Introducere în limbajul html

b) Conectare temporară prin linie telefonică

În acest caz trebuie să dispui de un modem', de programe speciale de comunicaţie si să apelezi la serviciile unei firme specializate în furnizarea de servicii Internet (ISP -Internet Service Provider). Un ISP este o firmă care are calculatoare de mare capacitate conectate la Internet prin linii telefonice dedicate, canale radio sau canale satelit şi care oferă clienţilor, în schimbul unei taxe, servicii de conectare la Internet.

2. Adresarea în Internet

Din clipa în care aţi devenit posesorul unui cont Internet, aveţi propria adresă Internet. De exemplu, dacă numele de cont este vasile, iar serverul la care vă conectaţi se numeşte fih.utt.ro, atunci adresa este : [e-mail]. ro

Mai exact, adresa de email a oricărui utilizator Internet are structura :

nume-utilizator@domeniu

unde nume-utilizator reprezintă numele de conectare al utilizatorului (login name), iar domeniu specifică serverul pe care există contul (unic !) nume-utilizator. În partea introductivă am precizat că fiecare calculator din reţeaua Internet are o adresă numerică unică în cadrul reţelei, denumită adresă IP. Adresa IP este formată din numere naturale, mai mici decât 256, separate prin '.' (punct). De exemplu: 193.226.30.6 sau 193.226.19.0.

Calculatoarele par a se descurca foarte bine cu numere, dar... oamenii preferă nişte denumiri mai sugestive. Probabil că dacă am locui pe strada 193.226.30.6, colt cu 193.226.19.0, am uita frecvent unde ne este casa! Deci, pentru a fi siguri că nu uităm [unde stăm, ar trebui să asociem calculatoarelor nişte nume. Dificultatea constă în faptul că aceste nume trebuie să fie unice în cadrul reţelei. Metoda prin care adreselor IP li se asociază denumiri se numeşte DNS (Domain Name System - Sistemul Numelor de Domenii) şi se bazează pe ideea de a împărţi calculatoarele din reţea pe domenii şi subdomenii, formându-se o structura ierarhică. Pentru a specifica o adresă vom indica, în ordine, numele subdomeniilor, separându-le prin caracterul '.' (punct). Ordinea este data de faptul că fiecare subdomeniu este inclus în cel din dreapta lui.

De exemplu, să analizăm adresa fih.utt.ro. Acest domeniu este format din trei subdomenii:

1. fih - subdomeniul Facultăţii de Inginerie Hunedoara ;

2. utt- subdomeniul Centrului de Comunicaţii la care este conectat serverul Facultăşii de Inginerie Hunedoara

3. ro - cel mai amplu subdomeniu, careeste indicativul ţării în care se află Centrul de Comunicaţii, aici România.

Evident, cel mai amplu subdomeniu dintr-o adresă este cel mai din dreapta. Acesta poate fi un indicativ de ţară, de exemplu: ro pentru România, fr pentru Franţa, ca pentru Canada etc. În Statele Unite, de obicei, subdomeniul cel mai din dreapta nu este cel geografic (us), ci este un indicativ al organizaţiei din care face parte instituţia. De exemplu:

Domeniu	Organizaţia
edu	Organizaţii educaţionale (universităţi,	(Universitaţi şcoli etc.)
com	Organizaţii comerciale
Gov	Organizaţii guvernamentale
Mil	Organizaţii militare
Net	Furnizori de Internet
Org	Alte Organizaţii

Există câteva sute de domenii de nivel superior (domeniile geografice şi cele organizaţionale). Fiecare domeniu este partiţionat in subdomenii, care la rândul lor sunt partiţionate etc., obţinându-se astfel o structură arborescentă:

Fiecare domeniu controlează domeniile de pe nivelul inferior. Pentru a evita conflictele de nume, la crearea unui nou domeniu va fi cerută permisiunea administratorilor domeniului in care va fi inclus.

Conversia numelui de domeniu în adresă IP (operaţie denumită rezoluţie de adresă) este realizată automat de către serverele DNS. Spaţiul numelor de domenii este împărţit în zone care nu se suprapun (subarbori în structura arborescentă), în fiecare zonă existând un server DNS, care gestionează informaţiile despre domeniul respectiv.