Jacques gernet le monde chinois

_{--ss vStui r}^omaticia_-

Song de Sud '"' ^taperiul

'279- i_2q.

^de invada?; "^a

nia. vj^, mongolă

Moartea matematicianul l^» Li Zhi), di„ i„_lp

mongoli.

joia.

^ Şi Cambodgia ^s^eranitatea mo_n!

ISTORIE

CIVILIZAŢIE

1344—1345. Apar istoriile ofi­ciale ale dinastiilor Song (Songshi), Liao (Liaoshi) şi Jin (Jinshi).

1346. Răscoale ţărăneşti in provinciile afectate de foame­te.

1351. Răscoalele antimongole se extind. Prima, menţiune a turbanelor roşii (hongjin).

1355. Han Liner, şeful răscu­laţilor, se proclamă împărat Song. O mare parte a impe­riului scapă, începînd din a-ceastă epocă, de sub controlul mongolilor.

1364. Zhu Yuanzhang se pro­clamă rege al ţării Wu. înte­meierea regatului shan Ava, în Birmania Superioară.

1368. Proclamarea dinastiei Ming de carte Zhu Yuanzhang. beijingul este eliberat.

^J369. Armatele mongole sint

încercuite în Mongolia Orien-tăia.

1369_i3₇₀ Ambasade în ₎ Cambodgia, Kaliman- Sumatra şi Java.

1365. 
      Prefaţa la Tuhm b:w-
      jian, tratat despre pictura şi
      biografiile a 1 500 pictori din
      secolele al Hl-lea-al XIV lea.
      

1365. 
      Apar notele cu privire
      la istoria socială a Chinei in
      epoca mongolă, Lucrările in
      trerupte (Chuogenghu).
      

1368. Crearea unui oficiu as­tronomic musulman la Kan-jing, capitala imperiului Ming.

1370. Apare istoria oficială a epocii mongole, Yuanshi.

1374. Moartea pictorului cla­sic Ni Zan.

1378 (către). Este terminată culegerea de povestiri Jian-deng xinhua.

ISTORIE

CIVILIZAŢIE


He in Oceanul Indian si în Marea Roşie.

1440- 1441. Construirea pala­tului de la Beijing.

1449. Gravă înfrîngere chine­ză la Tumu, în Shanxi. împă­ratul este făcut prizonier de către mongoli.

1470- 1480. Construirea Ma­relui Zid în China de Nord.

1505.Eunucul Liu Jin devine atotputernic.

1514. Deschiderea minelor de argint din Yunnan.

1500. Moartea filozofului Cheu Xianzhang din Guangdong.

1528. Redarea în folosinţă a Marelui Canal.

gB-1381. Extinderea fisca

1518. Prima ediţie a convor­birilor filozofice ale lui Wang Shouren (Wang Yangming). 1520. Folosirea pentru prima oară de către armatele Ming a tunurilor cumpărate de la portughezi.

1529. Moartea lui Wang Yangming.

Moartea prozatorului şi poe­tului Li Mengyang, partizan al imitării celor vechi.

1530-1540 (către). Primele menţiuni despre arahide.

_te

Pirateriei pe coas-

g , Wang
1541. Moartea lui Wang Gen, filozof al şcolii lui Yangming.

în caractere din textele cla-

1543. Mei Zhuo denunţă ca­racterul apocrif al unor părţi din Shangshu î i

unul

vechi, sice.

ISTORIE

CIVILIZAŢIE

I

1593. Victorie chineză în Co­reea asupra japonezilor.

1596. A doua invazie japoneză în Coreea. Cu începere din 1596, înmulţirea tulburărilor meşteşugarilor şi negustorilor în oraşe.

1598. Retragerea japonezilor în afara Coreei.

1615-1627. Conflict între partidul eunucilor şi partidul Donglin.

^lfi21. Jiirchenii cuceresc Shen-yangul (Mukden) şi Liaoyang-

Olandezii se instalează coastele Taiwanului.

1598. Moartea fujianezului Lin Zhao'en, întemeietorul sectei sincretiste Sanyijiao.

1601. Matteo Ricci se insta­

lează la Beijing.

1602. Apare atlasul lumii în

chineză, întocmit de Matteo
Ricci. Moartea lui Li Zhi, fi­
lozof anticonformist.

1606. Apare Jihe yuanben,

traducerea primelor şase cărţi
a Elementelor lui Euclid, de
Clavius.

1607. Tipărirea canonului tao-

ist.

1609. Apare enciclopedia ilu­strată Sancai tuhui.

1615 Moartea călugărului cărturar Zhuhong.

1619 (către). Apare celebrul roman de moravuri Jinping-mei.

1621. Apare marele tratat de artă militară, Wubeizhi.

1623. Apare geografia univer­sală a iezuitului Aleni, Zhi-fang waiji.

1623— 1632. Publicarea mari­lor culegeri de povestiri San-yan şi Erpai,

gong (Coxinga), pe coastele Fujianului şi în Taiwan.

1657. Reluarea concursurilor oficiale.

1661. Urcarea pe tron a îm­păratului Kangxi. Debarcarea lui Coxiga în Taiwan, de unde ii alungă pe olandezi. Sfirşitul rezistenţei dinastiei Ming de Sud.

1662. Autorităţile Qing ordo­nă evacuarea tuturor regiuni­lor de coastă.

1650. Prima biserică catolică la Beijing, Nantang, După 1650, apare lucrarea lui Fang Yizhi, cu privire la filozofia naturii, Wuli xiaozhi,

1656. Apare filozofia politică şi teoria naţionalismului chi­nez de Wang Fuzhi, Hitangshu.


a

populaţia han.

8«i to ^e

_U

autorităţilor ^Piii

1663. Apare Mingyi daifang
In de Huang Zongxi — o cri­
tică a instituţiilor absolutiste.

1664. Publicarea pamfletului
anticreştin al lui Yang Guang-
xian, Intolerabilul. Misio­
narii iezuiţi se află în difi­
cultate.

1670. Apar Cele şaisprezece, maxime morale (Instrucţiunile sfinte) ale lui Kangxi.


r_e~c⁷'_r^Tn'^pele O<sup>j

recuce</sup>-

1676. Apare culegerea de note istorice Rizhilti de Gu Yanwu. Publicarea istoriei intelectu­ale a epocii Ming, Mingru xucan de Huang Zongxi.




ISTORIE

CIVILIZAŢIE


1727- Tratatul de la Kiahta între China şi Rusia.

1729. Crearea organului su­prem al guvernării, Junjichu (o extindere a centralizării).

1735. Urcarea pe tron a împă­ratului Qianlong.

1746— 1749. Ridicarea popu­laţiei jinchuan, în nord-vestul Sichuanului.

1751. Instalarea definitivă a autorităţilor Qing în Tibet.

1756—1757. Exterminarea djungharilor de către armatele Qing. Cucerirea Văii Iii.

1758— 1759. Cucerirea de către armatele Qing a bazinului Tar im.

1762. Sînt înregistraţi la re-censămint 200 de milioane de locuitori.

^ReîncePerea tulburări-

-^{Război în nir}-

1729. Tipărirea cu caractere mobile a enciclopediei Tushu jicheng. Publicarea lucrării împăratului Yongzheng în apărarea legitimităţii dinas­tiei manciuriene, Daiyi juemi Iu.

1735. Este terminată Istoria dinastici Ming (Mingshi).

1745-1749 (către). Publica­rea marelui roman de critică socială Lumea cărturarilor (Rulin waishi).

1747. Palatul de vară al îm­păratului Cjianlong, Yuan-mingyuan, este amenajat în manieră occidentală.

1758. Moartea lui Hui Dong, specialist în comentatorii epocii Han.

1763. Cao Xueqin lasă neter-mincit, la moartea sa, marele roman de moravuri, romanesc şi psihologic — Visul din pa­vilionul roşu (Hongloumeng sau Shitmiji).

1769. Apare Atlasul lui Qian­long, operă colectivă a misie

istorii-:

CIVILIZAŢIE


1811—1814. Răscoala sectei Ordinal Celest (Tianlijiao) în Sliandong şi în Hebei.

1812. Recensămînt: 361 mili­oane de locuitori.

1816. East India Cutnpany de­cide să dezvolte importurile de opiu din China.

1820-1825. Importurile de opiu provoacă deficitul balan­ţei comerciale chineze.

1804. Moartea lui Qian Daxin autor de lucrări de matema­tici, geografie, istorie, epi­graf ie etc.

1814. Publicarea culegerii complete a operelor în proză din epoca Tang, Quan/ang-wen (1000 de capitole).

1825. Apare romanul femi­nist al lingvistului Li Ruzhen, Jinghuayuan. (tipărit în 1S2SJ.

1825-1829. Publicarea marii opere critice a lui Ruan Yuan cu privire la comentariile despre textele clasice, Iluang-qin jinjie.

1829. Moartea liii Lin Fenglu,

întemeietorul marii şcoli re­formiste a textelor clasice in scriere nouă (şcoala Gongya-

1830.Recensămînt: 39-1 780000 locuitori. Cu începere din l°30, cresc rapid importurile clandestine de opiu.

¹⁸39. Numit guvernator al Provinciilor Guangdong şi «»^angxi. Lin Zexu ia măsuri aaicale împotriva importu-"»°r de opiu la Guangdong, jea ce provoacă acte de pira- din partea englezilor.

1841. Moartea lui Gong Zi-zhen, discipol şi continuator al lui Liu Fenglu.




-

ISTORIE

CIVILIZAŢIE

1861. 
      Răscoala musulmanilor
      din Sliaanxi şi Gansu. Crearea
      Z_ong!iyamen-ului pentru rela­
      ţiile cu străinii.
      

1861. 
      Teritoriile musulmani
      din Xinjiang procedează la se
      cesiune. Excluderea taxei asu
      pra tranzitului, lijin, în toate
      provinciile.
      

1864. Zuo Zongtang recuce reşteHangzhouul. Asedierea ş căderea Nanjingului. Sinuci­derea lui Hqng Xiuquan şi a principalilor şefi ai taipingi-lor.

1866. 
      Arsenal la Mawei,
      apropiere de Fuzhou.
      

1866. 
      Nianii ameninţă Bei­
      jingul, însă Li Hongzhang tri­
      umfă. Academie navală în
      Fuj ian.
      

1866. 
      Zuo Zongtang este în­
      sărcinat să lichideze răscoalele
      musulmane din nord-vest.
      

1870. Incidentelede laTianjin. Către 1870, arsenalul Jiang-nan din Shanghai este unul din cele mai mari din lume.

1862. Crearea la Beijing a şcolii de limbi şi ştiinţe occi­dentale, Tongwenguan.

ţ⁸⁷3. Record al importurilor ^ae opiu în China. Rebeliunea musulmanilor din Yunnan «te lichidată ca urmare a npr°^ri^maSacr-^e ?» distrugeri ge-

1872. Primii studenţi chinezi pleacă în S.U.A.

1874. Moartea Feng Guifen.

reformistului

I87fi r

care' ^nv

^{de la Zhif}».




ISTORIE

CIVILIZAŢIE


ţionalăasupra Beijingului. Pu­terile occidentale declară război Chinei.

1901. Despăgubiri pentru răs­coala boxerilor: 450 milioane dolari de argint. Moartea lui Li Hongzhang.

coperirea de manuscrise pe hîrtie la Dunhuang (secolele al V-lea-al X-lea).

1904—1905. Războiul ruso-japonez se termină prin victo­ria Japoniei.

1905. Sun Zhongshan (Sun Yat-sen) întemeiază la Tokyo Societatea Conjuraţiei (Tongmenghni). Este termi­nată calea ferată Beijing — Hangzhou.

1903. Apare Anuala Revolu­ţiei de Zou Rong.

1906 (către). Circa 1.300 stu­denţi chinezi pleacă in Japo­nia.

1908. Moartea filologului Sun Yirang.

1910. 
      împărţirea nord-estului
      Chinei în zone de influenţă
      rusă şi japoneză.
      

1910. 
      La 10 octombrie, insu­
      recţie republicană la Wuchang.
      Mongolia Exterioară trece sub
      control rusesc.
      

W12. La 1 ianuarie, Sun Zhongshan proclamă la Nan-J'ng Republica China. Sun ^hongshan cedează puterea '^u^ Yuan Shikai, care trans­feră guvernul republican la «ijing.

^19l<*. Yuan Shikai dizolvă Parlamentul. începutul pri-■»^ujui război mondial. Japo-"^ez» ocupă posesiunile ger­mane din Shandong.

1912. Reformă generală a sistemului de învăţămînt. Şcoala superioară din Beijing [Jingshi daxuetang) este trans­formată în universitate.


1931. Japonezii invadează Manciuria.

"³²-^^tac Japonez asupra Shanghaiului. Crearea de către

japonezi _a statului Manshu-

koku (Manzhouguo) .

1933-1935. înaintarea japo­nezilor în China de Nord

1934. începutul „Marşului cel lung" (Changzheng). '

1935. Conferinţa de la Zunyi (nordul provinciei Guizhou) care îl stabileşte pe Mao Zedong ca lider al Partidului Comunist.

1936. La 6 decembrie, Jiang Jieshi este capturat la Xi'an şi constrîns să-şi îndrepte efor­turile împotriva japonezilor.
Gansu)

₂

oraşe.

Shaa

1936. Moartea marelui ro­mancier Lu Xua (Zhou Sliu-ren), a filologului şi istoricu­lui Wang Shunaii şi a erudi­tului revoluţionar Zhang Bingling. Moartea geologului Ding Wenjiang.


^l

1942-

creează

^gUvern

» »lda

Foamete î_n He-•' două milioane

1940. Moartea filologului Luo Zhenyu, a filozofului Cai Yu-anpei. Apare marea culegere de texte vechi Ccngshu ji-cheng.

1942. Expunerea lui Mao Ze­dong la Consfătuirea cu pri­vire la literatură şi artă la Yan 'an.


INDICI

,ⁿdicii prezentei ediţii ii reproduc pe cei ai originalului ^ancez, alcătuiţi de JACOUES DARS.

rele cursive trimit la pasajele în care subiectul respec-p^este tratat în mod special.

nvit concepţiei din originalul francez, în indicele de _n ■ !^^ne sînt cuprinse şi numele de popoare, triburi, se-ⁿl^H< grupări etnice şi altele asemănătoare (N. tr.).

Cbang De: II, -40. Chang Qu: I, 255. _Chao Cuo: I, 155, 160. Chen Baxian: I, 240. Chen Cheng: II, 67. Chen Di: II, 124. Chen Duxiu: II, 374, 387,

388, 391, 392. Chen Guofu: II, 370. Chen Hongchi: II, 315. Chen Lifu: II, 370. Chen Menglei: II, 211. Chen Pengnian: I, 302 Chen Sheng: I, 149. Chen Shou: I, 257, 449. Chen Tang: I, 198. Chen Xianzhang: II, 120. Chen Xingshen: II, 398. Chen Xiongniing: II, 3G5. Chen Youliang: II, 56. Chen Zi'ang:!, 355. Cheng: I, 77. Cheng Han: I, 228, 233. Cheng Hao: 1, 453. Cheng Yi: I, 453. Chiang Kai-shek v. Jiang

Jieshi.

Chinezi v. Han. Chisho daishi: I, 377. Chonghou: II, 299.

Chongzhen (împăratul) : II, 113.

Chou En-lai v. Zhou Enlai. Chunshen: I, 107. Cixi: II, 27S, 279, 329. Clement al III-lca: II, 40. Clement al V-lea: II, 37.

Clement al XlV-lca: II 225.

Comte, Auguste: II, 319. ^c°nfucius v. Kong O iu. ^CoPernic: II, 140. ^c°reeni: I, 26, 56, 24S

^J(>4; II, 28, 92. Courbet (amiralul): II, 300. ^c°xwga: n, 159, 160,

_r^rUZ' ^Gaspar da: II, 146. ^tui (familia): I, 232.

Cui Hao: I, 249, 274. Cui Shi: I, 215. Cui Shu: II, 215.

Dai (prinţul): I, 246. Dai Wan'g: II, 319. Dai Zhen: II, 209, 213,

214, 216-219, 310, 311,

323. Dao'an: I, 283, 285, 292,

296. Daoguang (împăratul): II,

240, 247- 248. Daowudi: I, 248. Daoxuan: I, 295. Da.rwin: II, 385. Dayan-han: II, 90. Da yueshi, yuezhi: I, 160,

278.

Deloe, D.: II, 386. Deng: I, 199. Deng Haoqi: II, 86.

Dengyo daishi: I, 376. Dewey, J.: II, 389. Dharmaraksha v. Zhu

Fahu. Di (seminţie): I, 228,

242-244. Diaz, E.: II, 144. Dickens, Ch.: II, 386. Ding Du: I, 302. Ding Ling: II, 391. Ding Wenjiang: II, 398. Dinh (dinastia): I, 392.

Djunghari: II, 169, 171,

172.

Donglm: I, 164. Dong Zhongshu: I, 207,

210, 212, 217; II 312,

313.

Dong Zhuo: I, 202-203, 265.

Don (împărăteasa): I, 207. Dou (seminţie): I, 199. Duan Yucai: II, 219, 311. Duan Qirui: II, 361, 363. Du Fu: I, 355. Dngu: I, 260. Du Mu: I, 355. Du Wenxiu: II, 270.
Greci: I, 160; II, 228. Grirnaldi, P.: II, 232. Grosier, J. B.: II, 228 Gu Jiegang: II, 398. Gu Kaizhi: I, 271. Gu Yanwu (Tinglin): II, 102, 124, 125, 199, 200, 201-202, 205, 211, 214, 220, 311, 319. Gu Zuyu: II, 202. Guan Hanqing: II, 49. Guanyin (Guanshiyiii): I,

287.

Guan Zhong: I, 125, 137. Guangwudi: I, 194, 196,

198.

Guangxu: II, 287. Guanshiyin v. Guanyin. Guo Moro: II, 390. Guo Shoujing: II, 45, 48. Guo Xiang: I, 266, 268,

283.

Guoxingye: II, 159. Guo Wei: I, 391. Gurkha: 11, 183. Guyot de Salins: I, 431. Guyîik: II, 22.

Habarov: II, 183.

Haiyun ; II, 50.

Hakka (kejia); II, 181,

258, 259, 349. Halde, j. B. du: II, 22S, Han (seminţie, neam); I, 16-17, 26, 38, 51, 56, 96, 164, 183, 242, 244, 248, 406; II, 155, 182, 185, 223, 224, 229, 251, 269, 270, 349. Han Daozhao: I, 302. Han Fei: I, 110, 113,

125, 128, 134. Han Gan: I, 322. Han Liner: II, 56. Han Shantong: II, 56. Han Tuozhou: I, 394. Han Yanzhi: I, 445. Han Yu: I, 217, 380, 452. **^ao Shijun: II, 213. Harshavardhana: I, 308. 295 ^R°^bert: "' ²"'

Harun al-Rash?d: I, 370. Hayton: II, 38.

He Changling: II, 314.

Hcdi: I, 199.

Hegel: I, 357.

He Jin: I, 202.

Helin: II, 188.

Heshen: II, 188, 236, 238.

He Xiu: 1, 213; II, 312,

313.

He Yan: I, 268. Hideyoshi Toyolomi: II,

107, 128.

Homiakov: II, 317. Hong Chengchou : II, 114. Hong Mai: I, 448. Hongmaoyi (olandezi): II,

135. Hong Rengan: II, 262,

282, 283.

Hong Sheng: II, 194. Hongwu: II, 54, 59, 60, 61, 63-66, 68, 76, 77, 80, 81, 85, 92, 108. Hong Xiuquan: II, 258,

260, 261.

Hong Zun: I, 448. Hou Jing: I, 240. Hou Xian: II, 67. Hu (împărăteasa): I, 250,

252, 288, 293. Hu Hanmin: II, 358. Hu Juren: II, 120. Hu Linyi: II, 276.

Hu Shi: II, 388, 389, 390, 398.

Hu Wei: II, 215.

Hu Weiyong: II, 63.

Hu Zongxian: II, 97.

Hua (familia): I, 439. Hua Hcngfang: II, 324. Huaqiao: II, 350. Huan (familia): I, 236. Huan (principe): I, 125. Huan Tan: I, 214. Huan Xuan: I, 237. Huang Chao: I, 344, 345,

346, 347, 371, 378. Huangdi: 1, 138, 201.

1		■■l
	Khotanezi: I, 38.	Li Bing: I, 95.
	Kireievski: II, 317.	Li Changgeng: II, 187.
	Kirghizi: II, 91.	Li Daovuan: I, 294.	■ - ■
	Kitani: I, 336, 350, 391;	Li Dazhao: II, 374, 391
	II, 7, 8, 10- 13, 15- 16,	392.
	18, 25, 28, 48, 79.	Li Dingguo: II, 114.
	Kobo daishi: I, 376.	Li Fang: I, 444.
	Koffler, Andre Xavier: II,	Li Linfu: I, 333, 334.	■
	158.	Li Gong: II, 204, 319.
	Kong Anguo: I, 212, 356.	Li Guo: II, 113.	1
	Kong Oiu (Kongfnzi, Con-	Li Hanzhang: II, 276.
	fucius):I, 120-122, 124,	Li Hongzhang: II, 262,
	212; II, 215, 312, 318,	268, 276, 278, 283, 284,
	387.	300, 302, 306, 309, 327,
	Kong Qingjiao: 11, 34.	328, 329, 355.
	Kong Shangren: II, 194.	IA Jie: I, 445. B
	Kong Xiangxi: 11, 370.	Li Keyong: I, 344, 347. W
	Kong Yiugda: I, 356.	Li Longji: I, 331.
	Kong Youde: 11, 154.	Li Madou pusa (Bodhisat-
	Koshoţi: II, 169.	tva Kicci): II, 138.
	Kou p'ianzhi: I, 274, 288.	Li Ruzhen: II, 209.
	Kropotkin: II, 390.	Li Qingzhao: I, 448.
	Kubilai-han: II, 26, 37,	Li Shan: I, 354.
	45, 47, 50.	Li Shanlan: II, 323.
	TCnkai • T 17fî	Li Shangyin: I, 355.
		Li Shimin: I, 307. ■
	Kuccni: I, 37.	Li Shizeng: II, 390.
	Kumarajjva: I, 283, 285,	Li Shizhen: II, 126, 390.
	286, 287, 295.	Li Shun: I, 349.
	Kunlun (seminţie): I, 371	Li Si: I, 146.
	Kunming (seminţie): I,	Li Tangjie: II, 316.
	158-159, 168.	Li Tao: I, 450.
	Kushani: I, 255, 278.	Li Xinchuan: I, 450.
		Li Yan: II, 113. ■
	Laoshang: I, 158.	Li Yanshou: I, 356.
	Laozi: I, 201, 267; II, 49.	Li Ye (Li Zhi): I, 447.
L6 (dinastia vietnameză):		Li Yu: 11, 194.
II, 66, 264.		Li Ynan: I, 307.
Le Loi: II, 66, 186.		Lo Zhaluo: II, 315. M
Le Comte, Lonis: II, 141.		Li Zhi: I, 435; II 120,
LeFevre, Etiennc: II, 141.		122- 124, 138, 194, 204.
Lee Tsung-dao: II, 398.		Li Zhizao: II, 142, 143,
Legge, James: II, 320.		144.
Leibniz: I, 452; II, 227, 228, 232, 233.		Li Zhun: II, 361.
Lenin: II 393		Li Zicheng: II, 88, 112,
Li-' I, 36.		113-11-1, 161-162.
Li (familia): I, 260, 305. ^Ll (regele): I, 78.		Liang: I, 199. ■
		Liamg li: I, 196.
Li Ao: I, 380-38i, 452.		Liang Oichao: II, 329,
Li Bai: I, 355.		384, 390. ■
■ 485 ^L\o^Ba°Jia, (Bovuan): II, 386.		Liang Shuming: II, 390.
		Liao Ping: II, 317. ■

Mei VVending: II, 202-

203, 217.

Mei Yingzu: II, 125. Mei Zhuo: II, 214. Mei Zu: II, 124. Menrins •/. Mengzi. Mendoza, Gonzales de:

II, 146, 147, 250. Mengcliang: 1, 107. Meng Haoran: I, 555. Mengsnn: 1, 87. Meng Tian: 1, 147. Mciigzi (Mencius): I, 122,

132-133, 135, 189, II,

165, 218. Meo: I, 56. Mliong: I, 56. Mi Fu: I, 43.5. Miao: I, 27, 50, .37, 226;

11, .S'6, 182. Mile v. BcdhisaUva Mai-

treya.