Propune legislaţia Parlamentului European şi Consiliului;
Gestionează bugetul şi aplică Politicile UE şi bugetul;
Implementează legislaţia europeană (împreună cu Curtea de Justiţie);
Reprezintă UE la nivel internaţional, de exemplu prin negocierea acordurilor între UE şi alte ţări;
Are rolul de “Gardian al Tratatelor” – urmăreşte şi asigură respectarea dreptului comunitar originar sau derivat, atât de către statele membre, cât şi de către celelalte instituţii comunitare.
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
Reprezintă interesele statelor membre ale Uniunii Europene.
Responsabilităţi:
Adoptarea legislaţiei europene;
Coordonarea orientărilor generale de politică economică ale statelor membre;
Încheierea de acorduri internaţionale între Uniune şi unul sau mai multe state terţe sau organizaţii internaţionale;
Aprobarea bugetului Uniunii în colaborare cu Parlamentul European;
Definirea politicii externe şi de securitate comună a Uniunii (PESC) pe baza liniilor directoare trasate de Consiliul European;
Coordonarea cooperării între instanţele judiciare şi forţele naţionale de poliţie în materie penală.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Reprezintă interesele cetăţenilor statelor membre.
Responsabilităţi:
Examinează şi adoptă legislaţia comunitară, alături de Consiliul UE, prin procedura de codecizie;
Aprobă şi descarcă de gestiune Comisia;
Exercită funcţia de control asupra altor instituţii UE;
Aprobă acordurile internaţionale majore;
Numeşte Omusdmanul European;
Aprobă comisarii europeni şi Preşedintele Comisiei Europene la numirea în funcţie.
CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIŢIE
Are rolul de a asigura uniformitatea interpretării şi aplicării
dreptului comunitar.
Responsabilităţi: soluţionează litigii care implică statele membre, instituţii comunitare, companii sau persoane fizice din spaţiul UE.
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
FORMAŢIUNILE CONSILIULUI UNIUNII EUROPENE
AFACERI GENERALE ŞI RELAŢII EXTERNE (CAGRE);
AFACERI ECONOMICE ŞI FINANCIARE (ECOFIN);
JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE (JAI);
OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ, POLITICĂ SOCIALĂ, SĂNĂTATE ŞI PROTECŢIA CONSUMATORILOR;
COMPETITIVITATE (PIAŢA INTERNĂ, INDUSTRIE ŞI CERCETARE);
TRANSPORTURI, TELECOMUNICAŢII ŞI ENERGIE;
AGRICULTURĂ ŞI PESCUIT;
MEDIU;
EDUCAŢIE, TINERET ŞI CULTURĂ.
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE
3 nivele:
Grupurile de lucru;
Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi – COREPER;
Comitetele.
Grupurile de lucru
Circa 170 ca număr;
Se constituie din reprezentanţi ai guvernelor naţionale la nivel de experţi pe diferite domenii;
Membrii provin din Reprezentanţele Permanente ale statelor membre la Bruxelles sau din ministerele şi agenţiile naţionale.
Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER)
Este organism auxiliar al Consiliului.
Responsabilităţi:
Asigură coerenţa lucrărilor Consiliului prin prezenţa permanenta la Bruxelles a membrilor COREPER;
Pregăteşte lucrările Consiliului, evaluează textele supuse Consiliului spre aprobare şi sugerează alternative;
Îndeplineşte sarcinile care i-au fost atribuite de Consiliu, dar fără putere de decizie (aceasta aparţine Consiliului).
Preşedinţia COREPER este asigurată de reprezentantul
permanent (sau adjunctul său) al statului care deţine
Preşedinţia Consiliului.
Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER)
Compus din 2 structuri:
COREPER I - format din adjuncţii reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre la Bruxelles. Responsabil pentru piaţa internă, domeniile tehnice ale politicilor precum şi procedura de conciliere în co – decizie.
COREPER II – format din ambasadorii statelor membre la Bruxelles. Responsabil pentru chestiuni politice, financiare şi de politică externă.
COMITETELE LA NIVEL ÎNALT
Sunt constituite pe domenii de politică (agricultură, comerţ, cercetare, PESC, EURO);
Sunt compuse din reprezentanţi oficiali din statele membre.
PROCESUL DECIZIONAL COMUNITAR
UE este structurată pe 3 piloni:
Pilonul 1: - dimensiunea comunitară;
Pilonul 2: - Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC);
Pilonul 3: - cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne.
este calculată în raport cu membrii Consiliului şi nu în raport cu membrii prezenţi;
se utilizează numai în relaţie cu diferite aspecte procedurale sau atunci când niciun alt sistem de vot nu este menţionat în tratate.
Conceptul de “minoritate de blocaj”
pentru a evita situaţia în care, într-un caz extrem, numai trei state membre (mari) ar putea bloca o decizie a Consiliului, datorită pragului populaţiei, o minoritate de blocaj se poate constitui din cel puţin patru state membre;
un număr de membri ai Consiliului reprezentând cel puţin trei pătrimi ai unei minorităţi de blocaj, fie la nivelul statelor membre fie la nivelul populaţiei, poate cere ca un vot să fie amânat şi discuţiile să continue pe o perioadă rezonabilă pentru a ajunge la o bază mai largă a consensului în cadrul Consiliului.
Conceptul de “minoritate de blocaj”
la numărul total al voturilor in Consiliu, stabilit la 345, îi corespunde o minoritate de blocaj de 91 de voturi, iar în această situaţie, majoritatea calificată este de 255 de voturi.
Noutăţile aduse de Tratatul de la Lisabona
În Consiliul de Miniştri, sistemul standard de vot va fi „votul cu majoritate calificată”, care se va baza pe principiul dublei majorităţi (dubla majoritate se obţine atunci când o decizie este luată prin votul a 55% din statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia Uniunii);
Pentru a fi adoptate în Consiliul de Miniştri, deciziile trebuie să fie susţinute de 55% din statele membre (în prezent, 15 din 27 de ţări ale UE), reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE; minoritatea de blocaj va trebui sa fie compusa din 4 state membre reprezentand 35% din voturi.
Noutăţile aduse de Tratatul de la Lisabona
Eliminarea structurii pe piloni – se extinde metoda comunitară şi la pilonii II şi III, însă doar parţial.
Un nou Presedinte Permanent al Consiliului European – ales pe o perioada de doi ani si jumatate de catre sefii de stat si de guvern – va prezida si va dirija activitatea acestuia.
Crearea unui nou post de Inalt Reprezentant pentru Afaceri Externe.
Noutăţile aduse de Tratatul de la Lisabona
Tratatul de la Lisabona va extinde aria de aplicare a votului cu majoritate calificată la noi domenii politice (ex: lupta împotriva schimbărilor climatice, securitatea energetică şi ajutorul umanitar de urgenţă în zonele sensibile de pe glob);
Votul în unanimitate se va păstra în domenii precum fiscalitatea, politica externă, apărarea şi securitatea socială.
Noutăţile aduse de Tratatul de la Lisabona
Co-decizia este extinsă în mod semnificativ (aşa cum era prevazut de Constituţie) şi devine procedura legislativă obişnuită. Prin urmare, Parlamentul European devine un legiuitor aflat pe picior de egalitate cu Consiliul pentru 95% din legislaţia comunitară. Implicarea Parlamentului creşte legitimitatea democratică a legislaţiei europene.
Vă mulţumim! Direcţia Generală Pregatire ECOFIN şi Asistenţă Comunitară Florentina Mihaela Radu – expert asistent, florentina.radu@mfinante.ro Tel: 319.98.58/2202; 0751.292.087