASAautilizat software-uldezvoltat de inginerii IT din Brasov pentruproiectarea, simulareasiasamblareavirtuala a robotului, precumsipentru teste.   
SC Nuarb SRL a dezvoltat scaune de pilotaj cu protectie la prabusire pentru elicoptere, precum si o solutie de optimizare a structurii suport pentru motoare de aeronave in scopul reducerii greutatii. Compania anunta ca desfasoara 4 programe de cercetare – dezvoltare concentrate pe reducerea de greutate la aparate de zbor si este implicata in proiecte de cercetare – dezvoltare pentru avioane de mici dimensiuni precum Air Simphony si Elias (impreuna cu AcentissGmbh& PC AERO Gmbh).   
In martie 2016, Universitatea Tehnica din Brasova semnat un contract de cercetare cu SC IAR SA avand ca tema "Remagnetizarea componentelor magnetice din subansamblele MAGNETOV p/n 701739 din Alternator 15011/20021 si ANSAMBLU MAGNET p/n SF 2701 ANSME din Indicator Tahimetric SF2701KTD, aferente echipamentelor montate pe elicopterele IAR 330” Proiectele si parteneriatele enumerate mai sus arata existenta unei implicari reale in cercetare – dezvoltare atat din partea operatorilor economici activ in industria aerospatiala cat si din partea mediului universitar regional. Aceste proiecte atesta si capacitatea de transfer tehnologic existenta in acest sector, mai ales in conditiile in care componenta de industrie este suficient de puternica iar perspectivele de dezvoltare sunt reale. De altfel, transferul de tehnologie a fost initiat prin licentierea IAR ca producator al elicopterelor PUMA in anii 70 si a continuat, inclusiv prin investitiile realizate de companiile multinationale care, ulterior stabilirii prezentei lor in regiune, au inceput sa se activeze ca surse de inovare si transfer tehnologic inclusiv prin participarea in hub-ul de cercetare si dezvoltare Research for Industry, dezvoltat de Institutul Roman de Stiinta si Tehnologie din Cluj Napoca (vezi cazul Nuarb, Aernnova, Premium Aerotec, care s-au alaturat firmelor romanesti Compozite si IAR). De asemenea, Nuarb a initiat constituirea cluster-ului Transylvania Aerospace, aflat inca in faza incipienta dar care se poate pozitiona ca o platforma suplimentara de transfer tehnologic si suport pentru dezvoltare acestui sector industrial. Din cluster fac parte, in acest moment, trei intreprinderi mari, o microintreprindere si o organizatieeducationala, reunind 1200 de angajati si o cifra de afaceri de 450.000.000 lei, la o rata a exporturilor de 80%. Yüklə 2,89 Mb. Dostları ilə paylaş:
|