Introducere documentaţia Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Brăila

Principalele elemente şi masuri necesare pentru reducerea instabilităţii zonelor supuse hazardului natural la alunecări de teren

Măsurile pentru prevenirea sau atenuarea/stoparea alunecărilor de teren prin acţiunea asupra factorilor perturbatori, sunt foarte variate şi specifice fiecărui caz în parte, funcţie de amploarea fenomenului. Ele pot fi grupate astfel: modificarea geometriei iniţiale, reducerea presiunii apei din pori, măsuri fizice, chimice, biologice, măsuri mecanice.

Aceste masuri au drept scop creşterea gradului de siguranţă al versanţilor prin: asigurarea unei stări de tensiune în teren, comparabilă cu rezistenţa acestuia la forfecare, conservarea în timp a rezistenţelor la forfecare a pământurilor, împiedicând micşorarea acestora, echilibrarea stării de tensiune prin realizarea unor lucrări de susţinere a masei alunecătoare.

Cele mai importante măsuri de combatere a fenomenelor de instabilitate a masivelor de pământ sunt:

• 
  Măsuri de drenaj: drenuri de suprafaţă pentru prevenirea infiltrării apei în zona alunecării (şanţuri şi ţevi colectoare), tranşee drenante de suprafaţă sau adâncime umplute cu material filtrant (natural sau geosintetice), drenuri-fitil, puţuri drenante, drenuri în spic cu cămin de colectare, galerii drenante, drenuri-sifon, epuizmente directe şi indirecte
  
• 
  Structuri de sprijin: gabioane, căsoaie, ziduri de sprijin de greutate sau pământ armat, structuri discontinue din piloţi, coloane sau barete, sisteme de bolţi cu pilaştri, structuri din micropiloţi, cluaje, dale ancorate, plase ancorate, sisteme de atenuare a rocilor desprinse din versanţi (şanţuri, ziduri etc.)
  
• 
  Îmbunătăţirea terenului: colmatarea fisurilor din roci, injectarea, coloane de var
  

Având în vedere degradările provocate de alunecările de teren în judeţul Brăila, se impune executarea unui program de cercetare, cuprinzând cartarea amănunţită a alunecărilor, lucrări de foraj completate cu metode geofizice pentru determinarea adâncimii suprafeţei de alunecare, monitorizarea alunecărilor de teren prin metode topo-geodezice şi foraje a cauzelor evoluţiei imprevizibile a fenomenului precum şi măsuri de stabilizare a versanţilor deja afectaţi de fenomen sau cu potenţial ridicat de declanşare a alunecărilor de teren.

Seisme

Conform Legii nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – “Zone de risc natural” unităţile administrativ teritoriale urbane din judeţul Valcea amplasate în zone pentru care intensitatea seismică exprimată în grade MSK este VIII şi trebuie să facă obiectul planurilor de apărare împotriva efectelor seismelor sunt:

UAT	Nr. de locuitori	Intensitatea seismică (MSK)
Municipiul Braila	218.744	VIII
Oraşul Faurei	4.227	VIII
Oraşul Ianca	11.389	VIII
Oraşul Insuratei	7.387	VIII

Sursa datelor: Buletinul statistic al Comisiei Naţionale de Statistică, 2007

Întrucât perioada medie de revenire a cutremurelor de intensitate VII şi VIII este de 50 de ani respectiv 100 ani, se impune iniţierea de măsuri specifice în caz de urgenţă pentru unităţile administrativ teritoriale evidenţiate în tabelul de mai sus..

Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren organizată în cadrul MLPTL are în subordine la nivelul judeţului Valcea, Comisia judeţeană de apărare împotriva dezastrelor şi comisiile orăşeneşti în funcţie de gradul de expunere la efectele dezastrelor (inclusiv seismele)

Comisia judeţeană întocmeşte Planul judeţean de apărare împotriva dezastrelor care reflectă concepţia acesteia privind protecţia şi intervenţia în cazul dezastrelor specifice judeţului. Acesta cuprinde planuri de apărare elaborate de municipii şi oraşe, planuri operative de apărare specifice, studii, analize, documentaţii.

Programul de măsuri privind prevenirea şi atenuarea efectelor cutremurelor (Conform Studiului IPTANA SA 2008 „Gestiunea situaţiilor de risc în profil teritorial în judeţul Brăila pentru elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judeţean Brăila”)

Evaluarea cât mai corecta a hazardului seismic într-un anumit amplasament este importantă în vederea punerii în siguranţă a fondului construit existent şi/sau viitor (desigur viitoarele evenimente seismice vor confirma sau nu studiile de hazard). Deasemenea hărţile de hazard seismic asigură informaţii esenţiale pentru creerea şi îmbunătăţirea normativelor de proiectare seismică a clădirilor. Cercetatorii revizuiesc frecvent aceste hărţi pentru a reflecta noile cunoştinţe dobândite în înţelegerea fenomenelor şi pentru a integra noile date instrumentale disponibile.

Protecţia antiseismica a construcţiilor trebuie să conţină în mod obligatoriu o evaluare cât mai realistă a hazardului seismic. Pentru aplicarea practică a studiilor de hazard, comunitatea administrativă (birocratică) poate avea un rol important în stabilirea finală a nivelului ales de hazard seismic la nivel naţional/regional. Studiile de microzonare seismică ce includ influenţa condiţiilor de teren şi cartografiază parametrii mişcării terenului în anumite zone (de exemplu pentru zone urbane) au rolul de a sublinia diferenţele de hazard seismic ce pot exista în zona respectivă şi ca în viitor poate fi necesară o abordare la scară locală a evaluării acţiunii seismice.

Măsuri imediate pentru reducerea riscului seismic

• 
  Punerea în siguranţă, în următorii ani, a construcţiilor care prezintă un pericol ridicat de prăbuşire şi care adăpostesc un număr important de persoane.
  
• 
  Creerea unor spaţii tampon pentru adapostirea provizorie a locatarilor, în cazul necesităţii părăsirii temporare a locuinţelor, pe timpul executării lucrărilor de intervenţie sau în caz de cutremur.
  
• 
  Continuarea acţiunii de inventariere şi expertizare a construcţiilor din zonele seismice.
  
• 
  Creerea condiţiilor tehnice şi organizatorice necesare colectării, stocării şi procesării automate ale informaţiilor relative la construcţiilor cu risc seismic.
  
• 
  Completarea cadrului organizatoric pentru luarea măsurilor de urgenţă post-seism (în special a celor cu caracter tehnic, legate de evaluarea rapidă post-seism şi de punerea provizorie în siguranţă).
  
• 
  Măsuri pentru îmbunatăţirea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, la diferite niveluri (central, local), asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic şi de măsurile pentru reducerea acestuia.
  

Strategia de informare şi educare

Programul de educare antiseismică a populaţiei trebuie să fie o acţiune care să pună accentul pe formele de educaţie referitoare la condiţiile concrete de hazard, vulnerabilitate şi risc din aşezările respective, avându-se în vedere următoarele direcţii principale:

• 
  programe de educaţie generală a populaţiei (comunităţile urbane şi rurale) ;
  
• 
  programe de educaţie specifică a unor categorii socio-profesionale şi de vârstă ale populaţiei, inclusiv ale specialiştilor şi persoanelor cu atribuţii de conducere în instituţiile publice responsabile cu apărarea împotriva dezastrelor şi ale componentelor societăţii civile.
  

Ca forme de realizare a programelor menţionate se pot propune:

• 
  dezbateri şi popularizare prin mass-media; instruiri/ antrenamente organizate periodic pe plan local.
  
• 
  afişe, pliante, broşuri cu reguli de bază ale protecţiei individuale şi colective;
  

• 
  manuale/ghiduri practice cuprinzând cunoştinţe generale şi specifice socio-profesionale; filme documentare;
  

Categoriile de clădiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur puternic o reprezinta:

• 
  construcţiile executate între 1950 şi 1976 conform normativelor de proiectare în vigoare atunci care au fost proiectate cu considerarea unor forţe seismice mai reduse; acestea s-au comportat satisfăcător în 1977 dar unele cazuri (de ex. cele cu parter flexibil) au suferit mai multe avarii;
  
• 
  clădirile joase din zidărie şi alte materiale locale executate tradiţional fără control tehnic specializat.
  

Cele mai multe cladiri de acest tip constituie o prioritate absolută la intervenţie.

Diminuarea vulnerabilităţii seismice a constructiilor se poate realiza prin acţiuni de intervenţie (consolidări) la clădiri din domeniul sănătăţii, administraţiei centrale si locale, educaţiei şi cercetării, culturii, clădiri de locuit, etc.

Inundaţii

Obiectivul principal al strategiei cu privire la riscul de inundaţii este inclus în strategia de amenajare a bazinelor hidrografice şi este prezentată detaliat la acest capitol(4.2.1.): prevenirea şi protecţia faţă de riscul la inundaţii în scopul gestionării eficiente a resurselor materiale.

Politica de gospodărire a apelor din judeţ se înscrie în strategia şi politica naţională de gospodărire a resurselor de apă. Este o politică de gospodărire durabilă a apelor şi are ca scop asigurarea protecţiei cantitativă şi calitativă a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniu.

1.3. GESTIUNEA DEŞEURILOR

Analiza impactului produs de generarea deşeurilor din activităţile socio-economice, de modul şi practicile actuale de gospodărire a acestora în judeţul Brăila, precum şi de necesitatea abordării în mod integral a gestionării deşeurilor, a impus stabilirea unui obiectiv general si a unor obiective specifice care au ca scop final reducerea sau eliminarea acestuia.

Obiectivul general rezultat din Strategia Naţională de Gospodărire a Deşeurilor vizează ”Reducerea impactului si a riscurilor pentru sanatatea oamenilor si a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic” (orizontul de timp 2008- 2013).

La realizarea obiectivului general poate contribui implementarea prevederilor proiectului “Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Brăila” întocmit în conformitate cu Metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin Ord. 951/2007, elaborat ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor. Acesta cuprinde perioada 2008 – 2013, urmând a fi revizuit periodic în conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului.

Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Brăila este în concordanta cu legislaţia UE, Planul National de Gestiunea Deşeurilor (PNGD), Planul Regional de Gestionare a Deseurilor 2004 – 2013, şi are ca baza obiectivele Planului Operaţional Sectorial: reducerea cantitatii de deşeuri depozitate, creşterea cantitatii de deşeuri reciclate şi reutilizate, reducerea numarului poluarilor ecologice vechi, îmbunatatirea standardelor tehnologice de depozitare.

Obiective specifice

Obiectivele specifice judeţene rezultate din proiectul ”Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Brăila” sunt:

• 
  Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor
  
• 
  Depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului
  
• 
  Conştientizarea locuitorilor de beneficiile rezultate din proiect, separarea colectării deşeurilor şi reciclarea acestora.
  

Pentru imbunatatirea calitatii managementului deseurilor se impune implementarea legislatiei actuale armonizata cu directivele europene. In vederea atingerii obiectivelor propuse se are in vedere respectarea urmatoarele aspecte legislative şi instituţionale:

• 
  Cadrul legal pentru desfăşurarea activităţii de depozitare a deşeurilor care, în momentul de faţă, îl constituie Hotărârea Guvernului nr. 162 / 2002 privind depozitarea deşeurilor
  
• 
  Proiectul ”Planul Judeţean de Gestiunea Deşeurilor in judeţul Brăila – 2008 - 2013”
  

Măsurile care vizează managementul deşeurilor privesc:

• 
  Dezvoltarea unor procese şi a unei infrastructuri adecvate pentru tratarea şi depozitarea deşeurilor, prin utilizarea unor tehnologii moderne
  

• 
  Managementul adecvat al deşeurilor industriale, împreună cu managementul deşeurilor menajere produse în mediul urban şi rural în conformitate cu metodele şi practicile valabile în zilele noastre, asigură o protecţie integrată a mediului ridicând astfel nivelul de trai al cetăţenilor şi conservând natura.
  

• 
  Întărirea capacităţii de monitorizare şi control din partea autorităţilor care se ocupă de mediu la nivelul judeţului şi al oraşelor poate contribui pozitiv la dezvoltarea de noi activităţi care se bazează pe curăţenie, siguranţă şi un mediu igienic.
  

• 
  Îmbunătăţirea metodelor de producţie (investind în tehnologii noi “curate” şi adoptând proceduri moderne, puţin poluante)
  

• 
  Consolidarea capacităţii şi eficienţei întreprinderilor şi organizaţiilor care acţionează în domeniul managementului deşeurilor
  

• 
  Întărirea capacităţii Agenţiilor Judeţene pentru Protecţia Mediului de a dezvolta noi practici pentru monitorizarea şi controlul emisiilor accidentale de substanţe poluante din partea sectorului productiv
  
• 
  Modernizarea tehnologiilor existente de colectare, depozitare, tratare şi reciclare a deşeurilor menajere şi industriale de orice fel
  
• 
  Dezvoltarea staţiilor de tratare şi eliminare a deşeurilor industriale, a apelor poluate şi a deşeurilor chimice
  

• 
  Campanii de conştientizare în problema reciclării şi protecţiei mediului
  

• 
  Reabilitarea zonelor afectate de poluare împreună cu dezvoltarea unui management adecvat al deşeurilor de orice natură în acord cu standardele şi practicile de astăzi, asigurând refacerea pământului şi a apelor afectate şi în acelaşi timp asigurând o protecţie integrată a mediului care va duce la creşterea calităţii vieţii şi la conservarea mediului natural în zonă.
  

• 
  Campanii de conştientizare în problema reciclării şi protecţiei mediului
  

În angajamentele asumate de România în procesul de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană este prevazută pentru judeţul Brăila realizarea a 2 depozite conforme cu reglementarile de mediu. Depozitul controlat de deşeuri menajere şi asimilabile industriale din localitatea Muchea a început să funcţioneze în 2002, fără sortarea deşeurilor. Depozitul va avea 4 celule: 1 3,1 Ha, 2.8 Ha, 2,8 Ha, 4 3,2 Ha. În prezent este în funcţiune celula nr. 1. Aici sunt eliminate anual 70.000 t de deşeuri.

În anul 2010 este prevazută de asemenea, construirea unui nou depozit conform de deşeuri muncipale în localitatea Ianca cu o capacitate de 255.000 tone.

Se propune, de asemenea, închiderea depozitelor neconforme existente după următorul calendar:

• 
  Depozitul neecologic de deşeuri menajere Făurei 2017
  
• 
  Depozitul neecologic  de deşeuri menajere Ianca 2009