Istoria Romei

Eugen Cizek

pp. 7-99; 302-331; 356-359; şi M. Christol-D. Nony, op. cit., pp. 58-60; P. Veyne, op. cit., pp. 79-l00.

¹² Pentru fenomenul asociativ, colegii şi circuli, inclusiv cel al Scipionilor, vezi F.M. De Robertis, II fenomeno associativo nel nwndo romano, dai collegi della Repubblica alle corpo-razioni del Basso Impero, Napoli, 1955; CI. Nicolet, Le metier de citoyen, pp. 264-399; 415-417; Eugen Cizek, U epoque de Neron et ses controverses idiologiques, Leiden, 1972, pp. 55-57; id., Neron, Paris, 1982, pp. 217-246; id., Ist. Ut. lat., pp. 45; 96-97; id., Mentalităţi, pp. 27-31.

¹³ Pentru economia acestei secvenţe istorice, a se vedea M. Le Glay, op. cit., pp. 109-l39; M. Christol-D. Nony, op. cit., pp. 45; 60; 74-77. între 210 şi 209, Roma a capturat 50.600 de aliaţi ai lui Hannibal, transformaţi în sclavi. S-au adăugat 30.000 de locuitori ai Tarentului (în 209), 35.000 de cartaginezi (în 201), 155.000 de macedoneni şi greci, în secolul următor, 26.700 capturaţi în Corsica şi în Sardinia (în 177).

¹⁴ în legătură cu acest senatusconsult, cu bacchismul şi reprimarea lui, a se vedea A.J. Festugiere, „Ce que Tite-Live nous apprend sur Ies mysteres de Dionysos", Melanges de l' Ecole Franqaise de Rome et d'Athenes, 1954, pp. 79-99; J.-M. Pailler, „La spirale de l'interpreta-tion: Ies Bacchanales", Annales. Economie, Societe, Civilisation, 1982, pp. 929-952; id., „Les pots casses des Bacchanales", Melanges de V Ecole Franqaise...., 95, 1983, pp. 7-54; id., Bacchanalia. La repression de 186 av. J.-C. ă Rome et en Italie, Roma, 1988; J.-L. Voisin, „Tite-Live, Capoue et les Bacchanales", Melanges de V Ecole Frangaise..., 96, 1984, pp. 60l-653; dar şi Marie-Laure Freyburger - Gerard Freyburger - J.-C. Tautil, Sectes religieuses en Grece et ă Rome dans V Antiquite pa'ienne, Paris, 1986, pp. 6l-70; 185-l97; M. Le Glay, op. cit., pp. 170-l72; M. Christol-D. Nony, op. cit., p. 77; Gerard Freyburger, „Mysteres dionysiaques et promesses de survie. Les baccants de Rome", La Vie et la Mort dans V Antiquite. Actes du Colloque Organise en janvier 1990 par l' Association Guillaume Bude de Dijon, Dijon, 1991, pp. 109-l32; Yves Lehmann - Dominique Briquel - Gerard Freyburger - Mireille Hadas-Lebel — Vinciane Pirenne-Delforge - Charles-Marie Ternes, Religions de V Antiquite, Paris, 1999, pp. 256-290. în legătură cu religia Republicii, cu penetraţia cultelor orientale, vezi şi A. Grandazzi, op. cit., p. 264; Robert Turcan, Les cultes orientaux dans le monde romain, Paris, 1989, pp. 35-l27; Y. Lehmann şi colaboratorii, op. cit., pp. 29l-320.

¹⁵ Datorăm, în foarte mare parte, consideraţiile relative la religio romană a Republicii lui M. Christol - D. Nony, op. cit., pp. 5l-55. A se vedea şi Th. Mommsen, op. cit., I, pp. 104-l17; 262-265; 493-504; însă şi Y. Lehmann şi colaboratorii, op. cit., pp. 189-211. Pentru rolul edililor în orânduirea jocurilor, vezi J. Gaudemet, op. cit., pp. 347-348. în ce priveşte dezvoltarea arhitecturii şi artelor plastice, mai jos tratată, vezi Th. Mommsen, op. cit., I, pp. 143-l46; 274-278; 536-537. A se consulta şi P. Grimal, op. cit., pp. 243-249; J. Neraudau, „L'art romain", Rome et nous. Manuel a"initiation â la litterature et ă la civilisation latines, Paris, 1977, pp. 277-280.

¹⁶ Vezi Th. Mommsen, op. cit., I, p. 266. Pentru dezvoltarea literaturii, a se vedea E. Cizek, Ist. Ut. lat., pp. 45-l28; Fabio Cupaiuolo, Storia della letteratwa latina, Napoli, 1994, pp. 7-82; Pierre Grimal, Literatura latină, trad. românească de Mariana şi Liviu Franga, Bucureşti, 1997, pp. 53-l30.

¹⁷ Pentru nobilitas, echilibrul intern şi pentru pricinile ruperii lui, a se vedea mai ales M. Christol - D. Nony, op. cit., pp. 48; 77-82; E. Cizek. Mentalităţi, pp. 69-70; 105-l06; 184; 192; dar şi G. Bloch, op. cit., pp. 145-201; CI. Nicolet, Le metier de citoyen, pp. 200-228; M. Le Glay, op. cit., pp. 8l-l56; 185-l90; în ce priveşte triumful, vezi Y. Lehmann, op. cit., p. 202.

IV.

Rei

SFUBLICA ROMAHA: CUCERIRI ŞI EXPANSIUNE (SECOLUL AL V-LEA - 201 î.C.)