Inteligenţă artificială 6 Reprezentarea cunoaşterii

Pasul 2

Pasul 3

Pasul 4

Pasul 5

Pasul 5

Pasul 6

Pasul 7

Pasul 8

Pasul 9

Reprezentarea cunoaşterii prin logica predicatelor

• 1. Tipuri de raţionament

• 2. Logica propoziţională şi logica predicatelor

• 3. Teorema de completitudine a calculului propoziţional

• 4. Procesul de rezoluţie

• 4.1. Reguli de transformare a formulelor

• 4.2. Forma normal conjunctivă

• 4.3. Rezoluţia propoziţională

• 4.3. Rezoluţia predicativă

• 5. Concluzii

Rezoluţia propoziţională

• Ideea de bază a acestei forme de raţionament este deducerea din două propoziţii, în care unul din termeni apare cu valori de adevăr contrare, a unei concluzii din care este eliminat termenul respectiv

Exemplu

Rezoluţia propoziţională

Exemplu

Exemplu

Exemplu

Reprezentarea cunoaşterii prin logica predicatelor

• 1. Tipuri de raţionament

• 2. Logica propoziţională şi logica predicatelor

• 3. Teorema de completitudine a calculului propoziţional

• 4. Procesul de rezoluţie

• 4.1. Reguli de transformare a formulelor

• 4.2. Forma normal conjunctivă

• 4.3. Rezoluţia propoziţională

• 4.3. Rezoluţia predicativă

• 5. Concluzii

Rezoluţia predicativă

• În logica predicativă, formulele depind de variabile

• Însă dacă într-o formulă avem o instanţă particulară a unei anumite clase, trebuie găsită o modalitate de introducere a acesteia în algoritmul de rezoluţie general

Exemplu

Exemplu

Exemplu

Exemplu

Exemplu

Exemplu

• Se poate constata că a treia ipoteză nu este necesară pentru demonstrarea concluziei

• Dacă pe al treilea nivel al arborelui am fi utilizat-o, nu am fi ajuns la o contradicţie logică, ci am fi demonstrat că Geta nu este tatăl lui Tudor

• În general, dacă există mai multe posibilităţi de substituţie şi unele încercări nu dau rezultate, se recomandă un backtracking pentru găsirea soluţiei

Concluzii

• Procesul de rezoluţie este o modalitate convenabilă de a deduce noi adevăruri din premise multiple

• Un alt avantaj al său este posibilitatea aplicării legilor logice, care au fost studiate intens

• Metoda beneficiază de o formalizare strictă, care asigură consistenţa deducţiilor, nelăsând prea mult loc interpretărilor subiective

• Există şi unele limitări; dacă există o demonstraţie, metoda rezoluţiei garantează găsirea ei, însă dacă nu există o astfel de demonstraţie, algoritmul poate intra într-o buclă infinită

• În general, este imposibil de stabilit dacă şi când se va întâmpla acest lucru