James Joyce Ulysses Copyright by James Joyce Shakespeare and Company 12, Rue de l'Odeon, 12 Paris, 1928 Toate drepturile asupra acestei versiuni sînt rezervate Editurtf univers. Ulise

369

Posibilitatea exercitării forţei virile de fascinaţie în viitorul cel mai apropiat după colaţiune costisitoare aleasă într-un apartament rezervat în compania unei curtezane elegante, de mare frumuseţe trupească, moderat merce-nară, cu o cultură variată, de familie bună.

Ce conţinea sertarul al doilea ?

Documente ; certificatul de naştere al lui Leopold Paula Bloom, o poliţă de asigurare pe viaţă în valoare de 500 Îs eliberată de Societatea de asigurări a văduvelor scoţiene, pe numele Milicent (Milly) Bloom, valabilă după 25 de ani ca poliţă cu dobîndă în valoare de 430, 462,10,0, şi 500 în G0 de ani sau în caz de deces, 65 de ani sau deces şi caz de deces, respectivi sau cu poliţă cu dobîndă (pîătibilă imediat) în valoare de 299,10,0 împreună cu o plată peşin de 133,10,0 la alegere ; o fişă de cont eliberată de Banca Ulster, filiala College Green, atestxnd un cont ridicîndu-se la sfîrşitul semestrului încheiat la 31 decembrie 1903 de 18,14,6 (optsprezece lire, paisprezece şilingi şi şase pence, sterline), în favoarea deponentului, valoare netă ; certifi­catul de proprietate a unor rente în valoare de 900 Îs Ca­nadian 4% (înregistrate) din fondul guvernamental fond de stat, (dispensate de timbru) : certificate eliberate de comitetul cimitirelor catolice (Glasnevin), cu privire la achiziţionarea unui loc de veci: o tăietură dintr-un ziar local privind schimbare de nume prin act simplu.

Citaţi termenii textuali ai acestui anunţ.

Eu, Rudolph Virag, în prezent domiciliat în strada Clansbrassil, nr. 52, Dublin, cu domiciliul anterior în Szombathely, în regatul Ungariei, declar prin prezenta că înţeleg ca de acum înainte să fiu cunoscut în toate prile­jurile şi în orice moment al existenţei mele sub numele de Rudolph Bloom pe care mi l-am asumat în mod liber.

Ce alte obieete legate de Rudolph Bloom (născut Virag) se mai aflau în sertarul al doilea ?

Un dagherotip destul de şters reprezentîndu-l pe RV şi tatăl său LV, executat în anul 1852 în atelierul de portrete al vărului lor (de gradul respectiv 1 şi 2), Ştefan Virag din Szesfehervar, Ungaria. O carte veche Hagadah în care o

370

pereche de ochelari cu rame de baga şi lentile convexe in­serate marcau pagina cu rugăciunea de mulţumire din ru­găciunile rituale pentru Pessach (Paşti) ; o ilustrată repre-zentînd Hotel Queen, Ennis, proprietar Rudolph Bloom ; un plic adresat Dragului meu fiu, Leopold.

Ce fragmente de fraze au evocat lectura acestor patru cuvinte integrale ?

Mîine o săptămînă de cînd am primit... n-are rost Leo­pold să mai... cu scumpa ta mamă... nu mai e pentru ce să suport... pentru ea... pentru mine totul e fără... fii bun cu Athos, Leopold... dragul meu copil... totdeauna... de mine... das Herz... Gott... dein...

Ce amintiri despre o fiinţă omenească suferind de melancolie progresivă au evocat aceste obiecte în mintea lui Bloom ?

Un bătrîn, văduv, cu părul nepieptănat, în pat, cu ca­pul acoperit, oftînd ; un cîine infirm, Athos ; aconit, la care se recurgea în doze crescînde în grame şi cu scrupule ca un paliativ faţă de crize recrudescente de nevralgie ; chipul încremenit în moarte al unui septuagenar sinucigaş prin otravă.

De ce resimţea Binom un simţămînt de remu^care ? Deoarece, cu o nerăbdare nematură tratase cu lipsă de respect anumite credinţe şi practici religioase.

Cum ar fi ?

Interdicţia de a mînca carne şi lapte la o aceeaşi masă, congregarea hebdomadară a unor foşti compatrioţi, foşti coreligionari distraţi şi lipsiţi de coordonare în manifes­tările lor, cu înclinaţii practice şi mercantile exagerate ; circumciziunea copiilor de parte bărbătească ; caracterul supranatural al scripturilor iudaice ; caracterul inefabil al tetragramaronului; sanctitatea zilei de sabbath.

Cum îi apăreau acum aceste credinţe şi practici reli­gioase ?

Nu mai raţionale decît i se păruseră atunci, nu mai puţin raţionale decît îi apăreau acum alte credinţe şi practici.

371

Ce primă amintire păstra el despre Rudolph Bloom (acum decedat) ?

Rudolph Bloom (decedat) povestind fiului său Leopold Bloom (în vîrstă de 6 ani) despre un sistem retrospectiv de migrări şi stabilire în şi între Dublin, Londra, Florenţa, Milano, ... Viena, Budapesta, Szembatholy, însoţind poves­tirea cu expresii de satisfacţie (bunicul său o văzuse pe Măria Theresa, împărăteasa Austriei, regina Ungariei), sfa­turi comerciale (odată ce ai avut grijă de mărunţiş, banii cei mari au ei singuri grijă de ei), Leopold Bloom (în vîrstă de 6 ani) însoţind aceste naraţiuni cu consultări constante ale unei hărţi geografice a Europei (politică) şi cu sugestii privind instituirea unor sucursale comerciale în diferitele centre menţionate.

A şters timpul, deopotrivă, dar de maniere diferite, amintirea acestor migraţii în minţile povestitorului şi as­cultătorului ?

în ce-l priveşte pe povestitor, prin scurgerea anilor şi ca urmare a folosirii unor preparate narcotice toxice ; în ce-i priveşte pe ascultător, ca urmare a acţiunii diferitelor moduri de divertisment asupra unor experienţe pe care nu le trăise personal.

Ce idiosincrasii ale naratorului puteau fi citate ca fiind rezultate concomitente ale amneziei ?

Uneori se aşeza la masă şi mînca fără a-şi scoate în prealabil pălăria de pe cap. Uneori sorbea cu aviditate zeama de jeleu de agrişe cu frişca din farfuria sa încli­nată spre gură. Uneori se ştergea pe buze de resturile de mîncare folosind un plic deschis sau alte fragmente de hîr-tie accesibile în momentul respectiv.

Care erau cele două mai frecvente fenomene de seni­litate vizibile în cazul lui ?

Calculul monezilor prin palpare digitală în felul ca­racteristic miopilor, eructaţia consecutivă saturaţiei cu ali­mente.

Ce obiect îi oferea o consolare parţială pentru aceste reminiscenţe dureroase ?

372

Poliţa de asigurare dotală, fişa de cont bancară, certi­ficatul de proprietate asupra acţiunilor.

Reduceţi-l pe Bloom, prin multiplicarea mixtă a întor­săturilor nefavorabile ale evenimentelor de care aceste puncte de sprijin îl protejau, şi prin eliminarea tuturor va­lorilor pozitive la o cantitate neglijabilă, negativă, iraţio­nală, ireală.

Succesiv. în ordinea descrescătoare a unei scări de pau­pertate şi sclavie : Sărăcie ; cea de negustor ambulant de ornamente de sticlă, de perceptor pentru recuperarea unor creanţe compromise sau îndoielnice, colector pentru taxe şi impozite pentru săraci şi taxe asociate. Starea de mendi-citate : starea de falit fraudulos, dispunînd de resurse ne­glijabile, în măsură să plătească lş şi 4p pentru o liră ; de om sandwich, de distributor de afişe şi prospecte, de vaga­bond nocturn, de sicofant încercînd să se insinuieze pe sub pielea semenilor, de marinar infirm, de tînăr orb, de ajutor de portărel în stare de senilitate avan­sată, de intrus care strică cheful, de linge-blide, de fraier, de bun-de-rîsul-lumii stînd pe bancă într-un parc public sub o umbrelă spartă aruncată de alţii. Starea de destituţie : pensionar al căminului de bătrîni (Spitalul re­gal) Kilmainham, pensionar internat în spitalul Simpson pentru bărbaţi lipsiţi de mijloace dar respectabili perma­nent incapacităţi de gută sau de pierderea vederii. Punctul cel mai de jos al mizeriei : pauper bătrîn paralizat, privat de toate drepturile, ducîndu-şi zilele în sarcina statului, muribund, cu minţile pierdute.

Şi ce umilinţe însoţind aceste situaţii ?

Indiferenţa ostilă a unor femei altădată manifestând amabilitate, dispreţul bărbaţilor musculoşi, acceptarea unor firimituri de pîine, ignorarea simulată din partea unor cu­noştinţe întîmplătoare, lătrăturile unor cîini vagabonzi fără zgardă şi fără autorizaţie, receptarea violentă a unor pro­iectile sub formă de produse vegetale în stare de descom­punere ţintite spre el de copii necunoscuţi, proiectile de mică, nulă sau mai puţin decît nulă valoare.

373

Prin ce anume ar fi putut fi evitată o asemenea situaţie? Prin deces (schimbare a stării), prin plecare (schimbare a locului).

Care din două, de preferinţă ?

Cea de a doua alternativă, pe linia unei minime rezis­tenţe.

Ce considerente făceau această alternativă nu cu totul

indezirabilă ?

Starea de coabitare constantă opunîndu-se unei tole­ranţe reciproce a defectelor personale. Obişnuinţa cres-cînd cultivată a unor achiziţii independente. Necesitatea de a contracara prin etape de sejur nepermanente perma­nenţa unei opriri.

Ce considerente făceau ca această alternativă să nu fie iraţională ?

Părţile interesate, unindu-se, crescuseră şi se înmulţi­seră, lucru care odată făcut şi progenitura produsă şi în­grijită pînă la maturitate, părţile, dacă acum ar fi fost despărţite, ar fi fost silite să se reunească pentru a creşte şi a se înmulţi, ceea ce ar fi fost absurd, să formeze prin reuniune cuplul originar alcătuit din părţi apte de uniune, ceea ce era imposibil.

Ce considerente făceau această alternativă dezirabilă?

Caracterul atractiv al anumitor localităţi din Irlanda şi străinătate, aşa cum erau reprezentate în hărţile generale geografice cu formulă policromă sau prin hărţile generale militare cu ajutorul scărilor şi haşurărilor.

în Irlanda ?

Falezele de la Moher, landele bătute de vînturi de la Connemara, lacul Neagh cu oraşul său scufundat pietrificat, Drumul Uriaşilor, Fortul Camden şi Fortul Carlisle, Valea de Aur de la Tipperary, insulele Aran, păşunile de la Royal Meath, ulmul lui Brigid de la Kildare, şantierele Queen's Island din Belfast, Saltul Somonilor, lacurile de la Ki-larney.

374

în străinătate ?

Ceylonul (cu plantaţiile de mirodenii i'urnizînd ceai lui Thomas Kernan, agent pentru Pulbrook, Robertson and Co, aleea Mincing, nr. 2, Londra E.C., strada Dame, nr. 5, Dublin), Ierusalim, oraşul sfînt (cu moscheea lui Ornai- şi poarta Damascului, ţintă a aspiraţiilor), strîm-torile Gibraltar (incomparabilul loc natal al lui Marion Tweedy), Partenonul (conţinînd statui, divinităţi greceşti nude), piaţa monetară din Wall Street (care controla finan­ţele internaţionale), Piaza de Tores la La Linea, Spania (unde O'Hara din regimentul Camerons ucisese taurul), Niagara (peste care nici o fiinţă omenească nu a putut trece cu impunitate), ţara Eschimoşilor (mîncători de să­pun), ţara interzisă a Tibetului (din care nici un călător nu se mai întoarce), golful Neapolelui (pe care sâ-l vezi înseamnă să mori), Marea Moartă.

Sub călăuzirea cui, urmînd ce semne ?

Pe mare, către septentrion, noaptea, după steaua po­lară, situată la punctul de intersecţie a liniei drepte de la beta spre alpha în Ursa Mare prelungită şi tăiată la exte­rior la omega cu ipotenuza triunghiului dreptunghi format de linia alpha omega astfel produsă şi linia alpha delta a Ursei Mari. Pe uscat, spre ţinuturile meridionale, o lună bisferică, dezvăluindu-se în faze variabile imperfecte de evoluţie lunară aşa cum e văzută prin interstiţiul poste­rior al unei fuste imperfect închise a unei fiinţe feminine cărnoase, neglijente, evoluînd în deambulare pedestră, un

stîlp de nori pe timp de ziuă.

Ce anunţ publie ar fi dat în vileag această eclipsă a dis­părutului ?

5 lire recompensă, pierdut, furat sau rătăcit de la re­şedinţa sa, strada Eccles nr. 7, domn de aproximativ 40 de ani, răspunzînd la numele de Leopold (Poldy) Bloom, înăl­ţimea 1,76 m, corpolent, ten măsliniu, posibil să-şi fi lăsat barbă, cînd a fost văzut ultima oară purta un costum negru. Suma specificată mai sus va fi acordată în schimbul informaţiilor ducînd la descoperirea sa.

375

Care ar fi fost denumirea sa binominală cu aplicaţie universală în calitatea sa de entitate şi nonentitate ?

Susceptibilă a fi asumată de oricine sau necunoscută nimănui Omul-de-rînd sau Nimeni.

Care ar fi fost tributele ce i-ar fi putut fi acordate ?

Cinstire şi daruri de la străini, prietenii Omului-de-rînd. O nimfă nemuritoare, frumuseţea întruchipată, mireasa lui Nimeni.

Şi cel plecat astfel n-avea să mai reapară niciodată, nicăieri în nici un fel ?

De-a pururi avea să rătăcească, de sine însuşi împins, pînă la limita extremă a orbitei sale cometare, dincolo de stelele fixe şi de sorii variabili şi de planetele telescopice, călătoare şi rătăcitoare astronomice, pînă la cele mai de­părtate fruntarii ale spaţiului, trecînd din ţară în ţară. printre oameni, printre evenimente. Undeva, imperceptibil avea să audă şi într-un fel sau altul, fără voia lui, supu-nîndu-se soarelui, avea să dea ascultare chemărilor de reîn-toacere. Drept care dispărînd din constelaţia Coroanei nor­dice avea să reapară într-un fel renăscut deasupra deltei în constelaţia Cassiopeea şi după eoni incalculabili de pere­grinare să se reîntoarcă, un răzbunător înstrăinat, împărţi-tor de dreptate printre răufăcători, cruciat întunecat, un deşteptat din somnul cel mare, dispunînd de resurse finan­ciare (presupunîndu-se că depăşind pe cele ale lui Rot-schild.sau ale regelui argintului.

Ce ar fi făcut iraţională o asemenea reîntoarcere ?

O ecuaţie nesatisfăcătoare între un exodus şi reîn­toarcerea în timp prin spaţiul ireversibil şi un exodus şi reîntoarcerea în spaţiu prin timpul ireversibil.

Ce joc de forţe producînd inerţia ar fi făcut indezirabilă

plecarea ?

Ora tîrzie care creează o stare de spirit proprie tempori­zării ; obscuritatea nopţii, creînd invizibilitate ; nesigu­ranţa căilor publice, creînd primejdii ; necesitatea odihnei împiedicînd mişcarea ; proximitatea unui pat ocupat, opu-nîndu-se unor noi cercetări ; anticiparea căldurii (umane)

376

atenuată de vaga răcoare (a cearşafurilor) împiedicînd do­rinţa şi creînd o stare dezirabilă ; statueta lui Narcis, su­net fără ecou, dorinţă care doreşte.

Ce avantaje prezenta un pat ocupat, spre deosebire de un pat neocupat ?

înlăturarea solitudinii nocturne, calitatea superioară a unei surse de căldură umană (femeie matură) faţă de una inumană (sticlă cu apă caldă), stimulul unui contact mati­nal, economisirea operaţiei de călcare executată acasă în cazul plasării .pantalonilor cu grije aşezaţi pe dungă şi pla­saţi în sensul lungimii între arcurile somierei (în dungi) şi salteaua de lînă (cadrilată maro).

Ce cauze consecutive, percepute vag înainte de a se ridica, de oboseală acumulată a recapitulat în tăcere Bloom înainte de a se ridica în picioare ?

Pregătirea micului dejun (sacrificiu cu ardere de tot) ; congestie intestinală şi defecaţie premeditată (sfînta sfin­telor) ; baia (ritul lui Ioan) ; funeraliile (ritul lui Samuel) ; reclama pentru Alexander Keyes (Urim şi Thummin) ; un dejun nesubstanţial (ritul lui Melhisedec) ; vizita la muzeu şi la biblioteca naţională (loc sacru) ; căutarea unei cărţi, pe aleea Bedford, galeriile negustorilor, cheiul Wellington (Simchath Torah) ; muzica ascultată la hotelul Ormond (Shira Shiritn) ; altercaţia cu un troglodit agresiv la stabi­limentul lui Bernard Kiernan (holocaust) ; o perioadă ne­determinată de timp implicînd un drum cu maşina, o vi­zită la o firmă de pompe funebre, o ceremonie de rămas bun (pustie) ; excitaţia erotică provocată de exhibiţionis­mul feminin (ritul Iui Onan) ; chinurile prelungite ale naş­terii în cazul d-nei Mina Purefoy (sacrificiu cu dar ridicat); vizita în casa de toleranţă a d-nei Bella Cohen. strada Ty-t ;^jne lower nr. 82, şi disputa ulterioară cu încăierarea for­tuită pe strada Castorului (Armageddon) ; deambulările nocturne spre şi de la taverna birjarilor, podul Butt (ex­pierea).

De ce enigmă de el singur impusă a devenit fără voie conştient Bloom pe cale de a se ridica în picioare spre a

S77

•purcede de acolo spre a încheia lucrurile de teamă că n-ar mai fi ajuns să încheie ?

Cauza unei trosnituri scurte, seci, neaşteptate, puternic auzindu-se, singuratecă, emisă de materia nesensibilă a ■unei mese de lemn supusă unei tensiuni pe direcţia fi­brelor lemnului.

De ce enigmă de sine însuşi impusă a devenit în mod voluntar conştient, fără să o înţeleagă, Bloom ridicat acum în picioare, deplasîndu-se prin cameră, culegînd vestminte multicolore, multiforma, multiple ?

Cine era M'Ferlan ?

Ce enigmă do la sine evidentă meditată cu o constanţă intermitentă timp de 30 de ani a înţeles acum dintr-o dată în tăcere Bloom, de vreme ce efectuase obscuritatea natu­rală prin extincţia luminii artificiale ?

Unde era Moise cînd s-a stins luminarea ?

Ce imperfecţii în cursul unei zile perfecte a enumerat , Bloom în tăcere, deplasîndu-se prin încăpere, în succesiu-

"nea lor ?

Eşecul temporar în încercarea de a obţine prelungirea unei reclame, de a obţine o anumită cantitate de ceai de la TK (agent —), de a certifica prezenţa sau absenţa orificiu-lui rectal posterior în cazul divinităţilor feminine helenice, dea obţine intrarea (gratuită sau contra plată) la spectaco­lul cu Leah cu d-na Bandmann Palmer, la teatrul Gaiety, strada South King, 46, 47, 48, 49.

Ce imagine a unui chip absent şi-a amintit, deodată oprit locului, Bloom în tăcere ?

Chipul tatălui ei, maior în retragere Brian Cooper Tweedy, regimentul de puşcaşi regali Dublin, din Gibraltar şi Rehoboth, DB.

Ce imagini recurente ale aceluiaşi chip ar mai fi fost posibile la modul ipotetic ?

îndepărtîndu-se, la gara terminus de Nord, strada Amiens, cu o acceleraţie constantă uniformă, pe şi­nele paralele întHnindu-se la infinit, dacă ar fi fost pre­lungite ; pe şinele paralele reîntorcîndu-se prelungindu-se

373

dinspre infinit, cu încetinire constantă uniformă, pînă la gara terminus capul liniei, gara de Nord, strada Amiens.

Ce asortiment de piese vestimentare ţinînd de toaleta personală feminină a văzut el ?

O pereche de ciorapi lungi de damă noi, negri, fără miros, demimătase, o pereche de jartiere noi violete, o pe­reche de pantalonaşi de damă măsură mare, de muselină de India, de talie generoasă, impregnaţi cu opoponax, iaso­mie şi ţigarete turceşti Muratti şi avînd şi un ac de sigu­ranţă lung de oţel strălucitor, cu curbura închisă, un com­binezon de batist cu margini din dantelă subţire, o fustiţă acordeon de mătase moirette albastră, toate aceste obiecte fiind dispuse -neregulat peste un cufăr drepunghiular, cu patru încuietori, avînd colţuri metalice, şi etichete multi­colore, purtînd pe partea din faţă iniţialele albe BCT (Brian Cooper Tweedy).

Ce obiecte impersonale a mai văzut el ?

Un scaun pentru oala de noapte, cu un picior rupt, aco­perit cu totul de un careu de cretonă, cu imprimeuri repre-zentînd mere, pe care se afla o pălărie de paie neagră de damă. O garnitură cu motive portocalii, achiziţionată de la Henry Price, magazin de mărunţişuri, sticlărie, fierărie, ar­ticole de fantezie, — dispuse neregulat pe lavoar şi pe du­şumea, şi constînd din lighean, savonieră şi tavă pentru perii (pe lavoar, împreună), «cană de apă şi articol pentru uzul de noapte (pe duşumea, separate).

Acţiunile lui Bloom ?

A depus pe un scaun articolele de îmbrăcăminte, şi-a scos de pe sine restul propriilor sale articole de îmbrăcă­minte, a luat de sub perna de la capul .patului o cămaşă de noapte lungă, albă, împăturită, şi-a inserat capul şi braţele în deschizăturile corespunzătoare ale cămăşii de noapte, a mutat o pernă de la capul la picioarele patului, a pregătit aşternutul în consecinţă şi s-a suit în pat.

Cum ?

Cu circumspecţie, ca întotdeauna cînd pătrundea în­tr-un sălaş (al său sau străin) ; cu solicitudine, arcurile ser-

879

pentinatspiralate ale somierei fiind vechi, discurile de alamă şi barele viperine jucînd şi vibrînd la presiuni şi ten­siuni ; uşor, ca să deranjeze cît mai puţin ; cu respect, fiind vorba de patul procreaţiei şi al naşterii, al consumării ma­riajului şi al încălcării mariajului al desfacerii mariajului, al somnului şi al morţii.

Ce au întîlnit membrele sale treptat întinzîndu-se ? Des­tinse ?

Un aşternut curat de pînză. mirosuri suplimentare, pre­zenţa unui trup femeiesc, al ei. întipăritura unui trup băr­bătesc, nu al lui, unele firimituri, cîteva bucăţele mărunte de carne conservată, reîncălzită, pe care le*~a dat ia o parte.

Dacă ar fi surîs de ce ar fi surîs ?

Gîndindu-se că fiecare din cei care intră îşi închipuie că el e primul care intră pe cînd în realitate el este ultimul termen al unei serii precedîndu-l, chiar dacă e primul ter­men al unei serii succezîndu-i, fiecare imaginîndu-şi că el este primul, ultimul şi singur, pe cînd în realitate el nu este nici primul nici ultimul nici singurul nici singur într-o serie care-şi are originea în, şi se repetă întru, infinitate.

Care serie precedîndu-l ?

Considerîndu-l pe Mulvey ca fiind primul termen al se­riei sale, Penrose, Bartell d'Arcy, profesorul Goodwin, Ju-lius Mastiansky, John Henry Menton, părintele Bernard Corrigan, un fermier de la Expoziţia cabalină a Societăţii Regale Dublineze, Maggot O'Reiîly, Matthew Dillon, Ve-lentine Blake Dillon (lord primar al Dublinului), Christo-pher Callinan, Lenehan, un flaşnetar italian, un domn ne­cunoscut de la Gaiety Theatre, Benjamin Dollard, Simon Dedalus, Andrew (Pipiiică) Burke, Joseph Cuffe, Wisdom Hely, consilierul municipal John Hooper, dr. Frartcis Brady, părintele Sebastian de la Mount Argus, un lustra-' giu de la Oficiul Postai Central, Hugh E. (Blazes) Boylan şi tot astfel şi aşa mai departe pînă ia nici un ultim

termen.

Care erau reflecţiile sale privindu-l pe ultimul mem­bru al acestei serii şi cel mai recent ocupant al patului ?

330

Reflecţii cu privire la vigoarea acestuia (un grosolan), proporţiile sale trupeşti (un lipitor de afişe), aptitudinile sale comerciale (un profitor), impresionabilitatea sa (un fanfaron).

De ce în calitatea sa de observator nota şi impresiona­bilitatea pe lingă vigoarea, proporţiile trupeşti şi aptitudi­nile sale comerciale ?

Pentru că observase cu o frecvenţă crescîndă la mem­brii precedenţi ai aceleaşi serii aceeaşi concupiscenţă, in­flamabil transmisă la început cu alarmă, apoi cu înţelegere, pe urmă cu dorinţă, în cele din urmă cu oboseală, cu simp-tome alternante de comprehensiune şi aprehensiune epicenă.

De ce sentimente antagonice i-au fost afectate reflec­ţiile sale subsecvente ?

Invidie, gelozie, abnegaţie, sînge rece.

Invidie ?

Cea a unui organism masculin fizic şi mental apt în mod special pentru poziţia dominantă în actul energic al copulaţiei inter-umane şi al mişcării energice de tip piston şi cilindru necesar pentru satisfacerea deplină a unei con­cupiscenţe constante dar nu acute rezidind într-un organism trupesc şi mental feminin, pasiv dar nu inert.

Gelozie ?

Pentru că un corp o natură solidă dar volatilă în stare liberă era în mod alternativ agentul şi reactivul în proce­sul de atracţie. Pentru că acţiunea între agenţi şi reactivi varia în orice moment, în proporţie inversă de creştere şi descreştere, cu neîncetată extensie circulară şi reintrodu­cere radială. Pentru că o asemenea contemplare deliberată a fluctuaţiilor atracţiei producea, dacă ar fi dorit aceasta, o fluctuaţie a plăcerii resimţite.

Abnegaţie ?

în virtutea unei a) cunoştinţe iniţiată în septembrie 1903 în stabilimentul lui George Mesias, atelier de croito­rie şi lenjerie, cheiul Eden, nr. 5, b) ospitalităţii, oferită şi

381

primită în aceeaşi tenneni, manifestată reciproc între per­soanele respective, c) unei tinereţi relative supuse impul­surilor ambiţiei şi generozităţii, altruismului colegial şi egoismului plin de iubire, d) unei atracţii extrarasiale, inhi­biţii intrarasiale, prerogative mai presus de deosebirile de rasă, e) unui iminent turneu muzical în provincie, cheltu­ielilor obişnuite curente, profiturilor nete corespunzător împărţite.

Calm?

Ca fiind la fel de natural ca orice act natural de o na­tură exprimată sau făcîndu-se înţeleasă ca manifestîndu-se în natura naturală de către creaturi naturale potrivit cu naturi naturale ale lui, ei sau lor. Ca nefiind la fel deopo­trivă de catastrofal ca o anihilare cataclismieă a planetei ca urmare a coliziunii cu un soare întunecat. Ca fiind mai puţin condamnabil decît furtul, tâlhăria de drumul mare, cruzimea faţă de copii şi animale, obţinerea unor sume de i bani prin înşelătorie, falsificarea de acte publice, şarlata-nie, însuşirea ilegală a banilor publici, abuzul de încredere, calomnia, simularea, coruperea de minori, defăimarea, şan­tajul, dispreţul faţă de tribunal, incendierea, trădarea, fe­lonia, răzvrătirea pe bordul vasului, încălcarea proprietă­ţii particulare, furt prin efracţie, spargere, evadarea din închisoare, practicarea unor vicii contrare naturii, dezer­tarea din forţele armate pe cîmpul de luptă, sperjurul, bra­conajul, camătă, conspiraţia cu duşmanii ţării, asumarea unei identităţi false, atacul înarmat, asasinatul deliberat cu premeditare. Ca nefiind mai anormal decît orice alte pro­cese instabile de adaptare la condiţiile instabile de exis­tenţă, rezultînd în echilibrul reciproc între organismul fizic şi circumstanţele sale ambiante, alimentele, băutura, obiş­nuinţele dobîndite, înclinaţiile acceptate, bolile specificate. Ca fiind mai mult decît inevitabil, ireparabil.

De ce în mai mare măsură abnegaţie decît gelozie, mai puţină invidie decît) calm ?

Pentru că de la un ultragiu (mariaj) la ultragiu (adulter) nu s-a produs altceva decît ultragiu (copulaţie), şi cu toata acestea factorul matrimonial care violase drepturile facto­rului matrimonial ale cărui drepturi fuseseră violate nu fu-

382

şese ultragiat de factorul adulterin violator al factorului aie cărui drepturi fuseseră violate la modul adulterin.

Ce represalii ar fi decurs de aici, dacă s-ar fi ajuns la represalii ?

Asasinatul, niciodată, întrucît două fapte reprobabile nu fac o faptă recomandabilă. Duelul prin înfruntare directă, nu. Divorţul, nu acum. Surprinderea în flagrant delict prin artificii de ordin mecanic (pat trucat) sau mărturie indivi­duală (martor ocular ascuns undeva) nu încă. Acţiune pe căi legale în vederea obţinerii unor daune interese eventual prin simularea unei agresiuni cu probe de molestări sufe­rite (autoprovocate), nu imposibil. Dacă s-ar impune o anume conivenţă de natură pozitivă, introducerea unui fac­tor de rivalitate (din punct de vedere material, o agenţie de publicitate prosperă în concurenţă cu cea proprie ; din punct de vedere moral, un factor rival cu acţiune intimă), de aici deprecierea, înstrăinarea, umilirea, separarea asigu-rînd protecţia celei separate faţă de celălalt, protecţia celui care i-a separat faţă de ambii.

Prin ce meditaţii, el, reacţionînd conştient împotriva vidului nesiguranţei, îşi jiistifica faţă de sine însuşi senti­mentele sale ?

Fragilitatea predeterminată a himenului, presupusa intangibilitate a lucrului în sine ; incongruenţa şi dispro­porţia între tensiunea de la sine prelungindu-se a acţiunii care ar fi urmat să fie săvîrşită şi relaxarea prin autores-trîngere a acţiunii făptuite ; debilitatea în mod eronat atri­buită femeii, vigoarea musculară a bărbatului ; variaţiunile codului etic ; tranziţia firească gramaticală prin inversiune neimplicînd nici o alterare a sensului unei propoziţiuni aoriste preterite (analizată gramatical — subiectul la mas­culin, verbul tranzitiv onomatopeic monosilabic cu com­plement drept feminin) de la forma activă în propoziţiunea corelativă aoristă preterită (analizată gramatical — subiect feminin, verb auxiliar şi participiu trecut cvasimonosilabic onomatopeic cu agent complementar masculin la modul pasiv ; producţia continuă a factorilor de însămînţare prin generaţie ; producţia continuă a semenului prin distilare ; futilitatea unui eventual triumf sau protest sau_răzbunări :_

I ' i

333

deşertăciunea., atit de lăudatei virtuţi,

normala

letargie a materiei inconştiente* ; apatia astrelor.

în ce satisfacţie finală s-au reunit aceste simţăminte şi reflecţii antagonice reduse la cea mai simplă expresie a lor?

Satisfacţie faţă de ubicuitatea în emisferele terestre es­tică şi vestică, în toate pămînturile şi insulele locuibile, ex­plorate sau neexplorate (ţara soarelui de miazănoapte, insulele fericiţilor, insulele Greciei, ţara făgăduinţei) a emisferelor adipoase posterioare feminine, înmiresmate cu lapte şi miere, şi cu căldură excretorie sanguină şi seminală, amintitoare a familiilor seculare de -curbe ale amplitudini­lor, nesusceptibile de a se lăsa impresionate de impresii de stări de spirit sau de expresii de contrarietate, expresive a animalităţii mature mute şi imutabiie.

Semnele vizibile ale unei satisfacţii incipiente ?

O erecţieaproximativă ; o atenţie plină de solicitudine ; o "elevaţie Treptată ; o "relevaţie latentă ; o contemplaţie tăcută.

Apoi ?

A sărutat sferele cantalupate umflate afinate împaîidate aromate ale crupei ei, pe fiecare emisferă durdulie pepenie, în a lor adîncitură matură în aur obscură, cu o osculaţie în­tunecată provocatoare mult prelungită a pepene înmi­resmată.

Semnele vizibile ale unei satisfacţii împlinite ?

O contemplaţie tăcută ; o velaţie incipientă, o retracţie treptată ; o atenţie plină de solicitudine ; o erecţie aproxi­mativă.

Ce a urmat acestei acţiuni tăcute ? O invocaţie somnolentă, o identificaţie mai puţin som­nolentă ; o excitaţie incipientă, o interogaţie catehetică.

Ce modificări a adus naratorul în răspunsul său la această interogaţie ?

Negative ; a omis să menţioneze corespondenţa clandes­tină între Martha Clifford şi Henry Flower, altercaţia pu­blică la, în şi în vecinătatea stabilimentului autorizat al lui

384

Bernard Kiernan şi Co, — provocarea erotică şi răspunsul la aceasta stîrnite de exhibiţionismul Gertrudei (Gerty) nu­mele de familie necunoscut. Pozitive : a inclus menţionarea unui spectacol cu d-na Bandmann Palmer în Leah la tea­trul Gaiety — o invitaţie la cină la hotelul Wynn (al lui Murphy) — un volum cu tendinţă condamnabil pornogra­fică intitulat Plăcerile păcatului, anonim, autor fiind un om de lume, o contuzie temporară provocată de o mişcare greşită în cursul unei exercitări gimnastice după masa de seară, victima (între timp complet restabilită) fiind Stephen Dedalus, profesor şi scriitor, fiul cel mai vîrstnic în viaţă al lui Simon Dedalus, fără ocupaţie stabilă, o demonstraţie aeronautică executată de el însuşi (naratorul) în prezenţa unui martor, profesorul şi scriitorul susmenţionat, cu promptitudine de decizie şi flexibilitate gimnastică.

în alte chipuri a mai fost naraţiunea sa alterată de mo­dificări ?

în nici un chip.-

în alte privinţe a rămas naraţiunea sa nealterată de vreo altă modificare ?

în absolut nici o privinţă.

Ce eveniment sau persoană au reieşit în evidenţă în cursul naraţiunii ?

Stephen Dedalus, profesor şi scriitor.

Ce limitări ale activităţii şi inhibări ale drepturilor con­jugale au fost percepute de ascultătoare şi de narator în ce-i priveşte pe ei înşişi în cursul acestei naraţiuni intermi­tente şi tot mai laconice ?

De către ascultătoare, o limitare a fertilităţii întrucît căsătoria fusese celebrată la o lună calendaristică după cea de a 18-a aniversare a naşterii ei (8 septembrie 1870), adică la 8 octombrie, .şi consumată la aceeaşi dată cu progenitură feminină născută la 15 iunie 1889, fiind cu anticipaţie con­sumată la 10 septembrie acelaşi an şi comerţul carnal com­plet, cu ejacularea semenului în organul feminin firesc avînd loc pentru ultima dată cu şase săptămîni înainte, adică la 27 noiembrie 1893. cu naşterea la 29 decembrie 1893 a unei a doua (şi singura de parte bărbătească) proge-

383

25 — Ulise, voi. n

nituri, decedat la 9 ianuarie 1394, în vîrstă de 11 zile, iamî» nînd o perioadă de 18 ani, 5 luni şi 11 zile, în care comer­ţul carnal fusese incomplet, fără ejacularea semenului în organul feminin firesc. De către narator, o limitare a acti­vităţii, mentale şi corporale, întrucît contactul complet mental între el însuşi şi ascultătoare nu mai avusese loc de la consumarea pubertăţii, indicată prin hemoragie catame-nică, a progeniturii feminine a naratorului şi ascultătoarei, 15 septembrie 1903, rămînînd o perioadă de 9 luni şi 1 zi în cursul căreia ca urmare a unei înţelegeri naturale pre­stabilite în ce priveşte neînţelegerea dintre femeile ajunse la maturitate (ascultătoarea şi progenitura) libertatea cor­porală totală de acţiune îi fusese circumscrisă.

Cum ?

Prin variate interogaţii repetate formulate de partea feminină cu privire la destinaţia urmărită de partea mas­culină, înspre ce loc, locul unde, timpul la care, durata pentru care, obiectul împreună cu care în cazul unei ab­senţe temporare, proiectată sau efectuată.

Ce se mişca vizibil deasupra gîndurilor invibizile ale ascultătoarei şi naratorului ?

Răsfrîngerea aruncată în sus de o lampă şi abajurul ei, o serie inconstantă de cercuri concentrice de diferite gra­daţii ale luminii şi umbrei.

în ce direcţie erau întinşi ascultătoarea şi naratorul ?

Ascultătoarea, est, sud-est ; naratorul, vest, nord-vest, pe paralela 53 latitudine nordică şi meridianul 6 longitu­dine vestică ; la un unghi de 45° faţă de ecuatorul terestru.

In ce stare de imobilitate sau de mişcare ?

în stare de imobilitate faţă de ei înşişi şi unul faţă de celălalt. în mişcare, fiind fiecare din ei şi ambii purtaţi spre vest, înainte şi respectiv înapoi, de către mişcarea co­respunzătoare perpetuă a pământului prin mereu schimbă­toarele căi ale niciodată schimbătorului spaţiu.

In ce postură ?

Ascultătoarea : întinsă semilateral, pe stînga, cu mîna stingă sub cap, piciorul drept extins într-o linie dreaptă şi