Intrebari orientative examen de licenta introduse in 2011

Intrebari orientative examen de licenta- introduse in 2011

September 21, 2011

901. 
     * Insuficienţa metabolică a ţesutului cerebral apare după oprirea irigaţiei cerebrale din:
     
     1. 
        primele 10 minute;
        
     2. 
        primul minut;
        
     3. 
        prima secundă;
        
     4. 
        primele 10 secunde;
        
     5. 
        primele 5 minute;
        

901. 
     Infarctele cerebrale lacunare sunt de obicei datorate:
     
     1. 
        cardioembolismului;
        
     2. 
        malformaţiilor arteriovenoase mari;
        
     3. 
        lipohialinozei induse de hipertensiune;
        
     4. 
        tumorilor cerebrale maligne;
        
     5. 
        aterosclerozei arterelor penetrante mici cerebrale;
        

901. 
     Complicaţiile principale ale arteriografiei cerebrale invazive sunt:
     
     1. 
        infarctul mezenteric;
        
     2. 
        producerea unui accident vascular cerebral;
        
     3. 
        trombembolismul pulmonar;
        
     4. 
        reacţiile alergice la substanţa de contrast;
        
     5. 
        insuficienţa renală;
        

901. 
     Cele mai frecvente localizări ale hemoragiei intracerebrale hipertensive sunt:
     
     1. 
        bulbul rahidian
        
     2. 
        cortexul cerebral
        
     3. 
        ganglionii bazali (putamen, talamus şi substanţa albă adiacentă)
        
     4. 
        cerebelul profund
        
     5. 
        puntea
        

901. 
     Hemoragiile intracerebrale pontine se manifestă clinic prin:
     
     1. 
        hemianopsie
        
     2. 
        tetraplegie
        
     3. 
        pupile mici (1mm) care reacţionează la lumină
        
     4. 
        comă profundă
        
     5. 
        hiposmie
        

901. 
     Indicaţiile toracocentezei diagnostice la pacienţii cu revărsat pleural şi insuficienţă cardiacă sunt:
     
     1. 
        revărsate pleurale bilaterale în cantităţi comparabile
        
     2. 
        revărsate pleurale unilaterale
        
     3. 
        pacient febril
        
     4. 
        pacient dispneic
        
     5. 
        revărsat persistent în ciuda terapei diuretice
        

901. 
     Următoarele afirmaţii despre revărsatele secundare afecţiunilor maligne sunt adevărate:
     
     1. 
        citologia pleurală negativă exclude diagnosticul
        
     2. 
        aproximativ 75% sunt determinate de cancerul pulmonar, cancerul mamar și limfoame
        
     3. 
        cei mai mulți pacienți acuză durere toracică
        
     4. 
        revărsatul pleural este un transsudat
        
     5. 
        titrul glucozei în lichidul pleural poate fi scăzut
        

901. 
     Cauzele revărsatelor pleurale de tip exudat includ:
     
     1. 
        ciroza hepatică
        
     2. 
        neoplaziile
        
     3. 
        sindromul Meigs
        
     4. 
        lupusul eritematos sistemic
        
     5. 
        insuficiența cardiacă congestivă
        

901. 
     Pneumotoraxul în tensiune determină:
     
     1. 
        hemopneumotorax
        
     2. 
        hemitorace mărit, fără murmur vezicular
        
     3. 
        paralizia unilaterală a diafragmului
        
     4. 
        scăderea debitului cardiac
        
     5. 
        fistulă pleurală
        

901. 
     Următoarele afirmaţii despre mediastinita cronică sunt adevărate:
     
     1. 
        apare frecvent după sternotomia mediană din chirurgia cardiacă
        
     2. 
        pacientul prezintă un tablou septic
        
     3. 
        mortalitatea depășește 20%
        
     4. 
        majoritatea cazurilor este dată de tuberculoză sau histoplasmoză
        
     5. 
        pacienții cu mediastinită granulomatoasă sunt de obicei asimptomatici
        

901. 
     Anemia feripriva se caracterizeaza prin:
     
     1. 
        feritina serica normala
        
     2. 
        rezerve de fier la nivelul maduvei osoase reduse ( la coloratia cu albastru de Prusia)
        
     3. 
        sideremie scazuta
        
     4. 
        saturatia transferinei scazuta
        
     5. 
        capacitate de legare a fierului crescuta
        

901. 
     Diagnosticul diferential dintre anemiea feripriva si anemia din bolile cronice se bazeaza pe :
     
     1. 
        feritina normala sau crescuta in anemia din bolile cronice
        
     2. 
        sideremia crescuta in anemia din bolile cronice
        
     3. 
        absenta hipocormiei si microcitozei din anemia din bolile cronice
        
     4. 
        cresterea transferinei in anemia din bolile cronice
        
     5. 
        rezerve medulare de fier normale sau crescute in anemia din bolile cronice
        

901. 
     Printre cauzele anemiilor megaloblastice se numara:
     
     1. 
        deficitul de acid folic
        
     2. 
        tratamentul cu Hidroxiuree
        
     3. 
        anemia congenitala diseritropoietica
        
     4. 
        deficitul de vitamina B 12
        
     5. 
        anemia aplastica
        

901. 
     * In anemia megaloblastica intalnim:
     
     1. 
        macrocitoza
        
     2. 
        reticulocitoza
        
     3. 
        hiposegmentarea nucleului neutrofilului
        
     4. 
        maduva hipocelulara
        
     5. 
        metamielocite de dimensiuni reduse
        

901. 
     Raspunsul la tratamentul cu cobalamina se caracterizeaza prin:
     
     1. 
        ameliorarea rapida a starii generale
        
     2. 
        normalizarea tardiva a morfologiei maduvei( dupa o luna)
        
     3. 
        reticulocitoza dupa 5-7 zile
        
     4. 
        corectarea anemiei in cateva zile
        
     5. 
        persistenta macrocitozei luni de zile
        

901. 
     Care din următoarele afirmaţii referitoare la apendicita acută sunt corecte:
     
     1. 
        prima apendicectomie s-a realizat în sec. XX
        
     2. 
        incidenţa apendicitelor acute creşte paralel cu dezvoltarea limfatică, având un apogeu în tinereţe
        
     3. 
        obstrucţia lumenului este factorul cauzator dominant
        
     4. 
        frecvenţa obstrucţiei lumenului scade proporţional cu severitatea procesului inflamator
        
     5. 
        hipertrofia ţesutului limfoid este cauza frecventă a obstrucţiei apendiculare
        

901. 
     *Apendicele retrocecal poate cauza durere în special în:
     
     1. 
        flancul stâng
        
     2. 
        în epigastru
        
     3. 
        suprapubian
        
     4. 
        flancul drept şi posterior
        
     5. 
        testicul
        

901. 
     * Semnul Rowsing în apendicita acută constă în:
     
     1. 
        durere în fosa iliacă stângă cand se exercită o presiune palpatorică la nivelul fosei iliace drepte
        
     2. 
        durere în fosa iliacă dreaptă cand se exercită o presiune palpatorică la nivelul fosei iliace stângi
        
     3. 
        durere epigastrică când se exercită o presiune palpatorică la nivelul fosei iliace stângi
        
     4. 
        durere hipogastrică prin întinderea muşchiului obturator intern
        
     5. 
        exercitarea unei presiuni asupra peritoneului fundului de sac Douglas prin tact rectal
        

901. 
     Perforaţia apendiculară:
     
     1. 
        ar putea fi suspectată în prezenţa febrei peste 37°C
        
     2. 
        ar putea fi suspectată în prezenţa creşterii leucocitozei peste 10000/mmc
        
     3. 
        apare cel mai frecvent în punctul proximal al obstrucţiei lumenului de-a lungul marginii mezenterice a apendicelui
        
     4. 
        apare cel mai frecvent în punctul distal al obstrucţiei lumenului de-a lungul marginii antimezenterice a apendicelui
        
     5. 
        este stăpânită în majoritatea cazurilor, pacienţii prezentând un proces de apărare locală
        

901. 
     Apendicita la gravide:
     
     1. 
        este cel mai frecvent incident de origine extragenitală care necesită tratament chirurgical în timpul sarcinii
        
     2. 
        incidenţa este de 1:100000 sarcini
        
     3. 
        poate să apară în orice moment al sarcinii, dar este mai frecventă pe parcursul primelor două trimestre
        
     4. 
        cel mai semnificativ factor asociat morţii materne şi fetale este perforaţia apendiculară
        
     5. 
        laparoscopia este indicată în cazuri echivoce, în special în sarcina avansată
        

901. 
     * Pentru pacienții cu arsuri, una dintre afirmațiile privind profilaxia antitetanică este adevărată:
     
     1. 
        Profilaxia antitetanică nu este necesară, arsurile nefiind tetanigene
        
     2. 
        Profilaxia antitetanică se realizează prin rapel cu anatoxină tetanică la pacienții imunizati prealabil în decursul ultimilor 5 ani
        
     3. 
        Profilaxia antitetanică se realizează prin rapel cu anatoxină tetanică la pacienții imunizati prealabil în decursul ultimilor 10 ani
        
     4. 
        Profilaxia antitetanică se realizează cu ser hiperimun la pacienții imunizati prealabil în decursul ultimilor 5 ani
        
     5. 
        Profilaxia antitetanică se realizează cu ser hiperimun la pacienții imunizati prealabil în decursul ultimilor 10ani
        

901. 
     Calitatea îngrijirii pacienților arși este măsurată prin:
     
     1. 
        Supraviețuire
        
     2. 
        Costul spitalizării
        
     3. 
        Funcționalitatea pe termen lung
        
     4. 
        Implicarea echipei interdisciplinare
        
     5. 
        Estetica pacientului
        

901. 
     În cazul arsurilor, următoarele afirmații despre escarotomii și fasciotomii sunt adevărate:
     
     1. 
        Necesită obligatoriu cel puțin anestezie locală deoarece escarele arsurilor de grad III sunt foarte dureroase
        
     2. 
        Nu pot fi facute la patul bolnavului, necesită pregătire preoperatorie complexă și bloc operator bine echipat
        
     3. 
        Incizia trebuie făcută pe linia mediană a feței mediale sau laterale a extremității
        
     4. 
        Incizia trebuie să traverseze articulațiile implicate
        
     5. 
        Escarotomia și/sau fasciotomia sunt adeseori necesare în decursul primelor 6 ore postarsură
        

901. 
     Excizia în plan suprafascial, utilizată în cazul pacienților cu arsuri foarte profunde sau arsuri toată grosimea pe suprafețe foarte mari, are următoarele avantaje:
     
     1. 
        Determină un pat cu viabilitate certă
        
     2. 
        Permite un timp operator mai lung
        
     3. 
        Este necesară mai puțină experiență pentru a obține un pat optim
        
     4. 
        Nu determină defecte estetice importante, în special la obezi
        
     5. 
        Hemoragia intraoperatorie este mai mică decât la excizia tangențială
        

901. 
     Următoarele afirmații privind răspunsul fiziopatologic la arsură sunt adevărate:
     
     1. 
        Pacienții arși, cu sau fără leziuni inhalatorii, manifestă în mod obișnuit un proces inflamator care implicăm întregul organism
        
     2. 
        Cea mai frecventă cauză a sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) este reprezentată de hipovolemia arsului
        
     3. 
        Pacientul ars rămâne într-o stare hipermetabolică până se produce acoperirea plăgii
        
     4. 
        Imediat după producerea arsurii se activează cascada proteolitică, inclusiv a sistemelor coagulării, fibrinolizei, ale kininelor și ale complementului
        
     5. 
        Factorul activator plachetar este eliberat după arsură și determină scăderea permeabilității capilare
        

901. 
     Astmul bronșic se caracterizează prin:
     
     1. 
        crize episodice
        
     2. 
        exacerbări acute, intercalate cu perioade asimptomatice
        
     3. 
        dispnee exclusiv nocturnă
        
     4. 
        triada dispnee, tuse, wheezing, în formele tipice de boală
        
     5. 
        pot exista episoade de evoluție cu obstrucție severă, care persistă zile sau săptămâni
        

901. 
     Mecanismul inflamator din astm implică participarea esențială a următoarelor tipuri celulare:
     
     1. 
        mastocite
        
     2. 
        macrofage
        
     3. 
        neutrofile
        
     4. 
        eozinofile
        
     5. 
        eritrocite
        

901. 
     În astmul bronșic, mediatorii reacției inflamatorii imediate sunt:
     
     1. 
        histamina
        
     2. 
        bradikinina
        
     3. 
        leucotriena A
        
     4. 
        leucotriena B
        
     5. 
        leucotriena C
        

901. 
     Diagnosticul diferențial al episoadelor recurente de bronhospasm din astmul bronșic include următoarele entități patologice:
     
     1. 
        tumorile carcinoide
        
     2. 
        emboliile pulmonare recurente
        
     3. 
        bronșitele acute
        
     4. 
        stenoza bronșică
        
     5. 
        bronșitele cronice
        

901. 
     Glucocorticoizii se folosesc în tratamentul astmului bronsic pentru efectul:
     
     1. 
        bronhodilatator
        
     2. 
        de reducere a inflamației căilor aeriene
        
     3. 
        benefic în suferințele acute, când obstrucția severă a căilor aeriene nu cedează la alte tratamente
        
     4. 
        benefic în suferințele cronice, când sub schema terapeutică anterioară au loc frecvente recurențe ale simptomelor, de intensitate crescândă
        
     5. 
        antitusiv
        

901. 
     Care din urmatoarele afirmatii legate de investigatiile paraclinice din angina stabila sunt adevarate:
     
     1. 
        Un traseu electrocardiografic normal exclude boala ischemica
        
     2. 
        Elemente asociate cu risc crescut la testul de efort sunt: subdenivelare ST peste 1mm, scor Duke < -11
        
     3. 
        Un test de efort normal nu exclude boala ischemica
        
     4. 
        Scintigrama miocardica de stress poate evidentia zone de hipofixare ireversibile, semnificand miocard viabil
        
     5. 
        In prezenta sindromului WPW se indica teste de efort farmacologice associate cu teste imagistice
        

901. 
     Care din afirmatiile legate de tratamentul anginei pectorale sunt adevarate:
     
     1. 
        Aspirina se recomanda la toti pacientii fara contraindicatii
        
     2. 
        Betablocantele, ca terapie unica se evita in angina vasospastica
        
     3. 
        IECA se recomanda la toti pacientii cu angina
        
     4. 
        Blocantii canalelor de calciu de tip verapamil sunt prima optiune in angina vasospastica
        
     5. 
        Statinele nu se recomanda ca tratament pentru imbunatatirea prognosticului
        

901. 
     Care din urmatoarele afirmatii legate de angina instabila si infarctul miocardic fara supradenivelare de ST sunt adevarate:
     
     1. 
        Mecanismul fiziopatologic este ocluzia incompleta al lumenului coronarian
        
     2. 
        Modificarile electrocardiografice sunt supra sau subdenivelarea de ST si pozitivarea undei T
        
     3. 
        Troponinele ramin crescute pina la 7 zile
        
     4. 
        La ecocardiografie se pot evidentia tulburari de cinetica segmentara
        
     5. 
        Pacientii cu risc intermediar pot fi supusi unui test de efort neinvaziv
        

901. 
     Care din urmatoarele afirmatii legate de electrocardiograma in infarctul miocardic acut sunt adevarate:
     
     1. 
        Cresterea amplitudinii undei T poate precede supradenivelarea ST
        
     2. 
        Diagnosticul de STEMI se stabileste pe baza supradenivelarii de segment ST
        
     3. 
        Subdenivelarea de ST in V1-V3 este sugestiva pentru ischemie miocardica
        
     4. 
        Supradenivelarea in V7-V8 reprezinta infarct miocardic drept
        
     5. 
        Reinfarctizarea se ia in considerare daca reapare supradenivelarea de ST sau unde Q noi patologice
        

901. 
     Angioplastia coronariana in STEMI este indicata la pacienti cu:
     
     1. 
        Durere anginoasa cu durata <12 ore si bloc major de ramura dreapta
        
     2. 
        Soc cardiogen
        
     3. 
        Fibrinoliza esuata, chiar si dupa 12 ore de la debutul simptomelor
        
     4. 
        Ischemie in desfasurare la >12 ore de la debutul simptomelor
        
     5. 
        Stabilitate hemodinamica si absenta simptomelor la peste 24 de ore de la debutul simptomelor
        

901. 
     Care din urmatoarele afirmatii referitoare la angioplastia coronariana in STEMI sunt corecte:
     
     1. 
        Angioplastia facilitata utilizeaza terapia fibrinolitica si anticoagulanta inaintea PCI
        
     2. 
        PCI facilitata se recomanda ca tratament in STEMI
        
     3. 
        Esecul fibrinolizei se defineste ca scaderea ST > 70% la 60 minute de la debutul fibrinolizei
        
     4. 
        Ca risc procedural al PCI pot fi implicate cresterea proteinei C reactive si insuficienta renala
        
     5. 
        Diagnosticul de “no-reflow” se poate defini la un flux TIMI III si MBG 1
        

901. 
     In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanata emfizemului :
     
     1. 
        La percutie exista hipersonoritate
        
     2. 
        La auscultatie murmurul vezicular este diminuat cu prezenta de raluri fine ,de tonalitate inalta catre sfarsitul expirului
        
     3. 
        Matitatea cardiaca este mult crescuta
        
     4. 
        PO2 arteriala este de obicei de 70 mmHg
        
     5. 
        P CO2 este crescuta
        

901. 
     In bronhopneumopatia cronica obstructiva cu predominanata bronsitica :
     
     1. 
        Pacientul este de obicei un fumator
        
     2. 
        Prezinta un trecut de tuse cronica si sputa de mai multi ani
        
     3. 
        Pacientul este de obicei supraponderal si cianotic
        
     4. 
        La percutie : submatitate sau matitate
        
     5. 
        La auscultatie : raluri uscate
        

901. 
     In tratamentul bronhopneumopatiei cronice obstructive sarea etilen diaminica a teofilinei ( aminofilina) :
     
     1. 
        Este cea mai utilizata metilxantina
        
     2. 
        Se poate administra oral sau parenteral
        
     3. 
        Produce o scadere a capacitatii de efort
        
     4. 
        Este necesara mentinerea unui nivel sangvin pana in 5 mg /dl
        
     5. 
        Efecte secundare , precum insomnia si nervozitate apar destul de frecvent cand nivelurile sangvine sunt in limite terapeutice
        

901. 
     Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene sunt :
     
     1. 
        Tahicardia supraventriculara multifocala
        
     2. 
        Hemoragie digestiva superioara din varice esofagiene
        
     3. 
        Insuficienta ventricul stang
        
     4. 
        Embolia pulmonara
        
     5. 
        Hemoragie gastro-intestinala prin ulcer de stres
        

901. 
     In insuficienta respiratorie acuta din bronsita, emfizem si obstructie de cai aeriene se incearca intreruperea ventilatiei mecanice atunci cind :
     
     1. 
        Pacientul nu este constient
        
     2. 
        Raportul dintre frecventa respiratorie si volumul curent sa fie mai mare de 110
        
     3. 
        Raportul dintre frecventa respiratorie si volumul curent sa fie mai mic de 105
        
     4. 
        Capacitatea vitala sa fie mai mare de 10 ml/kg corp
        
     5. 
        Volumul curent spontan sa fie mai mic de 3ml/kg corp
        

901. 
     Care din următoarele afirmații referitoare la relația fumat - cancer pulmonar sunt corecte?
     
     1. 
        Există o relație doză – efect între fumat și cancerul pulmonar
        
     2. 
        Renunțarea la fumat scade riscul la un nivel comparabil cu cel al nefumătorilor
        
     3. 
        Fumătorii activi cu 2 pachete /zi au risc de 50-60 ori crescut față de nefumători
        
     4. 
        Femeile sunt mai protejate în relația doză – efect la producerea cancerului pulmonar
        
     5. 
        Riscul relativ este de 1,5 ori crescut în urma expunerii pasive la fumat
        

901. 
     Contraindicații majore ale intervenției chirurgicale în cancerul pulmonar:
     
     1. 
        VEMS între 1,1 și 2,4 l
        
     2. 
        Infarctul miocardic în ultimele 3 luni
        
     3. 
        Infarctul miocardic în ultimele 6 luni
        
     4. 
        Capacitate respiratorie maximă < 40%
        
     5. 
        Aritmii majore necontrolate
        

901. 
     Alegeți afirmațiile corecte pentru cancerul pulmonar cu celule mici:
     
     1. 
        Pacienții netratați supraviețuiesc 6-17 săptamâni
        
     2. 
        Metastazele cerebrale sunt rare
        
     3. 
        Pacienții cu remisiune completă necesită radioterapie profilactică cerebrală
        
     4. 
        Radioterapia este indicată pentru boala extinsă
        
     5. 
        Tratamentul standard la boala în stadiul limitat este asocierea chimioterapiei cu radioterapia
        

901. 
     Care din următoarele afirmații referitoare la cancerul pulmonar cu celule mici sunt corecte:
     
     1. 
        Pacienții netratați supraviețuiesc 2-4 luni
        
     2. 
        Chimioterapia standard este vinorelbină + cisplatin
        
     3. 
        Prognosticul bolii extinse tratate este 10-12 luni
        
     4. 
        Chimioterapia cu transplant autolog este tratament standard
        
     5. 
        Vindecarea este raportată de unele centre la boala limitată 1-5%
        

901. 
     Alegeti afirmatiile corecte referitoare la nodulul pulmonar solitar:
     
     1. 
        Sunt maligne in proportie de 35% la tinerii < 35 de ani nefumatori
        
     2. 
        Criteriu radiologic de benignitate : calcificari ‚in ochi de bou’ sau ‚ bob de porumb’
        
     3. 
        Supravegherea la nefumatori consta din radiografii pulmonare din 6 in 6 luni
        
     4. 
        Nu trebuie rezecate daca stationeaza ca si dimensiuni cel putin 2 ani, la fumator > 35 de ani
        
     5. 
        Lipsa calcificarilor impune rezectia nodulului cu examen histopatologic
        

901. 
     Hemoragia in cancerul de colon este:
     
     1. 
        foarte frecventa
        
     2. 
        rara
        
     3. 
        evidenta cu sange de culoare inchisa
        
     4. 
        evidenta cu sange rosu proaspat
        
     5. 
        oculta
        

901. 
     Hemicolectomia dreapta se recomanda cand tumora neoplazica colica este localizata pe:
     
     1. 
        cec
        
     2. 
        flexura colica hepatica
        
     3. 
        1/3 proximala a colonului transvers
        
     4. 
        1/3 distala a colonului transvers
        
     5. 
        flexura colica splenica
        

901. 
     * Ce test este cel mai larg folosit in screeningul cancerului rectal?
     
     1. 
        clisma baritata
        
     2. 
        rectosigmoidoscopia
        
     3. 
        ecografia endorectala
        
     4. 
        computer tomografia abdominala
        
     5. 
        testul Haemocult pentru depistarea sangerarilor oculte
        

901. 
     Amputatia abdomino-perineala in cancerul de rect implica:
     
     1.