Introducere – scurte consideraţii privind situaţia instanţei în anul 2014

O altă măsură legislativă importantă a fost reprezentată de modificarea Codului de procedură civilă.

Prin trecerea procedurii de încuviinţare a executării silite în competenţa executorului judecătoresc , se preconizează o scădere a volumului de activitate al instanţei noastre, sufocate în anii precedenţi de numărul impresionant al acestor cauze.

Nu considerăm însă benefică reintroducerea procedurii învestirii cu formulă executorie. Considerăm că, din păcate, aceasta va contrabalansa efectele pozitive ale măsurii amintite în paragraful anterior.

Oprtună nu ni se pare, nici eliminarea procedurii de regularizare a contestaţiilor la executare, care va aduce în şedinţă publică contestaţii cu multiple vicii de formă, prelungindu-se invaraibil durata de soluţionare a acestora.

Pe parcursul anului 2014 au survenit şi o serie de modificari ale Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti . Fără îndoială benefice , individual privite, modificările regulamentare au păcătuit şi pe parcursul anului 2014 prin numărul extrem de numeros ce îngreunează asimilarea de către personalul instanţei şi pe cale de consecinţă punerea în aplicare a acestora de o maneiră coerentă. Apreciez, în continuare, că se impune republicarea HCSM nr. 387/2005 urmată de o perioadă de stabilitate regulamentară.

CAP. III INDEPENDENŢĂ ŞI RĂSPUNDERE, INTEGRITATE ŞI TRANSPARENŢĂ
III.1.INDEPENDENŢA JUDECĂTORILOR INSTANŢEI ÎN ANUL 2014
Independenţa justiţiei este premisa statului de drept şi o garanţie fundamentală a procesului echitabil. În consecinţă, judecătorul va apăra şi va servi ca exemplu de independenţă a justiţiei, atât sub aspect individual, cât şi sub aspect instituţional.

Independenţa nu poate fi privită ca un privilegiu al judecătorului, ci ca datoria, obligaţia fundamentală a fiecărei persoane care ocupă această funcţie de a-şi dezvolta calităţile intelectuale şi morale care stau la baza conduitei independente şi imparţiale în judecarea fiecărui caz. De aceea, principiul independentei judecătorului poate fi înţeles doar în legătura cu principiul responsabilităţii/răspunderii judecătorului pentru calitatea activităţii sale profesionale, iar echilibrul dintre aceste două principii creează condiţiile procesului echitabil.

În cursul anul 2014, niciun judecător din cadrul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti nu a formulat cerere către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea apărării reputaţiei profesionale, independenţei şi imparţialităţii.

De asemenea , nu au fost formulate sesizări adresate conducerii instanţei cu privire la eventuale împrejurări care ar pune în discuţie încălcări ale dreptului de independenţă sau nerespectări ale îndatoririi aferente.

III.2.ASPECTE PRIVIND INTEGRITATEA ŞI RĂSPUNDEREA PERSONALULUI INSTANŢEI

Evaluarea magistraţilor din cadrul instanţei s-a desfăşurat cu respectarea legii şi a regulamentelor (H.C.S.M. nr.676/2007), comisia de evaluare fiind formată din preşedintele instanţei, ca membru de drept şi alţi doi membri din cadrul instanţei – judecătorii Mihaela Camelia Andrei şi Laura Cristina Moise, membru supleant, fiind doamnul judecător Ionut Niculescu, toţi membrii comisiei beneficiind de instruire în domeniul evaluării activităţii profesionale a judecătorilor. Pe parcursul anului 2014 au fost evaluaţi 8 judecători (în privinţa restului de judecători, au fost încheiate procesele-verbale de evaluare intermediară). Ca şi în anii anteriori, membrii comisiei au întâmpinat aceleaşi dificultăţi, în principal timpul necesar observării atente a activităţii magistratului evaluat, niciunul dintre membrii comisiei nefiind degrevaţi de activitatea de judecată sau de activităţile auxiliare.

De asemenea, la începutul anul 2014 a fost evaluat în integralitate personalul auxiliar de specialitate şi cel conex din cadrul instanţei.

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a personalului instanţei, în anul 2014 a fost aplicată o singură sancţiune disciplinară, anume aceea a mutării disciplinare temporare la o altă instanţă a domnului arhivar, Cătălin Adam .

În privinţa celorlalte disfuncţionalităţi cu un grad mai mic de importanţă, constatate pe parcursul anului în privinţa activităţii desfăşurate în cadrul tuturor compartimentelor instanţei s-au luat măsuri pentru corectarea acestora, prin înscrierea lor în Registrul de control şi prin discuţii ce au vizat corectarea modului de îndeplinire a atribuţiilor, urmând ca cele constatate să fie avute în vedere la momentul întocmirii fişelor de evaluare pentru întreg personalul auxiliar şi conex.

III.3.ASPECTE PRIVIND INTEGRITATEA PERSONALULUI ŞI ASIGURAREA TRANSPARENŢEI LA NIVELUL INSTANŢEI
În ceea ce priveşte integritatea judecătorilor şi grefierilor Judecătoriei sector 5 Bucureşti, adică acea calitate a acestora de a se sustrage oricărui fel de influenţă în exercitarea atribuţiilor ce le revin, constatăm că în anul 2014 nu au existat sesizări cu privire la lipsa de integritate a personalului instanţei. La Biroul de informare şi relaţii publice au fost depuse mai multe petiţii prin care au fost semnalate nemulţumiri ale justiţiabililor faţă de activitatea judecătorilor şi grefierilor instanţei, însă petiţiile nu au ridicat dubii cu privire la integritatea personalului, deoarece au vizat aspecte care nu au legătură cu integritatea.

De asemenea, nu au existat în anul 2014 incidente care să pună la îndoială integritatea vreunei persoane din cadrul instanţei, în sensul că personalul a avut o conduită corespunzătoare locului de desfăşurare a activităţii, raporturile dintre persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţei şi raporturile dintre aceste persoane şi terţi desfăşurându-se în mod civilizat.

Integritatea judecătorilor instanţei s-a manifestat nu numai prin conduita de zi cu zi a acestora, ci este evidenţiată şi de raţionamentele logico-juridice cuprinse în motivările hotărârilor judecătoreşti, care denotă gândirea independentă şi critică a judecătorilor instanţei, în contextul în care integritatea sau consistenţa cognitiv-morală este o componentă indispensabilă pentru un magistrat.

Judecătorii instanţei sunt informaţi prin intermediul Biroului de informare şi relaţii publice cu privire la soluţiile pronunţate de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în acţiunile disciplinare, în vederea menţinerii unui contact permanent cu standardele de etică profesională.

În anul 2014, nu au fost formulate în spaţiul public acuzaţii cu privire la lipsa de integritate a vreunui judecător al Judecătoriei sector 5, însă s-a putut remarca o tendinţă de scădere a încrederii publicului în integritatea sistemului judiciar în ansamblul său, tocmai ca urmare a unor astfel de acuzaţii aduse de persoane din sfera vieţii politice, de presă sau de alte persoane care au acces la un public larg, fiind vorba în special de persoane nemulţumite de anumite hotărâri judecătoreşti.

Prin urmare, deşi astfel de incidente nu vizează în mod direct activitatea Judecătoriei sector 5 Bucureşti, efectul lor se resimte asupra întregului sistem judiciar, deoarece sunt de natură să afecteze credinţa publicului că magistraţii nu sunt supuşi influenţelor.

Pentru îmbunătăţirea situaţiei create, apreciem că ar fi lipsită de efect orice măsură singulară luată la nivel de instanţă, fiind necesar ca la nivel central să se adopte măsuri care, pe de o parte, să limiteze posibilitatea apariţiei derapajelor în discursul public, iar pe de altă parte să promoveze imaginea unei justiţii independente şi imparţiale, care se sustrage oricărei influenţe. Printre măsurile din prima categorie, propunem adoptarea unui cod de conduită pentru jurnalişti şi pentru oamenii politici în relaţia cu sistemul judiciar, cod care să conţină şi sancţiuni pentru nerespectare. De asemenea, ar putea constitui o măsură eficientă sporirea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii în materia cererilor de apărare a independenţei sau reputaţiei profesionale a magistraţilor, astfel încât admiterea unei astfel de cereri să nu se concretizeze doar prin emiterea unui comunicat de presă, ci eventual prin aplicarea unei sancţiuni corespunzătoare.

În ceea ce priveşte transparentizarea actului de justiţie, un rol important în anul 2014 l-au avut compartimentele auxiliare ale instanţei, în special Biroul de informare şi relaţii publice şi alte compartimente care desfăşoară activităţi care implică relaţionarea cu publicul (arhiva şi registratura).

Astfel, pe parcursul anului 2014 s-a urmărit permanent comportamentul arhivarilor şi registratorilor în interacţiunea lor cu justiţiabilii, gradul de solicitudine şi de promptitudine cu care au fost rezolvate cererile petenţilor, precum şi menţinerea ordinii în cadrul programului cu publicul. La nivelul fiecărui grefier arhivar sau registrator s-a încercat conştientizarea rolului său în activitatea instanţei, respectarea unui comportament adecvat faţă de justiţiabili şi avocaţi.

Părţilor şi celorlalţi participanţi la procese li se asigură constant posibilitatea consultării dosarelor fie în arhivă (în timpul programului cu publicul), fie în şedinţa de judecată, cu 30 de minute înainte de începerea şedinţei de judecată sau pe parcursul şedinţei de judecată. Nu au fost înregistrate sesizări în legătura cu îngrădirea accesului părţilor la dosare. De asemenea, de la sfârşitul anului 2008, orice persoană interesată poate accesa oricând informaţii despre stadiul procesual al unui dosar, despre circuitul său în instanţă sau în afara instanţei sau despre soluţiile pronunţate şi prin folosirea infochioşcului amplasat la sediul instanţei. De menţionat că în continuare cei mai mulţi petenţi se adresează compartimentelor auxiliare pentru informaţii în legătură cu dosarele, din cauza necunoaşterii modului de folosire a infochioşcului ori a portalului instanţei.

Cât priveşte soluţiile pronunţate, acestea au fost trecute în condicile electronice de către grefier, imediat după pronunţarea lor de către judecător, condici ce pot fi accesate de orice persoană interesată pe Internet.

Aceste măsuri au fost corelate cu efortul de a explicare cât mai clară a procedurilor judiciare, de informare permanentă a părţilor sau altor categorii de public cu privire la drepturile lor procesuale şi la căile de realizare a acestora, prin folosirea unui limbaj adecvat, mai puţin tehnic.

În ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 544/2001, trebuie menţionat că informaţiile care trebuie aduse în mod obligatoriu la cunoştinţa publicului conform acestui act normativ sunt publicate pe site-ul instanţei şi afişate şi la sediul acesteia. De asemenea, cererile de acces la informaţii de interes public au fost soluţionate prompt şi cu respectarea legii, fiind respinse doar acele cereri care vizau informaţii care în mod evident nu sunt accesibile publicului. În aplicarea Legii nr. 544/2001, un instrument de lucru eficient s-a dovedit a fi „Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media”.

În anul 2014 au fost formulate 167 de solicitări scrise de acces la informaţii de interes public, din care 153 au fost soluţionate favorabil şi 14 respinse. Din aceste solicitări respinse, 7 solicitări au vizat informaţii care sunt exceptate de la liberul acces al publicului, 4 au fost solicitări de comunicare a unor informaţii care nu sunt gestionate de Judecătoria sector 5, iar 3 cereri au vizat studiul dosarelor de către alte persoane decât părţile, acestea fiind respinse deoarece nu s-a justificat interesul legitim concret.

Numărul total de solicitări, departajat pe domenii de interes, se prezintă astfel:

1. 
   prin care se solicită copii de pe hotărâri si alte înscrisuri din dosare (formulate de instituţii ale statului/alte persoane decât părţile): 23
   
2. 
   solicitări de studiere a unor dosare formulate de alte persoane decât părţile: 14
   
3. 
   informaţii din registrele de evidenţă ale instanţei şi din evidenţa informatizată: 47
   
4. 
   solicitări de studiere a unor dosare şi copii de pe acte aflate la dosarele respective formulate de reprezentanţii mass-media: 38
   
5. 
   prin care se solicită, de către reprezentanţii mass-media, soluţii din dosarele aflate pe rol: 28
   
6. 
   solicitări de acreditare: 13 cereri (28 acreditări acordate).
   

În anul 2014, biroul a fost vizitat de aproximativ 7500 de persoane, majoritatea cererilor verbale fiind soluţionate pe loc. De asemenea, în cadrul biroului au fost primite şi soluţionate 1069 de petiţii scrise, cele mai multe dintre ele privind recomandări privind modalitatea de redactare a unei cereri de chemare în judecată şi a actelor ce trebuie să însoţească o astfel de cerere, redirecţionarea unor cereri greşit îndreptate către alte autorităţi, efectuarea de investigaţii privind documente mai vechi din anii 1960-1990, diverse nemulţumiri legate de soluţiile pronunţate de judecători, etc.

În ceea ce priveşte măsurile organizatorice pentru protejarea datelor cu caracter personal, acestea privesc protecţia acestui tip de date în raport de terţe persoane care au acces la informaţiile din dosar. Astfel, ţinând cont de specificul activităţii de judecată, caracterizat de principiul publicităţii şedinţei de judecată, dar şi de faptul că părţile unui dosar au acces nelimitat la documentele depuse într-un dosar, trebuie precizat că protecţia datelor cu caracter personal ale unei părţi dintr-o cauză nu poate fi realizată în raport cu partea/părţile adversă/adverse. În ceea ce priveşte persoanele interesate care justifică un interes legitim pentru a avea acces la un dosar sau pentru a obţine copii certificate dintr-un dosar, se realizează protecţia datelor cu caracter personal ale părţilor din acea cauză, copiile eliberate având secretizate menţiunile referitoare la datele personale.

De asemenea, în cadrul instanţei, ca şi pe site-ul acesteia, au fost publicate drepturile şi obligaţii ce decurg din legislaţia referitoare la protejarea datelor cu caracter personal.

În situaţia postării pe site a jurisprudenţei instanţei, datele părţilor sunt anonimizate. Totodată, la solicitarea instituţiilor şi a persoanelor interesate de jurisprudenţa instanţei, se comunică hotărâri judecătoreşti cu anonimizarea datelor cu caracter personal.

Pe site-ul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti au fost publicate o prezentare a instituţiei, structura organizatorică cu atribuţiile fiecărui compartiment, programul de funcţionare a compartimentelor auxiliare, numele persoanelor din conducere şi a judecătorului responsabil cu furnizarea informaţiilor de interes public, coordonatele de contact ale instanţei Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, hotărârile adoptate de Colegiul de conducere al instanţei, actele necesare pentru formularea diverselor cereri, conturile în care trebuie efectuate anumite plăţi, declaraţiile de avere şi de interese ale judecătorilor şi grefierilor, informaţii despre traseul profesional al judecătorilor, precum şi alte date sau informaţii de interes general privind instanţa, precum date statistice.

Totodată, pe site-ul instanţei se publică şi comunicatele destinate mass-media în legătură cu dosarele ce suscită interesul presei şi sunt publicate, de asemenea, hotărâri relevante pentru practica judecătoriei.

Pe parcursul anului 2014, au existat o serie de cauze aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti care au atras atenţia mass - media, jurnaliştii fiind înştiinţaţi cu promptitudine cu privire la informaţiile solicitate (în cele mai multe dintre situaţii, solicitările au vizat conţinutul soluţiei pronunţate în cauză) prin intermediul Biroului de informare şi relaţii publice. Menţionăm că singurele limitări ale accesului mass-media la dosarele aflate pe rolul instanţei au fost cele legate de protecţia dreptului la viaţă privată, a datelor personale, de caracterul confidenţial al unor informaţii ori de necesitatea asigurării bunei desfăşurări a urmăririi penale. În situaţia în care nu s-au putut pune la dispoziţia jurnaliştilor copii de pe actele de procedură (în special hotărâri judecătoreşti), au fost postate comunicate pe site-ul instanţei conţinând informaţii relevante.

Referitor la accesul reprezentanţilor media în sediul instanţei in vederea efectuării transmisiunilor sau înregistrărilor audio-video, acesta s-a desfăşurat în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti, ţinându-se seama însă şi de prevederile Ghidului privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media.

Aspectele negative în ceea ce priveşte relaţia cu mass - media sunt cele legate de inexistenţa unei infrastructuri care să asigure în mod adecvat posibilitatea organizării periodice de întâlniri cu jurnaliştii, inclusiv lipsa de aparatură tehnică modernă de comunicare, de informare, de stocare/înregistrare a informaţiei.

Referitor la raporturile instanţei cu justiţiabilii, nu au existat incidente notabile în anul 2014. La Biroul de informare şi relaţii publice al instanţei s-au înregistrat mai multe petiţii ale justiţiabililor, referitoare la activitatea Judecătoriei sector 5 Bucureşti. Aceste petiţii au conţinut, ca regulă, nemulţumiri legate de soluţia instanţei asupra fondului cauzei sau asupra unor chestiuni prealabile judecării fondului cauzei, nemulţumiri legate de modul de funcţionare a compartimentelor auxiliare sau de atitudinea unor judecători sau grefieri.

Persoanelor care au formulat petiţii li s-a răspuns în termenul prevăzut de lege, fiind îndrumate să exercite calea de atac dacă sunt nemulţumite de soluţiile instanţei sau fiind informate asupra faptului că maniera de reglementare a atribuţiilor compartimentelor auxiliare nu este în competenţa instanţei. În situaţia în care, pentru îmbunătăţirea activităţii compartimentelor auxiliare, anumite măsuri intrau în competenţa conducerii instanţei, aceste măsuri au fost adoptate.

Cu privire la nemulţumirile legate de atitudinea anumitor grefieri sau judecători, petiţiile având acest obiect au demonstrat că încă nu există o cunoaştere corectă a rolului judecătorului sau al grefierului în sistemul judiciar, dispunerea anumitor măsuri legale de către judecător şi efectuarea de demersuri de către grefier pentru punerea în executare a acestora fiind interpretată în unele situaţii ca o atitudine necorespunzătoare.

CAPITOLUL IV

ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Aplicarea dreptului Uniunii Europene, respectiv a dreptului european al drepturilor omului la nivelul instanţei
România a ratificat Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi Protocoalele ei adiţionale prin Legea nr. 30/1994, iar în temeiul art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţia României, acest act juridic internaţional face parte din dreptul pozitiv românesc.

Astfel, atât dispoziţiile convenţionale, cât şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, au o forţă juridică obligatorie, întocmai ca şi o lege internă, având însă aplicabilitate prioritară şi directă în cazurile în care intră în conflict cu legea internă.

De aceea, cunoaşterea jurisprudenţei Curţii este necesară în general pentru de autorităţile naţionale şi în special pentru cele judiciare.

În cadrul Judecătoriei Sectorului 5, accesul la jurisprudenţa Curţii este asigurat atât prin intermediul internetului, cât şi al intranetului existent la nivelul instanţei şi prin care se comunică judecătorilor hotărârile pronunţate de C.E.D.O. în timp real.

De asemenea, judecătorii au aplicat în 2014 dispoziţiile Convenţiei Europene, aşa cum sunt ele interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în adoptarea unor hotărâri, în mai multe materii. Astfel, cauzele care au ridicat cel mai des în anul 2014 problema aplicării jurisprudenţei Curţii Europene au fost contestaţiile la executare formulate de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în care s-a ridicat problema conformităţii dispoziţiilor OUG nr. 10/2014 cu prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

În plus, în anul 2014 au existat în continuare pe rolul instanţei, ca şi în anul 2013, contestaţii la executare formulate cu ocazia executărilor silite ale drepturilor salariale ale magistraţilor şi profesorilor (în condiţiile in care s-a dispus prin lege eşalonarea plăţilor). În aceste cauze, prin valorificarea considerentelor Curţii Europene din decizia de inadmisibilitate din data de 4 septembrie 2012 pronunţată în cauza Dumitru şi alţii c. României (cererea nr. 57265/08), s-a apreciat în fiecare caz concret dacă prin eşalonarea plăţii drepturilor salariale s-a produs sau nu o încălcare a art. 6 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, dacă a fost păstrat un echilibru intre interesele particulare aflate în joc şi interesul.

Totodată, în plângerile contravenţionale, s-au invocat în mai multe sentinţe prevederile art. 6 al CEDO, cu privire la garanţiile procesuale în materie penală, în accepţiunea CEDO a acestei noţiuni. Instanţa a apreciat în conformitate cu jurisprudenţa Curţii (care se reflectă, de altfel şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a legislaţiei interne) că faptele contravenţionale intră în domeniul penal al art. 6 din CEDO, însă aplicarea principiului prezumţiei de veridicitate a procesului-verbal în cazul faptelor constatate personal nu este contrară art. 6 din Convenţie.

În cadrul litigiilor având ca obiect legături personale cu minorul, au fost aplicate prevederile art. 6 şi 8 din CEDO.

În materie penală, judecătorii instanţei au folosit dispoziţiile Convenţiei şi jurisprudenţa Curţii de la Strasbourg în materia măsurilor preventive. Astfel, la luarea unei măsuri privative de libertate se analizează conformitatea acesteia cu legea şi existenţa motivelor plauzibile pentru luarea unei asemenea măsuri, este valorificat dreptul persoanei private de libertate de a fi judecată într-un termen rezonabil şi de a fi eliberată pe durata procedurii şi, în mod special, faptul că luarea unei măsuri preventive trebuie să fie o măsură excepţională.

Jurisprudenţa Curţii Europene a fost valorificată şi atunci când s-a ridicat problema dreptului de acces la justiţie, spre exemplu atunci când au fost formulate cereri de acordare a ajutorului public judiciar, inclusiv sub forma asistenţei juridice gratuite din partea unui avocat. De asemenea, s-a ridicat problema accesului la justiţie, din perspectiva jurisprudenţei Curţii, şi în materia anulării cererii de chemare în judecată pentru neîndeplinirea condiţiilor reglementate de art. 194-197 Cod procedură civilă. Astfel, s-a apreciat că instituirea unor reguli procedurale pentru introducerea unei cereri de chemare în judecată, sub sancţiunea anulării acesteia, nu este în sine contrară dreptului de acces la instanţă, aspect statuat şi de Curtea Europeană în cauza Lefter contra României, însă s-a apreciat de la caz la caz în ce măsură impunerea unei reguli anume într-o anumită speţă concretă reprezintă sau nu o ingerinţă disproporţionată în exercitarea acestui drept.

În ceea ce priveşte dreptul părţilor la un proces echitabil, acesta este asigurat în special prin garanţiile oferite de procedura civilă şi de procedura penală internă, însă este de remarcat efortul judecătorilor instanţei pentru soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, în pofida impedimentelor generate de volumul nerezonabil de muncă, şi pentru motivarea hotărârilor cu respectarea standardelor impuse de jurisprudenţa Curţii Europene.
Aplicarea directă a dreptului Uniunii Europene în activitatea judecătorilor instanţei. Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională.
Regulamentele Uniunii Europene conţin norme de aplicabilitate generală, având caracter obligatoriu în toate elementele sale componente şi direct aplicabile în toate statele membre.

Una dintre cele mai importante caracteristici ale dezvoltării dreptului Uniunii Europene este efectul direct al acestuia în statele membre.

În materie penală, pentru a putea garanta cetăţenilor un grad ridicat de protecţie şi pentru a favoriza cooperarea internaţională într-un domeniu complex precum combaterea criminalităţii, cooperarea între statele membre este mai eficientă decât acţiunea fiecărui stat membru. De exemplu, mandatul european de arestare facilitează reţinerea, pe teritoriul altui stat membru, a infractorilor aflaţi în urmărirea instanţelor române.

În materie civilă, principiile de bază ale cooperării judiciare sunt recunoaşterea reciprocă a deciziilor judiciare şi extrajudiciare şi armonizarea legislativă în anumite domenii. De asemenea, în acest scop, au fost luate la nivelul Uniunii Europene măsuri privind: recunoaşterea reciprocă a deciziilor, circulaţia documentelor judiciare şi extrajudiciare, asigurarea compatibilităţii dispoziţiilor referitoare la conflictul de legi; cooperare în materie de probe, măsuri privind armonizarea procedurilor civile sau dezvoltarea mijloacelor alternative de soluţionare a litigiilor.

Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală
Din punct de vedere al activităţii desfăşurate în materia cooperării judiciare internaţionale, în cursul anului 2014 au fost înregistrate 15 cauze având ca obiect „comisie rogatorie internaţională” în materie penală, având ca obiect, în concret: notificarea de acte judiciare, recunoaşterea şi executarea sancţiunilor pecuniare. Au existat situaţii în care s-a dispus de către judecători citarea părţilor prin solicitare adresată direct autorităţilor judiciare competente dintr-un alt stat membru UE, măsurile dispuse dovedindu-se a fi eficiente pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor. De asemenea, au existat situaţii în care s-au obţinut probe sau înscrisuri tot prin solicitări adresate direct autorităţilor judiciare competente dintr-un alt stat membru UE.

În anul 2014 au fost înregistrate 21 cauze având ca obiect „recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine” şi 24 de cauze având ca obiect „transfer de procedură în materie penală”.

De asemenea, din punct de vedere al activităţii desfăşurate în materia cooperării judiciare internaţionale, menţionăm că în cursul anului 2014 în cadrul Biroului Executări Penale al Judecătoriei Sector 5 Bucureşti au fost emise 9 mandate europene de arestare şi un număr de 13 mandate de urmărire internaţională.
Aspecte privind cooperarea judiciară internaţională în materie civilă
În cursul anului 2014, Judecătoria Sectorului 5 a continuat să înregistreze cereri de comunicare a actelor judiciare si extrajudiciare, precum şi de obţinere a probelor în materie civilă şi comercială, cereri adresate de autorităţile statelor membre UE direct Judecătoriei sector 5.

Activitatea instanţei în anul 2014 cu privire la comunicarea actelor judiciare şi extrajudiciare a fost desfăşurată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială. Instanţa a procedat la comunicarea actelor însoţite de formularele din Regulament, atât în cazul în care instanţa română a fost instanţă solicitată, cât şi în situaţia în care a fost instanţă solicitantă.

Ca urmare a relaţiei directe create între instanţele statelor membre UE, Regulamentul Consiliului nr. 1206/2001 privind cooperarea în domeniul obţinerii de probe în materie civilă sau comercială a fost utilizat în activitatea instanţei, în special în litigiile de dreptul familiei. Din lipsa resurselor financiare, nu au existat cazuri de obţinere directă de probe, dar au existat numeroase solicitări din partea instanţei române pentru obţinerea de probe în interiorul Uniunii, solicitări care în cea mai mare parte a cazurilor au fost soluţionate favorabil. Termenul de obţinere a probelor prin folosirea Regulamentului este, în medie, de 2-3 luni, aspect de natură să contribuie la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Obiectul solicitărilor adresate de Judecătoria sector 5 autorităţilor corespondente din statele membre a fost reprezentat, de cele mai multe ori, de obţinerea de informaţii despre starea materială a unei persoane ori de efectuarea unei anchete sociale. Un factor care a contribuit la temporizarea procedurii, cu ocazia aplicării Regulamentului, l-a constituit necesitatea traducerii anumitor documente.

Cu privire la aplicarea directă a dreptului Uniunii, aceasta s-a manifestat, îndeosebi, în cauzele care au ridicat problema clauzelor abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori.

CAPITOLUL V - RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

În ceea ce priveşte raporturile dintre instanţă şi Consiliul Superior al Magistraturii, acestea pot fi caracterizate ca desfăşurându-se în parametri normali, în sensul că sunt respectate prevederile legale şi regulamentare aplicabile, cu luarea în considerare a competenţelor fiecărei instituţii.

În anul 2014 s-a înregistrat o creştere a solicitărilor adresate de Consiliul Superior al Magistraturii instanţelor de judecată şi, pe cale de consecinţă, şi a celor adresate Judecătoriei sector 5 Bucureşti, aceste solicitări având ca obiect, de cele mai multe ori, comunicarea unor date statistice şi a unor puncte de vedere.

La nivelul instanţei, s-a remarcat în anul 2014 o mai mare implicare a CSM pentru scăderea duratei de soluţionare a cauzelor şi pentru reducerea stocului de dosare şi de hotărâri neredactate în termenul legal. Deşi salutară o asemenea implicare, în prima parte a anului ea s-a caracterizat doar prin solicitarea frecventă de date statistice, neînsoţită de măsuri concrete pentru îmbunătăţirea activităţii instanţelor cu un volum de muncă nerezonabil. În partea de final a anului, trebuie remarcată însă, punerea în aplicarea a dezideratului Consiliului de reaşezare a schemelor de personal pe baze obiective. În acest sens, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a beneficiat de o mult aşteptată mărire a schemei de magistraţi cu 1 post, respectiv a schemei personalului auxiliar de specialitate cu 4 posturi. Aceste măsuri reprezeintă premise pentru ca anul 2015 să vină însoţit de reducerea gradului de încărcare a personalului care va conduce inerent la creşterea calităţii actului de justiţie.

În ceea ce priveşte bugetul redus acordat sistemului judiciar, chiar dacă CSM nu deţine mecanismele necesare pentru o finanţare corectă , sunt aşteptate noi luări de poziţie ferme cu privire la alocarea unui buget optim pentru sistemul judiciar, preferându-se acceptarea fără comentarii a bugetului stabilit de organul competent. Totodată, sunt aşteptate măsuri din partea CSM în anul 2015 pentru atingerea unui obiectiv mai vechi al sistemului judiciar, acela al autofinanţării prin preluarea bugetului rezultat din plata taxelor judiciare de timbru.

Important de subliniat în acest context este şi faptul că finalul anului 2014 a adus creşteri salariale pentru mai multe categorii de personal plătit din fonduri publice, dar nu s-a observat nicio solicitare din partea CSM cu privire la salarizarea magistraţilor, făcându-se astfel abstracţie de faptul că salariile magistraţilor sunt de mai mulţi ani la acelaşi nivel, fiind afectate de procesul inflaţionist, şi nerezonabile faţă de volumul de muncă, de responsabilităţi şi interdicţii şi faţă de statutul pe care profesia de magistrat ar trebui să îl dobândească.

Din punctul de vedere al apărării independenţei sistemului judiciar, s-a remarcat în anul 2014 o creştere a atacurilor venite din partea presei şi a oamenilor politici la adresa independenţei judecătorilor şi a sistemului judiciar în ansamblul său. În acest domeniu, CSM a întreprins demersuri corecte, luând poziţie cu privire la fiecare incident care i s-a adus la cunoştinţă. Cu toate acestea, rezultatele nu sunt vizibile, deoarece simpla admitere a unei solicitări de apărare a independenţei sistemului judiciar, însoţită de un comunicat de presă, nu poate, în sine, să producă efecte pozitive semnificative. Prin urmare, este recomandabilă implicarea CSM în anul 2015 pentru modificarea reglementărilor aplicabile în acest domeniu, astfel încât CSM să poată lua măsuri mai energice, precum aplicarea de sancţiuni contravenţionale sau suspendarea activităţii persoanei sau persoanelor responsabile.

Cu privire la formarea profesională a magistraţilor, trebuie observat că cei mai mulţi dintre magistraţii Judecătoriei sector 5 Bucureşti au participat în anul 2014 la programe de formare organizate de Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru îmbunătăţirea activităţii de formare, având în vedere că cele mai multe dintre acestea presupun lipsa de la instanţă sau deplasări de natură să afecteze atât activitatea celui instruit, cât şi a celor care rămân să îşi desfăşoare activitatea în cadrul instanţei, propunem implementarea unor programe de formare în interiorul instanţelor, în sensul recrutării de către INM a unor noi formatori cu normă întreagă, responsabili cu formarea continuă, care să realizeze deplasări la instanţele din ţară. În această manieră, ar putea participa la programele de formare mai mulţi magistraţi, iar discuţiile s-ar centra pe problemele speciale ale fiecărei instanţe, ştiut fiind că, în funcţie de competenţele fiecărei instanţe şi de zona în care se desfăşoară activitatea, anumite tipuri de litigii pot fi mai frecvente, iar altele mai reduse sau inexistente, ceea ce impune concentrarea asupra anumitor probleme de drept determinate.

În ceea ce priveşte raporturile dintre instanţă şi Inspecţia Judiciară, trebuie remarcat că de fiecare dată când Inspecţia Judiciară a avut vreo solicitare către Judecătoria Sectorului 5, s-a răspuns prompt şi complet. În anul 2014 nu au existat rapoarte negative la adresa Judecătoriei sector 5 din partea Inspecţiei Judiciare şi nu a fost sancţionat vreunul dintre magistraţii acestei instanţe.

Referitor la raporturile dintre Ministerul Justiţiei şi instanţă, în anul 2014 nu s-a remarcat nicio măsură luată de Minister pentru buna funcţionare a sistemului judiciar, pentru creşterea bugetului instanţelor, pentru o mai bună salarizare a magistraţilor sau pentru apărarea independenţei acestora. Pe de altă parte, nu s-au remarcat nici măsuri de natură să afecteze funcţionarea sistemului judiciar, ceea ce înseamnă că, în esenţă, raporturile dintre Minister şi instanţă au fost în parametri normali.

La nivelul instanţei s-a asigurat o bună comunicare atât cu Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 Bucureşti, cât şi cu celelalte parchete din raza Curţii de Apel Bucureşti. Solicitărilor formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria sector 5 Bucureşti, de remitere a unor date rezultând din evidenţele instanţei ori de înaintare a dosarelor spre studiu, li s-a răspuns cu promptitudine şi profesionalism. Raporturile dintre Judecătoria sector 5 Bucureşti, pe de o parte şi, Parchetul de pe lângă Judecătorie, pe de altă parte, au fost bazate pe bună credinţă şi respect reciproc.

În ceea ce priveşte raporturile instanţei cu avocaţii şi consilierii juridici, conştientizând importanţa avocatului şi a consilierului juridic în procesul de înfăptuire a justiţiei, instanţa a manifestat în permanenţă respect şi corectitudine în relaţiile cu aceste profesii juridice.

În majoritatea cauzelor aflate pe rolul instanţelor, exercitarea calificată a dreptului la apărare al părţilor s-a realizat cu sprijinul avocaţilor înscrişi în Baroul Bucureşti.

În anul 2014 nu s-au înregistrat incidente care să vizeze colaborarea cu avocaţii sau consilierii juridici. Cu toate acestea, s-a putut constata, din petiţiile formulate de reprezentanţii acestor profesii juridice, că există nemulţumiri cu privire la modalitatea de funcţionare a instanţei, în special a compartimentelor auxiliare ale acesteia, dar aceste nemulţumiri au vizat în mod special modalitatea de reglementare a activităţii instanţei, care nu este oricum în competenţa acesteia, iar nu exercitarea concretă a activităţii de către un anumit grefier sau judecător.

Trebuie remarcat că în anul 2014 niciun judecător şi niciun grefier al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti nu a fost cercetat sau sancţionat pentru pretinse atitudini nedemne faţă de avocaţi sau consilieri juridici. De asemenea, nu au existat sesizări din partea Judecătoriei sector 5 cu privire la pretinse atitudini nedemne ale avocaţilor sau consilierilor juridici faţă de judecători sau grefieri. Prin urmare, se poate afirma că anul 2014 s-a caracterizat printr-un climat de respect reciproc şi de ordine în relaţia cu avocaţii şi consilierii juridici, chiar cu luarea în considerare a dozei de exagerare pe care exercitarea profesională a dreptului la apărare o poate implica.

Referitor la raporturile instanţei cu experţii judiciari, acestea s-au desfăşurat, în cele mai multe dintre cazuri, în parametri optimi. Cu toate acestea, efectuarea expertizelor judiciare continuă să reprezinte un factor de prelungire nerezonabilă a duratei de soluţionare a cauzelor. Motivele care conduc la întârzierea soluţionării cauzelor în cazul încuviinţării expertizelor judiciare sunt insuficienta pregătire a anumitor experţi, atât în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea, cât şi în ceea ce priveşte reglementările aplicabile expertizelor judiciare, dar şi lipsa ocazională de claritate a instanţei de judecată la stabilirea obiectivelor expertizei, cauzată în special de caracterul tehnic, de specialitate al acesteia.

În ceea ce priveşte raporturile cu asociaţiile profesionale şi organismele internaţionale şi cu societatea civilă, solicitările acestora adresate instanţei, pe parcursul anului 2014, au vizat, ca şi în anii anteriori, exprimarea unor puncte de vedere în legătură cu probleme ale sistemului judiciar sau protecţia drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice. Instanţa a răspuns cu promptitudine acestor solicitări.

CAPITOLUL VI CONCLUZII PRIVIND PROGRESELE ÎNREGISTRATE, VULNERABILITĂŢILE IDENTIFICATE ŞI MĂSURILE LUATE SAU PROPUSE PENTRU REMEDIEREA ACESTORA

Principalele progrese înregistrate în anul 2014 la nivelul activităţii desfăşurate de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti sunt următoarele:

1. creşterea operativităţii generale a instanţei;

2. diminuarea stocului de dosare;

3. creşterea numărului de dosare soluţionate;

4. scăderea numărului de dosare mai vechiu de 1 an.

5. scăderea duratei medii a datei recomandate pentru începerea procedurii civile;

6. punerea în aplicare a dispoziţiilor Noului Cod de procedură civilă şi Noului Cod de procedură penală de o manieră care nu a condus la derapaje în funcţionarea instanţei;

7. menţinerea indicelui general de atacabilitate precum şi a celui de modificare/casare a hotărârilor în căile de atac în parametrii optimi, împrejurări ce denotă o încredere ridicată a justiţiabililor în actul de justiţie înfăptuit la nivelul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti şi o bună pregătire profesională a magistraţilor şi grefierilor acestei instanţe.

8. creşterea numărului de întâlniri organizate la nivelul instanţei având ca obiect învăţământul profesional şi practica neunitară.

9. schimbarea , parţial, a infrastructurii informatice prin achiziţionarea a 3 aparate multifuncţionale.

10. continuarea activităţii de defrişare a dosarelor vechi şi de externalizare a arhivei civile.

Pe lângă aceste progrese ce au influenţat pozitiv activitatea de ansamblu a instanţei., trebuie precizat că la sfârşitul anului instanţa se confrunta cu următoarele grave probleme:

1. creşterea fără precedent a volumului de activitate, pe parcursul anului 2015 înregistrându-se maximul istoric al numărului de dosare nou înregistrate; urmează ca pe parcursul anului 2015 să se evalueze măsura în care relativ recenteke modificări ale Codului de procedură civilă vor reaşeza volumul de activitate în parametri normali; în contrar, sunt necesare intervenţii pe alte paliere (spre exemplu cel al majorărilor schemelro de personal);

2. schema personalului auxiliar de specialitate necorespunzător adaptată volumului de muncă înregistrat pe parcursul anului şi complexităţii crescute a acestuia în contextul intrării în vigoare a noii legislaţii procesuale; efectele măsurii de majorare a schemei de la finele anului 2014 urmează a fi evaluate pe parcursul anului 2015;

3. menţinerea unui număr relativ ridicat de hotărâri redactate cu întârziere ; rezultatul negativ este consecinţa existenţei unui număr mare de dosare soluţionate în contextul creşterii volumului de activitate al judecătorilor Secţiei civile ; chiar şi în aceste condiţii , preocuparea judecătorilor trebuie să rămână constantă cu privire la diminuarea numărului de hotărâri judecătoreşti neredactate în termen, condiţie esenţială în vederea respectării dreptului părţilor la un proces echitabil (în componenta duratei optime de soluţionare a cauzei).

4. existenţa unei părţi a arhivei în exteriorul sediului instanţei, într-un depozit impropriu conservării documentelor pe suport de hârtie (în comuna Tunari, în afara municipiului Bucureşti), aspect ce mai creează încă nemulţumiri în rândul justiţiabililor care doresc obţinerea urgentă a unor copii din dosarele mai vechi. Această situaţie – deşi ar fi trebuit rezolvată încă din anul 2007 - nu a primit încă nico soluţie, iar riscul deteriorării grave a documentelor vechi aflate în păstrarea instanţei este iminent ; această problemă este potenţată şi de reducerea cotei de benzină alocată Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, ce a determinat scăderea numărului de deplasări către Arhiva veche şi dificultăţi în privinţa transportului dosarelor către instanţa de control judiciar, în momentul în care cota de benzină alocată lunar instanţei s-a epuizat.

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREŞTI

DATE STATISTICE

2014

Volumul de activitate pe materii

Natura cauzei	Stoc anterior	Intrate în cursul anului	Total(cauze pe rol)	Soluţionate	Stoc la sfârşitul anului
Penal	539	4084	4623	4082	541
Civil	5472	30694	36166	32145	4021
Comercial	1263	1142	2405	1252	1153
Total	7274	35920	43194	37479	5715

Durata medie de soluţionare a cauzelor

Materia	Durata medie de soluţionare a cauzelor
Civil	3 luni – cf. Statis
Penal	4,6 luni – cf. Statis
Minori şi familie	7,6 luni– cf. Statis
Contencios administrativ şi fiscal	8,6 luni– cf. Statis
Confl.de muncă şi litigii de asig.sociale	5,6 luni– cf. Statis
Comercial	7 luni– cf. Statis