Caz în care vom avea un contact variabil ce se deplasează pe înfăşurarea secundară expusă a transformatorului, fiind posibilă conectarea acestuia în oricare punct (priză variabilă)
Caz în care vom avea un contact variabil ce se deplasează pe înfăşurarea secundară expusă a transformatorului, fiind posibilă conectarea acestuia în oricare punct (priză variabilă).
Dacă neglijăm în totalitate separarea electrică dintre înfăşurări, putem construi un transformator folosind doar o singură înfăşurare; dispozitivul astfel creat poartă numele de autotransformator.
Dacă neglijăm în totalitate separarea electrică dintre înfăşurări, putem construi un transformator folosind doar o singură înfăşurare; dispozitivul astfel creat poartă numele de autotransformator.
Componentele electronice pot fi clasificate în trei mari categorii:
Componentele electronice pot fi clasificate în trei mari categorii:
Se definesc drept componente pasive de circuit, acele componente care nu pot realiza funcţii de prelucrare a semnalelor electrice (conversie curent alternativ-curenet continu, funcții de amplificare). Cele mai utilizate componente pasive sunt: rezistoarele, condensatoarele şi bobinele.
Componentele active permit modificarea energiei semnalelor (transformarea energiei de curent alternativ în energie de curent continuu, amplificare).
Componentele active permit modificarea energiei semnalelor (transformarea energiei de curent alternativ în energie de curent continuu, amplificare).
Exemple: diode, tranzistoare, tiristoare, etc.
Se mai întâlnesc și sub denumirea de dispozitive semiconductoare.
Rezistorul electric este un element de circuit pasiv care se opune trecerii curentului electric dacă la bornele sale se aplică o tensiune electrică. El absoarbe pe la borne putere electrică activă pe care o transformă în căldură prin efectul electrocaloric (efectul Joule-Lenz).
Rezistorul electric este un element de circuit pasiv care se opune trecerii curentului electric dacă la bornele sale se aplică o tensiune electrică. El absoarbe pe la borne putere electrică activă pe care o transformă în căldură prin efectul electrocaloric (efectul Joule-Lenz).
Rezistorul se confecţionează din diferite materiale conductoare.
Caracterizarea globală a unui rezistor se face cu ajutorul parametrului fizic numit rezistenţă electrică, notat cu R. Un alt parametru folosit, de asemenea, pentru caracterizarea unui rezistor este conductanţa electrică, notată cu G. Cei doi parametri sunt legaţi între ei prin relaţia:
Modelul fizic ideal al unui rezistor îl reprezintă un conductor omogen cu secţiunea constantă. Rezistenţa unui conductor de lungime l [m] şi de secţiune transversală A [m2] este:
Modelul fizic ideal al unui rezistor îl reprezintă un conductor omogen cu secţiunea constantă. Rezistenţa unui conductor de lungime l [m] şi de secţiune transversală A [m2] este:
în care ρ este rezistivitatea materialului conductor [Ω·m2/m].
Unitatea de măsură, în sistem internaţional (S.I.), a rezistenţei electrice se numeşte Ohm [Ω]. În aplicaţiile practice se utilizează şi multipli sau submultipli ai acestei unităţi.
Unitatea de măsură a conductanţei electrice se numeşte Siemens [S].
Rezistorul liniar are rezistenţa electrică independentă de valoarea intensităţii curentului electric ce îl străbate. Aşadar, rezistenţa este constantă în orice punct de funcţionare pe caracteristica tensiune-curent u(i). Ecuaţia tensiune-curent are, în acest caz, expresia:
u = R⋅i
Această relaţie se poate scrie cu ajutorul conductanţei:
i = G ⋅ u
Caracteristica tensiune-curent este liniară şi bilaterală;
Caracteristica tensiune-curent este liniară şi bilaterală;
- liniară, în sensul că această caracteristică este o linie dreaptă ce trece prin origine. O consecinţă importantă a liniarităţii este faptul că tensiunea este întotdeauna proporţională cu curentul şi viceversa.
- bilateral înseamnă că această caracteristică are simetrie pară faţă de origine (u(−i) = −u(i) ). Datorită proprietăţii de bilateralitate, schimbarea polarităţii tensiunii aplicate schimbă sensul curentului, dar nu şi valoarea sa. Rezultatul este că orice rezistor se poate conecta în circuit fără a ţine seama de semnificaţia în notarea bornelor sale.
Datorită liniarităţii, putem spune că:
În multe situaţii este utilă pentru un element de circuit nu numai relatia analitică, dar şi graficul dependenţei curentului de tensiunea la borne.
În multe situaţii este utilă pentru un element de circuit nu numai relatia analitică, dar şi graficul dependenţei curentului de tensiunea la borne.
În cazul unei rezistenţe graficul este o dreaptă care trece prin origine şi are panta egală cu 1/R. Situaţia pentru cazul mai multor rezistenţe este prezentată în figura de mai jos.
