Introducere – scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2015

I.3.4 SOLUŢIILE PRONUNŢATE ÎN ANUL 2015 DE CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI ŞI CURTEA DE JUSTIŢIE A UNIUNII EUROPENE DE IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI
În cauza Colac C. României (hotărârea din 10.02.2015), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat încălcarea art. 6 par. 1 şi art. art. 6 par. 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (în continuare „Convenţia”), pentru următoarele motive:

- mai mulţi martori au fost audiaţi în etapa urmăririi penale în lipsa inculpatului şi a apărătorului său, iar ulterior martorii respectivi nu au fost audiaţi de instanţa de judecată şi nici nu li s-au citit declaraţiile în şedinţă, deşi condamnarea s-a întemeiat şi pe declaraţiile respective;

- instanţa nu a avut rol activ în localizarea martorilor care nu s-au prezentat în faţa instanţei pentru a fi audiaţi (nu a recurs la mecanismele de asistenţă juridică internaţională pentru localizarea lor).

În ceea ce priveşte impactul acestei hotărâri, trebuie menţionat că ea impune ca şi în situaţia martorilor care nu mai locuiesc în România, instanţa să efectueze verificări temeinice pentru localizarea şi audierea lor.

În cauza Căpitan şi alţii c. României (hotărârea din 19.05.2015), CEDO a constatat încălcarea art. 6 par. 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie, deoarece autorităţile române nu au executat hotărâri definitive pronunţate în favoarea a 16 persoane, în intervale cuprinse între 2 ani şi 4 luni şi 10 ani şi 10 luni.

Hotărârea are impact în cauzele din materia executării silite. Ca şi alte hotărâri pronunţate în materie de către CEDO, ea orientează practica instanţelor în sensul facilitării, prin mecanismele prevăzute de lege, a executării efective a hotărârilor judecătoreşti definitive.

În cauza Haldimann şi alţii c. Elveţiei (hotărârea din 24.02.2015), CEDO a constatat încălcarea art. 10 din Convenţie, ca urmare a condamnării unor jurnalişti pentru difuzarea unor înregistrări realizate cu o cameră ascunsă, într-un spaţiu privat, în timpul discuţiilor cu un broker de asigurări. Curtea a considerat măsura condamnării de către o instanţă penală ca nefiind necesară într-o societate democratică, chiar dacă sancţiunea pecuniară aplicată a fost într-un cuantum redus.

Hotărârea prezintă relevanţă în aplicarea art. 226 Cod penal român, care reglementează infracţiunea de violare a vieţii private.

În cauza Smaranda Bara și alții împotriva Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Agenției Naționale de Administrare Fiscală (hotărârea din 01.10.2015), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a statuat faptul că articolele 10, 11 și 13 din Directiva 95/46/CE trebuie interpretate în sensul că se opun unor măsuri naționale precum cele în discuție în litigiul principal, care permit unei autorități a administrației publice a unui stat membru să transmită date personale unei alte autorități a administrației publice și prelucrarea lor ulterioară, fără ca persoanele vizate să fi fost informate despre această transmitere sau despre această prelucrare.

Această hotărâre are impact în activitatea instanţei, deoarece consfințește importanța deosebită a asigurării dreptului la informare a persoanei vizate, în contextul prelucrării datelor care o privesc.

I.3.5.SITUAŢIA PREGĂTIRII PROFESIONALE A JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR

Anul 2015, din punct de vedere a pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar din cadrul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, a înregistrat un număr mare de participări la seminarii in cadrul formarii continue centralizate.

Astfel, o atenţie deosebită s-a acordat seminariilor organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, magistraţii instanţei selectând dintre acestea un număr suficient de seminarii, cursuri, etc. în vederea completării cunoştinţelor proprii în funcţie de specializarea/necesităţile fiecăruia, în funcţie de modificările legislative petrecute în acest interval şi disponibilitatea dată de programul instanţei şi al instituţiei organizatoare. S-a constatat că, deşi judecătorii instanţei au optat pentru seminarii din arii diverse, nu toţi magistraţii au fost selectaţi de către Institutul Naţional al Magistraturii pentru a participa la acestea. În aceste situaţii, completarea pregătirii profesionale s-a făcut prin participarea la conferinţe, seminarii, întâlniri de practică neunitară, etc. organizate atât de instanţele interesate, cât şi de Institutul Naţional al Magistraturii sau alte instituţii din domeniu.

Participările au fost în domenii de strictă actualitate (cum este cazul practica neunitară în materie civilă, Noul Cod de Procedură Civilă, Noul cod Civil, noile coduri penale), fie in arii mai puţin cunoscute, pentru a permite familiarizarea judecătorilor cu aplicarea concretă a instrumentelor de drept comunitar sau ale cooperării judiciare internaţionale în materie civilă şi penală.

Exemplificăm în acest sens:

1. 
   Conferinţa cu tema “Noul Cod Civil. Aspecte de dreptul familiei” – organizată în perioada 02-03.03.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat doamnele judecător Moise Laura Cristina, Sorescu Valentina;
   
2. 
   Conferinţa cu tema “Engleza juridică” – organizată în perioada 23-26.03.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat domnul judecător Limona Claudiu Alessandro;
   
3. 
   Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare integrată cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada16-18.03.2015, la hotel Minerva, la care a participat domnul judecător Agachi Daniel Ciprian;
   
4. 
   Conferinţa cu tema “Administrarea probatoriului în procesul penal din perspectiva respectării dreptului la un proces echitabil” – în data de 13.03.2015, la Tribunalul Bucureşti, la care au participat domnii judecători Iugan Andrei Viorel şi Trăilă Alina-Victoria;
   
5. 
   Conferinţa cu tema “Practică neunitară în materie penală” – în data de 25.03.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care a participat doamna judecător Roşeanu Oana Stela;
   
6. 
   Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare integrată cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada 08-10.04.2015, la hotel Minerva, la care a participat doamna judecător Fleşer Adina Mariana;
   
7. 
   Conferinţa cu tema “Noul Cod penal” – în perioada 02-03.04.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat domnii judecători Ilina Sergiu Ionuţ, Apostoliceanu Ecaterina Carmen, Andrei Mihaela Camelia;
   
8. 
   Conferinţa cu tema “Folosirea instrumentelor juridice civile în dreptul European” – în perioada 27-28.04.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat domnul judecător Stătescu Alexandru Marian;
   

9. Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare integrate cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada 11.13.05.2015, la hotel Minerva, la care a participat doamna judecător Stoica Daniela Delia;

10. Conferinţa cu tema “Probleme actuale de drept European institutional şi privat – ediţia a II-a”, la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti – în data de 05.06.2015, la care au participat doamnele judecător Grigore Delia şi Fleşer Adina Mariana;

11. Conferinţa cu tema “Îmbunătăţirea accesului la justiţie. O abordare integrate cu accent pe categoriile vulnerabile” – în perioada 27-29.05.2015, la hotel Minerva, la care a participat doamna judecător Cozma Mihaela Roxana;

12. 
    Conferinţa cu tema “Introducere în common law şi sistemul de drept englez” – în perioada 14.-15.09.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat doamnele judecător Pandelescu Mariela Cornelia şi David Luigia Iulia;
    
13. 
    Conferinţa cu tema “Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale” – în perioada 17-18.09.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat doamnele judecător Andrei Mihaela Camelia şi Trăilă Alina-Victoria;
    
14. 
    Conferinţa cu tema “CEDO – aspect civile din cadrul proiectului Asistenţă pentru consolidarea capacităţii sistemului judiciar din România de a face faţă noilor provocări legislative şi instituţionale” – în perioada 05-06.10.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat doamna judecător Puiu Ana-Maria;
    
15. 
    Conferinţa cu tema “Noul Cod de procedură civilă” – în perioada 01-02.10.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat doamnele judecător Slujitoru Iulia şi Finta Fabiola;
    
16. 
    Conferinţa cu tema “Uniformizare a practicii în contextul noilor dispoziţii penale, cu incidenţă asupra activităţii serviciilor de probaţiune” – în data de 29.09.2015, la Ministerul Justiţiei - Direcţia Naţională de Probaţiune, la care a participat doamna judecător Andrei Mihaela;
    
17. 
    Conferinţa cu tema “Rolul instanţelor naţionale în interpretarea şi aplicarea dreptului consumatorului” – la Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat doamna judecător Sandu Andreea;
    
18. 
    Conferinţa cu tema “Medierea pentru judecători şi procurori” – în perioada 22-23.10.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat doamna judecător Vasilescu Elena Gina;
    
19. 
    Conferinţa cu tema “Rolul instanţelor naţionale în interpretarea şi aplicarea Dreptului UE” – în perioara 12.13.11.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat domnul judecător Mihnea Adrian Tănase.
    
20. 
    Conferinţa cu tema “Noul Cod de procedură civilă” – în perioada 09-10.11.2015, la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat domnii judecători Iugan Andrei şi Trăilă Alina-Victoria.
    
21. 
    Conferinţa cu tema “Instrumente de cooperare judiciară în materie penală” – în perioada 16-17.11.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care a participat doamna judecător Dana Ionela Grosu.
    
22. 
    Conferinţa cu tema “Noul Cod civil” – în perioada 03-04.12.2015, la hotelul Ibis Parlament, la care a participat domnul judecător Niculescu Ionuţ.
    
23. 
    Conferinţa cu tema “insolvenţa persoanei fizice” – în data de 10.12.2015, la Institutul Naţional al Magistraturii, la care au participat doamnele judecător Ursan Iulia şi Fleşer Adina Mariana.
    

La nivelul instanţei a continuat şi pregătirea profesională în cadrul programului de formare continuă descentralizată, tematica şi referatele întocmite cu această ocazie fiind comunicate Tribunalului Bucureşti. În plus, aceste seminarii din cadrul formării continue descentralizate au vizat probleme de largă aplicare la nivelul Judecătoriei Sectorului 5 ori instituţii noi, deoarece, astfel cum s-a subliniat mai sus, nu toţi magistraţii au avut posibilitatea obiectivă de a participa la seminariile din calendarul acţiunilor de formare continua centralizată.

Astfel, au fost organizate următoarele dezbateri:

• 
  Civil: rezoluţiunea unilaterală, pactele comisorii, uzucapiunea, simulaţia, acţiunea pauliană, executarea silită, restituirea prestaţiilor prin echivalent, căile de atac, situaţia desfiinţării titlului autorului, sesizarea ICCJ în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, litispendenşţa şi conexitatea, plata nedatorată, clauza de inalienabilitate, clauza penală, compensaţia, decăderea;
  
• 
  Penal: recidiva, clauzele justificative, infracţiuni contra patrimoniului, infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, nulitatea, elemente de justiţie negociată, arestul la domiciliu, regimul sancţionator aplicabil minorilor, procedura camerei preliminare, infracţiuni contra vieţii, unitatea şi pluraliatatea de infracţiuni.
  

De asemenea, considerând că problemele cunoaşterii practicii judiciare şi unificării acesteia sunt prioritare în activitatea magistraţilor, la nivelul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, au fost organizate întâlniri periodice pentru discutarea temelor stringente de învăţământ profesional. De asemenea, datorită problemelor ridicate de noile coduri (civile şi penale) precum şi în vederea creării unei practici unitare, au fost organizate întâlniri în cadrul celor două secţii – civilă şi penală, ale instanţei.

Cu titlu de exemplu: la întâlnirea din data de 13.03.2015 au fost discutate probleme legate de procedura şi anumite instituţii juridice ce au ridicat probleme secţiei civile; tot în cadrul secţiei civile, la întâlnirea de practică neunitară din data de 3.04.2015 au fost supuse dezbaterii problemele legate de competenţa teritorială a cererilor de înfiinţare a popririi, incompatibilitatea judecătorului care a soluţionat o cerere sesizat din nou cu aceiaşi cerere, situaţia cheltuielilor de judecată în cadrul plângerilor contravenţionale; la întâlnirea secţiei civile din 21.05.2015 s-au discutat un număr de 28 de probleme de drept, de unificare a practicii din cadrul instanţei; în şedinţa secţiei civile din data de 15.10.2015 au fost puse în discuţie situaţiile ivite ca urmare a Deciziei ICCJ nr. 19/5.10 – Completul competent să judece recursul în interesul legii - referitoare la uzucapiune, a punerii în aplicare a prevederilor art. 96² din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti în ipoteza în care în dosarul iniţial s-a constatat perimarea, incidentele survenite cu privire la cererile de abţinere, transmiterea documentelor generate de Ecris prin e-mail, practica neunitară cu privire la cererile de învestire cu formulă executorie; în şedinţa secţiei civile din data de 12.11.2015 s-a discutat modalitatea de interpretare a prevederilor art. 371⁷ al. 1, 2 şi 4 din Vechiul Cod de Procedură civilă, a art. 39 al. 3 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti.

S-au înregistrat şi întâlniri ale judecătorilor specializaţi în soluţionarea cauzelor cu minori: cu titlu de exemplu fiind dezbaterile din data de 4.03.2015, consemnate în minuta întocmită cu acea ocazie, referitoare la Raportul Inspecţiei Judiciare nr. 1609/2014 privind modalitatea de aplicare a dispoziţiilor art. 23 şi urm. din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, şi acesta a beneficiat de formarea continuă la nivel central, dar şi în cadrul instanţei, activitatea de pregătire profesională a grefierilor fiind îndrumată în acest an de doamna judecător Laura Moise (civil) şi doamna judecător Mihaela Andrei (penal).

Temele dezbătute în anul 2015, cu colaborarea mai multor grefieri au fost următoarele:

- 16.01.2015 a avut loc dezbaterea cu tema ”Atribuţiile grefierului corelativ competenţei judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului de cameră preliminară”, prezentată de doamna grefier Bădin Alina;

- 10.04.2015 a avut loc dezbaterea cu tema ”Percheziţia domiciliară. Procedura de emitere a autorizaţiei de percheziţie domiciliară. Percheziţia informatică şi accesul într-un sistem informatic. Procedura de soluţionare” prezentată de domnul grefier Andrei Claudiu;

- 18.09.2015 a avut loc dezbaterea cu tema ”Încheierea de anulare a cererii de chemare în judecată. Calea de atac în privinţa încheierii prin care s-a dispus anularea cererii de chemare în judecată. Circuitul dosarului în situaţia admiterii cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii de anulare”, prezentată de doamna grefier Andrei Alina;

- 27.11.2015 a avut loc dezbaterea cu tema „Încheierea de şedinţă: cuprinsul încheierii de şedinţă - completări aduse de NCPC în privinţa căii de atac. Categorii de încheieri: încheieri preparatorii, interlocutorii, încheieri supuse căilor de atac, încheieri care se atacă odată cu fondul şi regimul juridic al acestor încheieri” prezentată de doamna grefier Cuciureanu Roxana.

Totodată, în cursul anului 2015, grefieri din cadrul instanţei au participat la seminarii, în cadrul programului de pregătire continuă.

În acest sens, exemplificăm:

1. Seminarul cu tema „Aplicarea dispoziţiilor noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă” organizat în perioadele 23-24.02.2015, 16-17.04.2015 şi 28-29.05.2015, desfăşurat la Tribunalul Bucureşti, la care au participat domnii grefieri Iliescu Maria, Stoica Florinela, Gheorghe Florina, Stoian Valentina, Donea Gabriela, Creangă Răzvan, Andrei Alina, Diaconu Loredana, Ionescu Ionela;

2. Seminarul cu tema „Cooperare judiciară internaţională în materie civilă” organizat în perioada 21-24.04.2015, desfăşurat la Curtea de Apel Iaşi, la care a participat doamna grefier Ionescu Ionela;

3. Seminarul cu tema „Drept procesual civil. Ecris” organizat în perioada 12-15.05.2015, desfăşurat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, la care a participat doamna grefier Donea Gabriela;

4. Seminarul cu tema „Executări penale” organizat în perioada 13-15.05.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Bârlad, la care a participat doamna grefier Bădin Alina;

5. Seminarul cu tema „Drept procesual civil debutanţi instanţe 2015” organizat de Şcoala Naţională de Grefieri, în perioada 04.05.-25.05.2015, în forma învăţământului la distanţă, la care a participat domnişoara grefier Cuciureanu Roxana Andra;

6. Seminarul cu tema „Drept procesual civil” organizat în perioada 04.06.-05.06.2015, desfăşurat la Tribunalul Bucureşti, la care au participat doamnele grefier Hristea Andra-Diana, Caloian Simona-Mihaela, Iliescu Maria-Daniela, Andrei Ana-Maria Alina, Orneaţă Alina-Luciana, Speteanu Cristina;

7. Seminarul cu tema „Aspecte practice privind acordarea accesului la informaţii clasificate” organizat în data de 17.06.2015, desfăşurat la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat doamnele grefier Chivu Ioana şi Velicea Elisabeta Gabriela;

8. Seminarul cu tema „Abilităţi non juridice” organizat în perioada 09-11.09.2015, desfăşurat la Curtea de Apel Iaşi, la care a participat doamna grefier Datcu Marieta;

9. Seminarul cu tema „Drept procesual civil” – organizat în perioada 06.10-09.10.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Cheia, la care a participat doamna grefier Bottea Aurelia;

10. Seminarul cu tema „Executări civile” organizat în perioada 07.10.-09.10.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Bârlad, la care a participat doamna grefier Gheorghe Amona Elena;

11. Seminarul cu tema „Arhivare şi registratură”, organizat în perioada 19.10.2015, desfăşurat la Centrul de Pregătire Bârlad, la care a participat doamna grefier Ghiur Alina;

12. Seminarul cu tema „Gestionarea informaţiilor clasificate” organizat în data de 27.11.2015, desfăşurat la Curtea de Apel Bucureşti, la care au participat doamnele grefier Chivu Ioana şi Velicea Elisabeta Gabriela.

De asemenea, în vederea completării pregătirii personalului auxiliar în mod eficient şi în raport de modificările legislative intervenite au fost organizate mai multe întâlniri/şedinţe la nivelul instanţei de către grefierul şef, preşedintele secţiei civile şi penale, preşedintele instanţei

I.4 ACTIVITATEA JUDECĂTORILOR DE SUPRAVEGHERE A PRIVĂRII DE LIBERTATE

Pentru anul 2015, Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti a desemnat doi judecători de supraveghere a privării de libertate la Penitenciarul Bucureşti Rahova, Penitenciarul Spital Bucureşti Rahova şi Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă nr. 10 Bucureşti , cu atribuţii comune pentru cele trei instituţii de deţinere, respectiv pe judecătorii ILINA SERGIU IONUŢ de la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi CHIRITA MARINA de la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

În perioada 01.01.2015–31.12.2015, la biroul judecătorilor de supraveghere a privării de libertate au fost înregistrate 3931 sesizări , după cum urmează

- 1847 cauze având ca obiect:

1. plângeri privind contestarea unor măsuri referitoare la exercitarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele private de libertate

2. plângeri formulate împotriva sancţiunilor disciplinare

3. plângeri privind regimul de executare a pedepsei

4. plângeri privitoare la încadrarea în categoria persoanelor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului.

- 55 de cazuri în care persoanele private de libertate au intrat în refuz de hrană

- 2029 cereri de audienţă ori diverse alte cereri sau sesizări ale persoanelor private de libertate, ale administraţiei penitenciarului ori ale altor persoane ori instituţii din afara penitenciarului.

Se constată astfel că în 2015 numărul total de sesizări a fost cu 1289 mai mare decat cel din anul precedent.

Judecătorii delegaţi au prezidat şedinţele săptămânale ale comisiei de liberare condiţionată, întrunite cu scopul efectuării propunerilor privind liberarea condiţionată a persoanelor private de libertate.

În perioada 01.01.2015–31.12.2015 comisia a analizat situaţia a 352 persoane private de libertate (cu 37 mai multe decât în anul 2014).

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI ÎN ANUL 2015

Anul 2015, spre deosebire de anii anteriori, nu a fost caracterizat de reforme legislative de amploare, ci cu preponderenţă de intensificarea activităţii de implementare a noilor coduri (civil, de procedură civilă, penal şi de procedură penală), eforturile instanţei fiind concentrate în special asupra corectei interpretări şi aplicări a acestor coduri şi asupra diminuării cazurilor de practică neunitară, inerente unei legislaţii ample noi.

Cu toate acestea, au existat evenimente legislative cu impact asupra activităţii instanţei, acestea fiind următoarele:
1. Intrarea în vigoare la data de 28.12.2015 a noului Regulament de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, adoptat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015 şi publicat în Monitorul Oficial nr. 970/28.12.2015, care a adus schimbări importante în ceea ce priveşte organizarea activităţii instanţei, cum ar fi:
a) modificarea unor reguli de repartizare a dosarelor:
- situaţia cererilor formulate de aceleaşi părţi, având unul dintre obiectele iniţiale, acestea urmând a fi repartizate manual primului complet învestit, spre deosebire de reglementarea anterioară, conform căreia trebuia să existe identitate între cereri din punctul de vedere al părţii care formulează cererea, al obiectului principal şi al cauzei, iar repartizarea dosarului se realiza întotdeauna aleatoriu;

- situaţia cererilor de repunere a cauzei pe rol după suspendare, pentru continuarea judecăţii, pentru perimare sau pronunţarea hotărârii ca urmare a încheierii acordului de mediere, care conform vechii reglementări se repartizau judecătorului iniţial învestit, iar conform noii reglementări se repartizează completului iniţial învestit, chiar dacă şi-a modificat compunerea;

- situaţia cererilor trimise de la o secţia la alta, care conform vechii reglementări se repartizau ciclic între judecătorii de la secţia competentă care judecau în aceeaşi zi, iar conform noii reglementări se repartizează aleatoriu.
b) renunţarea la data recomandată de verificare a cererii de chemare în judecată – deşi momentan inaplicabilă această nouă reglementare în activitatea instanţei, în contextul în care nu s-a realizat şi modificarea corespunzătoare a sistemului electronic de gestiune a dosarelor, ea va produce, de la momentul aplicării sale efective, în funcţie de numărul de dosare înregistrate zilnic, situaţii de supraîncărcare temporară a activităţii judecătorilor instanţei.
c) obligaţia de constituire de volume separate pentru actele medicale, medico-legale, probele obţinute ca urmare a unor metode de supraveghere tehnică, transcrierile convorbirilor de orice fel, fotografiile şi probele care conţin imagini administrate în cauze penale, precum şi fotografiile sau alte imagini administrate în cauzele civile, dacă vizează viaţa privată – va conduce o perioadă de timp, până la realizarea unui flux de lucru operaţional, la o încărcare a activităţii grefierilor arhivari şi a grefierilor de şedinţă.
d) instituirea obligaţiei grefierilor de şedinţă de a tehnoredacta lucrările repartizate de conducerea instanţei, hotărârile judecătoreşti şi proiectele de hotărâri – este o măsură care relevă o nouă perspectivă în organizarea activităţii judecătorilor, prin degrevarea acestora de o parte din atribuţii, în scopul eficientizării activităţii jurisdicţionale; cu toate acestea, pentru a deveni o măsură care să aducă beneficii concrete, este necesar să fie continuate eforturile de recrutare a unor grefieri bine pregătiţi.
e) renunţarea la programul flexibil al judecătorilor – este, de asemenea, o măsură care relevă o perspectivă nouă asupra activităţii judecătorilor, însă în ceea ce îi priveşte pe judecătorii de la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, flexibilitatea programului celor mai mulţi dintre aceştia s-a manifestat în concret prin aceea că au efectuat frecvent ore suplimentare neplătite; în consecinţă, renunţarea la programul flexibil apare mai degrabă ca o măsură inutilă.
2. Modificările aduse Legii nr. 217/2013 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie prin Legea nr. 272/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 842/12.11.2015 şi intrată în vigoare la 15.11.2015, şi prin Legea nr. 351/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 979/30.12.2015, intrată în vigoare la 02.01.2016.

Prin aceste modificări legislative s-a impus soluţionarea cu maximă celeritate a cererilor de emitere a ordinului de protecţie. Deşi măsurile adoptate în acest sens urmăresc un scop legitim, în realizarea căruia nu ar trebui să prezinte relevanţă încărcarea activităţii judecătorilor specializaţi în materia cauzelor cu minori şi de familie, ele pot totuşi conduce la efecte negative, cum ar fi adoptarea unor măsuri deosebit de invazive în viaţa privată în baza unui probatoriu minimal ori respingerea unor cereri introduse în mod justificat, tocmai din pricina acestui probatoriu minimal, ce nu poate fi suplimentat în termenul impus de legiuitor.

3. Prorogarea intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, privind cercetarea procesului şi, după caz, dezbaterea fondului în camera de consiliu şi a dispoziţiilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, privitoare la pregătirea dosarului de apel sau, după caz, de recurs de către instanţa a cărei hotărâre se atacă, prin OUG nr. 62/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 964/24.12.2015.

Măsura prorogării termenelor de intrare în vigoare a dispoziţiilor menţionate este o măsură benefică, sistemul judiciar nefiind pregătit, din punct de vedere al resurselor umane şi materiale, pentru cercetarea procesului şi dezbaterea fondului în camera de consiliu şi nici pentru pregătirea dosarului de apel ori de recurs de către prima instanţă.

4. Adoptarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanei fizice, publicată în Monitorul Oficial nr. 464/26.06.2015.

Deşi intrarea în vigoare a acestei legi va avea loc la data de 31.12.2016, trebuie menţionat că adoptarea sa a impus luarea unor măsuri organizatorice la nivelul instanţelor, cum ar fi stabilirea unor complete specializate pentru cererile prevăzute de legea respectivă şi discutarea modalităţii administrative de lucru pentru ca activitatea instanţelor să nu fie profund afectată de creşterea numărului de dosare pe care noua reglementare o va implica.

5. Decizia nr. 6/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 199/25.03.2015, prin care s-a stabilit că procesele-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) şi (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancţionate contravenţional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Această decizie a pus capăt unei divergenţe jurisprudenţiale care persista de mai mulţi ani, dar a şi generat un număr important de cereri de anulare a proceselor-verbale de contravenţie emise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA şi de contestaţii la executare judecate în contradictoriu cu aceeaşi companie.

6. Decizia nr. 15/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 816/03.11.2015, prin care s-a stabilit că fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal.

Această decizie a clarificat nelămuririle existente cu privire la calitatea de reprezentant a persoanei care exercită activitate de avocat într-un alt barou decât cele reglementate de lege.

7. Decizia nr. 19/2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 11/07.01.2016, prin care s-a stabilit că procedura specială reglementată de prevederile art. 1.050-1.053 din Codul de procedură civilă nu este aplicabilă în privinţa posesiilor începute anterior intrării în vigoare a Codului civil.

Această decizie a contribuit la unificarea practicii în materia cererilor de constatare a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune, dar în acelaşi timp va conduce la creşterea duratei de soluţionare a acestor cauze, pe de o parte din cauza necesităţii administrării unui probatoriu deseori complex pentru determinarea calităţii procesuale pasive a persoanei chemate în judecată, iar pe de altă parte deoarece, ca efect al deciziei respective, se impune declinarea competenţei de soluţionare a cauzelor în favoarea tribunalului, pentru acele cereri în care valoarea obiectului depăşeşte suma de 200.000 lei, iar excepţia necompetenţei materiale a fost invocată în termenul prevăzut de lege.

8. Pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 890/17.12.2015, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 666 C. proc. civ., ce reglementează procedura încuviinţării executării silite – va conduce, de la momentul publicării deciziei respective în Monitorul Oficial, la existenţa în paralel atât a procedurii judiciare de încuviinţare a executării silite, cât şi a procedurii de învestire cu formulă executorie, cu consecinţa supraîncărcării rolului judecătoriilor.
9. Deciziile Curţii Constituţionale pronunţate în materie procesual penală, care au condus la reorientarea practicii în materie, de cele mai multe ori cu consecinţa prelungirii duratei de soluţionare a cauzelor:

- Decizia nr. 76/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 174/13.03.2015, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 374 alin. (7) teza a doua din Codul de procedură penală, care stabileau că probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de către părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti;

- Decizia nr. 166/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 264/21.04.2015, prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 549¹ alin. (3) din Codul de procedură penală, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă "în camera de consiliu, fără participarea procurorului ori a persoanelor prevăzute la alin. (2)", este neconstituţională;

- Decizia nr. 235/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 364/26.05.2015, prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 484 alin. (2) din Codul de procedură penală, care exclude persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente de la audierea în faţa instanţei de fond, sunt neconstituţionale;

- Decizia nr. 423/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 538/20.07.2015, prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia contestaţia privind durata procesului penal se soluţionează "fără participarea părţilor şi a procurorului" este neconstituţională;

- Decizia nr. 496/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 708/22.09.2015, prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte "fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului" este neconstituţională;

- Decizia nr. 506/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 539/20.07.2015, prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se examinează de către instanţă "fără citarea părţilor" este neconstituţională;

- Decizia nr. 542/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 707/21.09.2015, prin care s-a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare se examinează de către instanţă "fără citarea părţilor" este neconstituţională;

- Decizia nr. 631/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 831/06.11.2015, prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală potrivit căreia numai "procurorul şi inculpatul" pot face contestaţie cu privire la modul de soluţionare a cererilor şi a excepţiilor, precum şi împotriva soluţiilor prevăzute la art. 346 alin. (3) - (5) este neconstituţională.

CAP. III INDEPENDENŢĂ ŞI RĂSPUNDERE
III.1.INDEPENDENŢA JUDECĂTORILOR INSTANŢEI ÎN ANUL 2015
Independenţa justiţiei este premisa statului de drept şi o garanţie fundamentală a procesului echitabil. În consecinţă, judecătorul va apăra şi va servi ca exemplu de independenţă a justiţiei, atât sub aspect individual, cât şi sub aspect instituţional.

Independenţa nu poate fi privită ca un privilegiu al judecătorului, ci ca datoria, obligaţia fundamentală a fiecărei persoane care ocupă această funcţie de a-şi dezvolta calităţile intelectuale şi morale care stau la baza conduitei independente şi imparţiale în judecarea fiecărui caz. De aceea, principiul independentei judecătorului poate fi înţeles doar în legătura cu principiul responsabilităţii/răspunderii judecătorului pentru calitatea activităţii sale profesionale, iar echilibrul dintre aceste două principii creează condiţiile procesului echitabil.

În cursul anul 2015, niciun judecător din cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti nu a formulat cerere către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea apărării reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii.

De asemenea , nu au fost formulate sesizări adresate conducerii instanţei cu privire la eventuale împrejurări care ar pune în discuţie încălcări ale dreptului de independenţă sau nerespectări ale îndatoririi aferente.

III.2.ASPECTE PRIVIND INTEGRITATEA ŞI RĂSPUNDEREA PERSONALULUI INSTANŢEI

Evaluarea magistraţilor din cadrul instanţei s-a desfăşurat cu respectarea legii şi a regulamentelor (H.C.S.M. nr.676/2007), comisia de evaluare fiind formată din preşedintele instanţei, ca membru de drept şi alţi doi membri din cadrul instanţei – judecătorii Mihaela Camelia Andrei şi Laura Cristina Moise, membru supleant, fiind doamnul judecător Ionut Niculescu, toţi membrii comisiei beneficiind de instruire în domeniul evaluării activităţii profesionale a judecătorilor. Pe parcursul anului 2015 au fost evaluaţi 12 judecători (în privinţa restului de judecători, au fost încheiate procesele-verbale de evaluare intermediară). Ca şi în anii anteriori, membrii comisiei au întâmpinat aceleaşi dificultăţi, în principal timpul necesar observării atente a activităţii magistratului evaluat, niciunul dintre membrii comisiei nefiind degrevaţi de activitatea de judecată sau de activităţile auxiliare.

De asemenea, la începutul anul 2015 a fost evaluat în integralitate personalul auxiliar de specialitate şi cel conex din cadrul instanţei.

Nu au existat situaţii în care să se fi angajat răspunderea penală a judecătorilor sau personalului auxiliar de specialitate.

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în anul 2015 a fost aplicată o singură sancţiune disciplinară, în privinţa doamnei judecător Fabiola Finta, anume aceea a diminuării indemnizației de încadrare lunare brute cu 10% pe o perioadă de trei luni, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) teza a II — a din Legea 303/ 2004 — ''... întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile''. Sancţiunea aplicată de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii la data de 25.11.2015 nu este , la acest moment, definitivă, fiind susceptibilă de recurare în termen de 15 zile de la comunicare.

În ceea ce priveşte integritatea judecătorilor şi grefierilor Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, adică acea calitate a acestora de a se sustrage oricărui fel de influenţă în exercitarea atribuţiilor ce le revin, constatăm că în anul 2015 nu au existat sesizări cu privire la lipsa de integritate a personalului instanţei. La Biroul de informare şi relaţii publice au fost depuse mai multe petiţii prin care au fost semnalate nemulţumiri ale justiţiabililor faţă de activitatea judecătorilor şi grefierilor instanţei, însă petiţiile nu au ridicat dubii cu privire la integritatea personalului, deoarece au vizat aspecte care nu au legătură cu integritatea.

De asemenea, nu au existat în anul 2015 incidente care să pună la îndoială integritatea vreunei persoane din cadrul instanţei, în sensul că personalul a avut o conduită corespunzătoare locului de desfăşurare a activităţii, raporturile dintre persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei şi raporturile dintre aceste persoane şi terţi desfăşurându-se în mod civilizat.

Integritatea judecătorilor instanţei s-a manifestat nu numai prin conduita de zi cu zi a acestora, ci este evidenţiată şi de raţionamentele logico-juridice cuprinse în motivările hotărârilor judecătoreşti, care denotă gândirea independentă şi critică a judecătorilor instanţei, în contextul în care integritatea sau consistenţa cognitiv-morală este o componentă indispensabilă pentru un magistrat.

Judecătorii instanţei sunt informaţi prin intermediul Biroului de informare şi relaţii publice cu privire la soluţiile pronunţate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în acţiunile disciplinare, în vederea menţinerii unui contact permanent cu standardele de etică profesională.

În anul 2015, nu au fost formulate în spaţiul public acuzaţii cu privire la lipsa de integritate a vreunui judecător al Judecătoriei sector 5, însă s-a putut remarca o tendinţă de scădere a încrederii publicului în integritatea sistemului judiciar în ansamblul său, tocmai ca urmare a unor astfel de acuzaţii aduse de persoane din sfera vieţii politice, de presă sau de alte persoane care au acces la un public larg, fiind vorba în special de persoane nemulţumite de anumite hotărâri judecătoreşti.

Prin urmare, deşi astfel de incidente nu vizează în mod direct activitatea Judecătoriei sector 5 Bucureşti, efectul lor se resimte asupra întregului sistem judiciar, deoarece sunt de natură să afecteze credinţa publicului că magistraţii nu sunt supuşi influenţelor.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei create, apreciem că ar fi lipsită de efect orice măsură singulară luată la nivel de instanţă, fiind necesar ca la nivel central să se adopte măsuri care, pe de o parte, să limiteze posibilitatea apariţiei derapajelor în discursul public, iar pe de altă parte să promoveze imaginea unei justiţii independente şi imparţiale, care se sustrage oricărei influenţe. Printre măsurile din prima categorie, propunem adoptarea unui cod de conduită pentru jurnalişti şi pentru oamenii politici în relaţia cu sistemul judiciar, cod care să conţină şi sancţiuni pentru nerespectare. De asemenea, ar putea constitui o măsură eficientă sporirea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii în materia cererilor de apărare a independenţei sau reputaţiei profesionale a magistraţilor, astfel încât admiterea unei astfel de cereri să nu se concretizeze doar prin emiterea unui comunicat de presă, ci eventual prin aplicarea unei sancţiuni corespunzătoare.