Ioan lăCĂTUŞU

Sprijinul guvernamental poate fi direcţionat în rezolvarea următoarelor probleme prioritare din sectorului economic: punerea în valoare a potenţialului agro-turistic al judeţului; elaborarea unor programe de reabilitare a staţiunilor balneare din zonă: Vâlcele, Malnaş, Covasna, Balvanyos; cuprinderea în proiectele finanţate în anul 2004 a lucrărilor de alimentare cu gaz metan a localităţilor din depresiunile Întorsura Buzăului şi Topliţa; respingerea demersurilor autorităţilor locale prin care se urmăreşte diminuarea suprafeţelor aflate în administrarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie a Cartofului din Tg. Secuiesc, din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Siseşti”; aprobarea proiectelor de Hotărâri de Guvern iniţiate de Prefecturile Judeţelor Covasna şi Harghita vizând alocarea de fonduri pentru: reabilitarea drumurilor judeţene, alimentarea cu apă potabilă a localităţilor rurale.

În aceste condiţii este imperios necesar ca Statul român, în consens cu practica europeană, să elaboreze şi să implementeze acele strategii de dezvoltare economico-socială a zonei care să asigure o fizionomie multietnică şi pluriconfesională, concomitent cu întărirea capitalului social, prin refacerea încrederii cetăţenilor din toate zonele ţării în zona Covasna-Harghita, în beneficiul tuturor locuitorilor de aici.
4. Soluţionarea reprezentării populaţiei româneşti în Consiliile locale şi în Parlamentul ţării

A. Reprezentarea în Consiliile locale.

O sumară trecere în revistă a reprezentării populaţiei de etnie română din judeţul Covasna în consiliile locale, după alegerile locale din anul 2000, permite surprinderea următoarelor aspecte:

În 24 de localităţi administrative, din totalul de 39, românii nu au reprezentanţi în consiliile locale. Comunităţile româneşti cele mai numeroase, care nu au reprezentanţi în consiliile locale sunt: Târgu Secuiesc- 1595 locuitori de etnie română (7,80% din totalul populaţiei municipiului); Zăbala - 896 români (18,66% din totalul populaţie comunei); Baraolt - 298 români (3,10%); Aita Mare - 298 români (9,23%); Brăduţ - 194 români şi rromi vorbitori de limbă română (26,26%); Ojdula – 185 români (5,26%); Malnaş - 143 români (2,93%); Băţani – 140 (2,19 %) ş.a.(Anexa nr.17)

De remarcat situaţia din localităţile Belin şi Zagon, unde românii împreună cu rromii de limbă română formează - în cazul Belin, 58,48% din totalul populaţiei - şi au doar 6 consilieri (46,15% din total), iar primarul este membru U.D.M.R, iar la Zagon 50,42% din totalul populaţiei, şi au doar 5 consilieri (33,33% din totalul consilierilor), iar primarul este membru U.D.M.R. În judeţul Harghita, românii nu au reprezentanţi în consiliile locale ale municipiilor Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, ale oraşelor Gheorghieni, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Băile Tuşnad şi în majoritatea comunelor etnic mixte, cu un număr mic de locuitori români (Lăcătuşu, 2002) .

În condiţiile sporirii autonomiei locale şi ale reformei din administraţia publică, consiliile locale capătă noi competenţe, în conducerea şi administrarea localităţilor. În acest context, este firească şi necesară preocuparea pentru asigurarea cadrului legislativ care să asigure reprezentarea comunităţilor româneşti din judeţelor Covasna şi Harghita, în consiliile locale din toate localităţile celor două judeţe. Într-un recent interviu, un bun cunoscător al zonei ţine să avertizeze: “Dacă nu se schimbă modul de abordare a vieţii politice din zonele în care românii sunt minoritari în ţara lor, la viitoarele alegeri nu vom mai avea consilieri români. Pragul de 5% nu e bun pentru o zonă ca asta… Noi românii ar trebui să luăm exemplu de la maghiari, cel puţin în politică. În judeţele noastre (Covasna şi Harghita -n.a) ar trebui să existe un singur partid: Partidul Românilor şi nu 10-15 formaţiuni care se ambiţionează să-şi depună liste separate.” (Popescu Longin, 2002)

Asociaţiile culturale româneşti din cele două judeţe, cu mai multe ocazii au propus amendarea Legii nr. 70/1991, republicată, privind alegerile locale în vederea asigurării reprezentării populaţiei româneşti în consiliile locale şi la nivel de viceprimar şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, în unităţile administrativ-teritoriale unde acestea deţin o pondere de minim 5%. (Buletinul Ligii Cultural-Creştine “Andrei Şaguna” nr.2/2002)

Ca urmare, prin consultarea specialiştilor din administraţia publică locală şi a celor din cadrul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, propunem următoarele variante de modificare a legii 70/1991:

I. Varianta privind reprezentarea comunităţilor etnice româneşti din localităţile în care acestea sunt numeric inferioare şi nu ating pragul minim necesar pentru obţinerea unui mandat de consilier.

În circumscripţiile electorale în care numărul locuitorilor de naţionalitate română este de cel puţin 1%, dar fără a atinge pragul necesar atribuirii unui mandat de consilier local, conform legii 70/1991, se va acorda câte un mandat de consilier candidaţilor de pe listele de candidaţi sau candidaţilor independenţi din rândul locuitorilor prevăzuţi la începutul aliniatului, care au obţinut cele mai multe voturi.