Introducere – scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2015
În privinţa posturilor de personal auxiliar
Yüklə 0,89 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- I.2.INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI
- I. 3. CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE I.3.1.PONDEREA ATACABILITĂŢII HOTĂRÂRILOR. INDICELE DE DESFIINŢARE
- I.3.2 ELEMENTE STATISTICE PRIVIND DURATA DE SOLUŢIONARE A CAUZELOR PE MATERII
În privinţa posturilor de personal auxiliar, situaţia se prezintă în modul următor la sfarşitul anului 2014: -schema: 64 de posturi (51 de posturi de grefier, 2 grefieri registratori, 5 grefieri arhivari, 2 posturi de agent procedural, 2 aprozi, 2 şoferi) toate fiind ocupate, cu precizarea că un de şofer este detaşat în cadrul Tribunalului Ilfov. Precizăm că dimensiunea actualei scheme a personalului auxiliar de specialitate nu corespunde nevoilor instanţei, întrucât, pe de o parte, în cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti a fost majorată schema magistraţilor, măsură care nu şi-a găsit, pe deplin, corespondent în zona personalului auxiliar de specialitate, iar pe de alta complexitatea activităţii grefierilor a crescut odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri. La aceasta se adaugă şi efectele scontate ale noilor dispoziţii ale Regulamentului ordine interioară al instanţelor judecătoreşti adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015 care au suplimentat atribuţiile grefierilor de şedinţă cu referire la activitatea de tehnoredactare. Astfel, potrivit art. 53 alin 1 litera h din noul Regulament, grefierii de şedinţă, nu numai că tehnoredactează lucrările repartizate de conducerea instanţei şi hotărârile judecătoreşti, dar la solicitarea membrilor completului de judecată şi sub îndrumarea acestora, au obligaţia de a tehnoredacta şi proiecte de hotărâri, pe baza modelului dat de aceştia. Prin urmare, în condiţiile în care la nivelul instanţei nu mai există posturi vacante de grefieri, se impune cu necesitate suplimentarea schemei de personal auxiliar , pentru a se asigura necesarul de grefieri de şedinţă, cu încă cel puţin 6 posturi de grefieri. Redimensionarea schemei de personal auxiliar, în sensul măririi acesteia a fost şi este necesară nu numai în privinţa grefierilor de şedinţă, pentru a se asigura participarea acestora în completele de judecată nou create şi a realizării noilor atribuţii prevăzute de noua legislaţie procesuală, dar şi în privinţa grefierilor – arhivari şi a grefierilor delegalţi la Biroul Executări Penale, având în vedere noile atribuţii preluate de către aceste categorii de personal ca urmare a intrării în vigoare a legislaţiei în discuţie. Elementelul care a marcat o constantă în cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti în ultimii ani de zile s-a menţinut şi pe parcursul anului 2015 respectiv : formarea şi menţinerea aceleaşi componenţe a completului de judecată (acelaşi judecător şi grefier, care participă la şedinţele de judecată ale aceluiaşi complet pe o durată de timp îndelungată). Totodată, a fost continuată activitatea de defrişare a dosarelor vechi (în prezent, fiind defrişate dosarele în privinţa cărora a expirat termenul de păstare aferente anului 2000 inclusiv). În plus , pentru crearea de spaţiu arhivistic suplimentar, s-a apelat la măsura externalizării acestuia în privinţa dosarelor care, ca regulă generală, nu sunt consultate de către public (spre exemplu cele având ca obiect cererile de încuviinţare a executării silite sau de învestire cu formulă executorie). În condiţiile creşterii volumului de muncă şi datorită preluării unor atribuţii non-jurisdicţionale de la magistraţi, grefierii de şedinţă sunt suprasolicitaţi. Cu toate acestea, activitatea efectuată de către grefierii de şedinţă a fost îndeplinită în mod constat la standarde ridicate de calitate, în ciuda volumului de activitate aflat la cote alarmante, fapt datorat bunei pregătiri profesionale a acestora, a seriozităţii şi profesionalismului cu care înţeleg să-şi îndeplinească atribuţiile, precum şi a disponibilităţii de a rămâne, în mod constat să îşi îndeplinească atribuţiile peste programul de lucru. În privinţa grefierilor de şedinţă, odată cu organizarea instanţei pe secţii (hotărârea nr.263 din data de 10.08.2006 a Consiliului Superior al Magistraturii) s-a început şi s-a continuat, inclusiv la nivelul anului 2015, specializarea grefierilor de şedinţă, grefierii fiind repartizaţi în cadrul secţiei civile, respectiv secţiei penale, potrivit specializării anterioare. În plus, în privinţa compunerii completurilor de judecată, acestea au fost stabilite pornindu-se de la ideea de echipă care trebuie sa existe între judecător şi grefier, în vederea realizării în condiţii mai bune a lucrărilor ce trebuie efectuate ca urmare a participării în şedinţele de judecată. S-a continuat astfel şi pe parcursul anului 2015 o măsură importantă, constând în crearea unei stabilităţi a completului de judecată din punctul de vedere al constituirii acestuia, astfel încât fiecare judecător lucrează în prezent şi de o perioadă de timp îndelungată cu acelaşi grefier de şedinţă, aspect care conduce la creşterea colaborării între judecători şi grefieri, în beneficiul unei mai bune organizări a activităţii şi calităţii lucrărilor. De asemenea, ca şi în anii anteriori a fost desemnat un grefier statistician în vederea realizării statisticii instanţei şi a lucrărilor cu acest caracter solicitate acesteia, fiind astfel degrevată activitatea grefierului-şef. I.1.5.3. ALTE ASPECTE RELEVANTE LEGATE DE MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE Conducerea administrativ-judiciară a activităţii curente a instanţei a fost însă asigurată de către preşedintele, domnul judecător Mihnea Adrian Tănase şi vicepreşedintele instanţei, doamna judecător Iulia Ursan, de preşedinta de secţie penală , doamna judecător Oana Stela Roşeanu, de preşedintele de secţie civilă, domnul judecător Aurelian-Marin Luca-Murgoci şi de colegiul de conducere, ce a funcţionat cu numărul maxim de membri prevăzut de lege (4 membri aleşi, la care se adaugă preşedintele instanţei ca membru de drept). Pe parcursul anului 2015, preşedintele instanţei a emis 19 decizii privind activitatea non-jurisdicţională a judecătorilor precum ordine de serviciu privind activitatea grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar al instanţei, deciziile privind activitatea judecătorilor fiind supuse aprobării colegiului de conducere. De asemenea, preşedintele instanţei a aprobat fişele posturilor personalului auxiliar de specialitate şi a elaborat fişa de post a grefierului-şef al instanţei. Ca urmare a convocărilor preşedintelui, colegiul de conducere al instanţei s-a întrunit de 48 de ori, emiţând hotărâri prin care s-au luat hotărâri privitoare la – în principal – administrarea generală a instanţei, componenţa completurilor de judecată, modificări intervenite în această compunere, atunci când din motive obiective nu s-a putut respecta planificarea de permanenţă, discutarea deciziilor preşedintelui instanţei referitoare la alte atribuţii delegate judecătorilor.
Un rol important în controlul administrativ al instanţei l-au avut, de asemenea, judecătorii delegaţi cu atribuţii în verificarea şi supravegherea activităţii diverselor compartimente auxiliare din cadrul instanţei (grefă, registratură, arhive, biroul de informaţii şi relaţii cu publicul, biroul de executări penale, biroul de executări silite civile şi contravenţionale, biroul persoanelor juridice cu scop nepatrimonial). Astfel, prin decizia anuală a preşedintelui instanţei au fost delegate atribuţii specifice judecătorilor, fiecare compartiment relevant din instanţă fiind coordonat de cel puţin un judecător, având în vedere atât volumul de activitate al fiecărui compartiment, cât şi necesitatea continuităţii exercitării acestor atribuţii în timpul vacanţei judecătoreşti sau în cazul absenţei temporare a unor judecători. Magistraţilor din cadrul instanţei le-au fost încredinţate şi alte atribuţii decât cele de judecată, constând în principal în coordonarea şi supravegherea următoarelor compartimente auxiliare: compartimentul de executări penale (compartiment auxiliar cu cea mai dificilă activitate în cadrul instanţei), compartimentul de executări civile, biroul de informaţii şi relaţii cu publicul (judecătorii ce conduc acest compartiment fiind în acelaşi timp şi purtători de cuvânt ai instanţei). De asemenea, au fost delegaţi judecători la organul financiar pentru soluţionarea cererilor de acordare a personalităţii juridice asociaţiilor de proprietari, judecători delegaţi cu analiza practicii judiciare, precum şi cu coordonarea activităţii de formare continuă descentralizată a judecătorilor din cadrul instanţei. În anul 2015 au fost delegate atribuţii de coordonare si control următorilor judecători: - in materia executărilor penale, potrivit art. 27 din HCSM 387/2005 au fost desemnaţi toţi judecătorii secţiei penale; - in materia analizei practicii instanţelor de control judiciar, potrivit art 29 din HCSM 387/2005, au fost desemnaţi domnii judecători Alexandru Stătescu şi Daniela Stoica în materie civilă, respectiv doamnele judecător Mirela Păstoreanu şi Dana Ionela Grosu, în materie penală; - funcţia de purtător de cuvânt al instanţei a fost exercitată de către domnul judecător Aurelian-Marian Luca-Murgoci), ca înlocuitor fiind desemnat d-l judecator Mihnea Adrian Tanase , potrivit art. 19 din HCSM 387/2005, - în materia organizării activităţii de formare profesională continuă a judecătorilor Secţiei civile din cadrul instanţei, a fost desemnata d-na judecător Iulia Slujitoru. În materie penală, sarcinile aferente au fost delegate domnului judecător Andrei Iugan. - în materia organizării studiului profesional al personalului auxiliar de specialitate au fost delegatele doamnele judecător Laura Cristina Moise (în materie civilă), respectiv Mihaela Camelia Andrei. - în materia unificării practicii judiciare în materie civilă au fost desemnate doamnele judecător Alexandra Pană , Delia Grigire şi Rebeca Luchian, iar în materie penală, domnul judecător Andrei Iugan. Totodata, au fost delegate atributii care revin exclusiv presedintelui instantei potrivit reglementarilor procedurale civile si penale, in felul urmator: - vicepresedintei Iulia Ursan, atributiile privind solutionarea cererilor in materie civila, de competenta exclusiva a presedintelui, precum şi coordonarea corespondenţei în materie civilă. - coordonarea corespondenţei în materie penală a fost delegată presedintei Sectiei I penale, d-na judecator Oana Roseanu, în lipsa acesteia urmând a fi realizată de către preşedintele instanţei, domnul judecător Tănase, In acelasi timp, alţi judecători ai instanţei au primit prin delegare urmatoarele atributii de coordonare şi control:
De asemenea, d-nilor judecători Limona şi Mihalaşcu, le-au fost delegate atribuţii legate de coordonarea şi controlul compartimentului registratura, citatii si expeditii. S-a urmarit astfel ca fiecare compartiment relevant din instanţă sa fie coordonat de catre un judecator desemnat în acest scop, care sa verifice si să îndrume activitatea specifica. Rezultatele activitatilor desfasurate de acestia se reflecta in verificarile realizate, dar mai ales în măsurile individuale luate de fiecare judecator si au avut ca scop eficientizarea activitatilor specializate si degrevarea celorlalti judecatori. De asmenea, activitatea desfăşurată de domnii judecători îşi găseşte utilitatea în cadrul procedurii de evaluare a personalului auxiliar de speciliatate, opinia fiecăruia dintre judecătorii coordonatori având un grad ridicat de pertinenţă. În anul 2015, judecătorii au beneficiat de sprijinul grefierilor în ceea ce priveşte sarcinile auxiliare, cu precădere în faza premergătoare şedinţei de judecată. De asemenea, grefierii de şedinţă au reprezentat un sprijin important pentru judecători în ceea ce priveşte redactarea părţii rezumative a hotărârii judecătoreşti, aşa-numitul ,, fir al procesului,,.
Din luna septembrie 2006, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti beneficiază de un sediu nou, reprezentând în fapt restituirea sediului tradiţional al instanţei, în Palatul de Justiţie, locaţie ce este împărţită cu una dintre cele mari instanţe din România, Curtea de Apel Bucureşti, precum şi cu Uniunea Naţională a Barourilor din România. În ceea ce priveşte infrastructura instanţei, aceasta este dotată cu 9 birouri pentru judecători, plus încă 2 birouri pentru Preşedintele şi Vicepreşedintele instanţei, 9 birouri sunt ocupate de grefierii de şedinţă, compartimentele Citaţii, Registratură şi Executări penale, plus încă două birouri pentru arhivele curente civilă şi penală, situate pe cele două paliere, subsol şi parter, în incinta Palatului de Justiţie. De asemenea, Arhiva civilă beneficiază de încă 2 încăperi, situate la subsolul clădirii, în care sunt depozitate dosarele soluţionate în cursul anilor 2012-2015, încă 2 spaţii acordate de către Curtea de Apel Bucureşti în zona sălii „paşilor pierduţi” fiind folosite pentru depozitarea dosarelor soluţionate în perioada 2007-2011, atât în materie civilă, cât şi în materie penală. În plus, faţă de spaţiile existente în sediul Curţii de Apel Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti beneficiază şi de un spaţiu pentru depozitarea dosarelor, situat în judeţul Ilfov, comuna Tunari, unde se află depozitate dosarele soluţionate anterior anului 2006. La momentul actual, toate locurile din birourile grefierilor sunt ocupate, în fiecare birou lucrând în medie, câte 6-7 grefieri de şedinţă. Situaţia este asemănătoare în privinţa birourilor judecătorilor, care , în contextul majorării schemei de personal cu 7 posturi, au devenit neîncăpătoare. În măsura unei creşteri prognozate a gradului de ocupare a schemelor de magistraţi şi personal auxiliar de specialitate, considerăm că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti va avea nevoie de un număr suplimentar de spaţii ce urmează a fi dotate cu mobilierul corespunzător şi echipamentul IT necesar desfăşurării activităţii în bune condiţii. În ceea ce priveşte sălile de judecată, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti beneficiază de 4 săli de judecată, dintre care 2 săli sunt de dimensiune mare, obişnuită pentru o sală de judecată, celelalte 2 fiind încăperi mai mici, în acest scop fiind transformate 2 birouri de grefieri pentru a avea această destinaţie. De asemenea, instanţa beneficiază de o două camere de consiliu, una la parter şi una situată la subsolul clădiri, unde se soluţionează cererile vizând măsurile preventive în materie penală. Având în vedere situaţia sălilor de judecată ce aparţin Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, se poate lesne observa faptul că la momentul actual, instanţa nu are infrastructura necesară punerii în aplicare a dispoziţiilor Codului de Procedură civilă, referitoare la soluţionarea cererilor în Camera de Consiliu.
În anul 2015, numărul hotărârilor judecătoreşti desfiinţate/casate total sau parţial a fost de 965 de hotărâri, faţă de 941 în anul 2013, adică un procent de 2,9 % din totalul hotărârilor pronunţate – indicele de modificare a hotărârilor în căile de atac , rămânând constant bun. Raportat însă la numărul total de hotărâri judecătoreşti pronunţate, doar 0,3 % dintre hotărârile pronunţate în anul 2015 au fost modificate din cauze imputabile judecatorului.
Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor judecătoreşti s-au datorat: a. aspectelor de nelegalitate, precum: - greşita interpretare a legii interne de către judecătorul fondului, prin raportare la dispoziţiile şi jurisprudența aferentă Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale; - interpretări diferite ale dispoziţiilor legale, dar pertinente, de către instanţa de fond şi instanţele de control judiciar; - greşita administrare a probatoriului de către instanţa de fond; - lipsa de procedură de citare; - încălcarea principiului rolului activ al judecătorului; - încălcarea principiului contradictorialităţii; - nerespectarea principiului disponibilităţii în procesul civil prin invocarea din oficiu a unor aspecte de ordine privată ş.a. - încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat; b. aspectelor de netemeinicie, precum: - administrare de probatorii insuficiente la judecata de fond; - interpretarea eronată a actului juridic dedus judecăţii; - aprecierea diferită a probelor; - situaţii de fapt noi ivite în căile de atac sau formularea unei tranzacţii; - administrarea unui probatoriu nou în faţa instanţelor de control;
Incidenta dispoziţiilor O.U.G. 71/2009 şi mai ales convenţionalitatea acestora în raport de standardele fixate prin jurisprudenţa CEDO a generat interpretări diferite, în situaţia formulării de contestaţii la executare de către instituţia debitoare, instanţa de control statuând că, eşalonarea debitului prin actul normativ susmenţionat este compatibilă cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în măsura în care, în speţă, se regăsesc elementele care au prezentat relevanţă în aprecierea Curţii Europene. Astfel în majoritatea cauzelor, instanţele de control au considerat, în opoziţie cu opinia primei instanţe, că instituţia publică debitoare nu a furnizat suficiente motive pentru a se putea prevala în mod valabil de prevederile O.U.G. 71/2009 şi eşalona datoriile înregistrate. De asemenea, interpretări diferite au fost identificate şi cu ocazia evaluării şi reducerii de către instanţă a onorariului de avocat şi a cheltuielilor de executare. Mai poate fi amintită şi situaţia în care, în materia încuviinţării executării silite, instanţa de fond analiza în ce măsură a fost corect comunicat procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, instanţele de control arătând că acest aspect nu poate influenţa soluţia în cadrul încuviinţării executării silite ci poate reprezenta doar un motiv pentru promovarea unei contestaţii la executare. În materia cauzelor privitoare la minori şi familie, diferenţele de interpretare au fost identificate în privinţa interesului superior al minorului şi a contribuţiei fiecărei părţi în obţinerea bunurilor ce compun masa partajabilă. În materie contravenţională, au existat aprecieri diferite cu privire la forţa prezumţiilor de validitate şi legalitate de care se bucură procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. Astfel, s-au identificat speţe în care a fost evaluată în mod diferit aptitudinea probatoriului furnizat de către petentul contravenient de a răsturna prezumţiile relative ce operează în materie. În aceeaşi materie, diferenţe de opinie au fost identificate şi cu ocazia reindividualizării în care plângerii contravenţionale a sancţiunilor aplicate petentului. Totodată, în materia art. 32 din Legea nr. 50/1991 s-a reţinut că legitimarea procesuală activă aparţine organului care a aplicat sancţiunea, sau în măsura în care acesta şi-a încetat existenţa (precum în speţele în discuție) celui care i-a preluat atribuţiile.
Într-un număr ridicat de cauze, s-au identificat interpretări diferite cu privire la determinarea legii penale mai favorabile. În acest sens, s-a observat în anterior publicării Deciziei nr. 256/2014 a Curţii Constituţionale a României, calificarea instituţiilor autonome şi alegerea acestora în vederea determinării legii penale mai favorabile situaţiei inculpatului a condus la opinii divergente ale instanţelor. Cu toate acestea, problema legii penale mai favorabile a fost identificată, intr-un număr mult mai redus, şi ulterior publicării deciziei amintite, aprecierea globală a instanţelor de control fiind diferită de cea a instanţei de fond. În materia măsurilor preventive, au fost identificate doar motive de casare privind temeinicia cererilor, pericolul concret pentru ordinea publică şi posibilitatea de influenţare a anchetei fiind diferit evaluată de către instanţa de control judiciar. În concluzie, faţă de cele expuse, se constată că mare parte dintre motivele de casare/modificare se referă la interpretarea diferită a dispoziţiilor legale incidente în cauzele deduse judecăţii, interpretarea diferită existând nu numai între instanţa de fond şi instanţele de control judiciar, dar şi în raport de soluţiile pronunţate de acestea din urmă, ceea ce conduce la lipsa unor repere, pentru instanţa de fond, în aplicarea şi interpretarea unitară a legii. În concluzie, faţă de cele expuse, se constată că mare parte dintre motivele de casare/modificare se referă la interpretarea diferită a dispoziţiilor legale incidente în cauzele deduse judecăţii, interpretarea diferită existând nu numai între instanţa de fond şi instanţele de control judiciar, dar şi în raport de soluţiile pronunţate de acestea din urmă, ceea ce conduce la lipsa unor repere, pentru instanţa de fond, în aplicarea şi interpretarea unitară a legii.
Potrivit evaluărilor efectuate la Judecătoria Sector 5 Bucureşti, durata medie de soluţionare a unei cauze civile în anul 2015 a fost de 5,5 luni (în condiţiile în care în această categorie se includ şi cauzele având ca obiect încuviinţarea executării silite şi învestire cu formulă executorie, durata medie evidenţiată de programul informatic Statis este de 3 luni), iar pentru cauzele penale, durata medie de soluţionare a fost de 2,75 luni. Comparativ cu anul 2014, aceste intervale au valori aproximativ egale. Situaţia este justificată prin prisma introducerii procedurii scrise în materie civilă, respectiv procedurii de cameră preliminară în materie penală. Astfel, prin intrarea în vigoare a celor două legislaţii procesuale, există motive obiective care împiedică soluţionarea cauzei într-un interval de timp mai redus comparativ cu cel menţioat anterior. Precizăm că, în cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, data medie recomandată în materie civilă nu depăşeşte 5 zile, interval pe care îl considerăm optim pentru demararea procedurii scrise. Prezentăm în continuare situaţia duratei medii de soluţionare a cauzelor, pe materii:
Notă: În măsura în care, la materia „civil”, sunt excluse dosarele având ca obiect încuviinţare executare silită/învestire, durata medie de soluţionare a cauzelor ar fi de 5-6 luni. Pe rolul instanţei se înregistrează şi situaţii în care durata de soluţionare a cauzelor respective nu mai poate fi considerată ca fiind rezonabilă, uneori depăşindu-se durata unuia sau chiar a mai multor ani. Astfel, la finele anului 2015, pe rolul instanţei existau următoarele dosare mai vechi de un an, Yüklə 0,89 Mb. Dostları ilə paylaş:
|